13,916 matches
-
dezbatere cu privire la două proiecte legislative ce vizează predarea istoriei totalitarismului (de tip fascist și comunist) din România - ca parte a disciplinei Istoria românilor - și înființarea unui Muzeu al Totalitarismului din România, la Fortul 13 Jilava. La dezbatere au participat foști deținuți politici, membri ai societății civile, reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Academiei române, a IICCMER și ai altor instituții publice. Mărturiile foștilor deținuți politici au oferit fundalul pentru o discuție pragmatică, cu privire la soluții viabile material, financiar și din punctul de vedere
O nouă materie ar putea fi predată în școlile din România by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33442_a_34767]
-
românilor - și înființarea unui Muzeu al Totalitarismului din România, la Fortul 13 Jilava. La dezbatere au participat foști deținuți politici, membri ai societății civile, reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Academiei române, a IICCMER și ai altor instituții publice. Mărturiile foștilor deținuți politici au oferit fundalul pentru o discuție pragmatică, cu privire la soluții viabile material, financiar și din punctul de vedere al cercetării, de transpunere în realitate a acestor două proiecte legislative, informează un comunicat de presă remis de Dan Cristian Popescu. Această
O nouă materie ar putea fi predată în școlile din România by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33442_a_34767]
-
a unui martor care descrie în detaliu ororile prin care trece. Paradoxul e că, sub ochiul mustind de ironie al autorului, iadul penitenciar e preschimbat într-un șir de episoade pitorești, pe care cititorul le urmărește cu o crescîndă bună-dispoziție. Deținuții își scot ochii, se spînzură, cad în latrine, se îneacă, sunt bătuți pînă la leșin, sunt înfometați pînă la nebunie, li se scot dinții, li se strivesc degetele, - și cu toate acestea aerul care domnește e de circ pitoresc. În loc să
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
la ea. Anormalul trece în planul doi cu ieșirea în față a limbii de care face uz Pavlovici. Caporalul agramat care rupe la propriu urechea unui general nu inspiră repulsie, ci doar indulgența zîmbitoare cuvenită unui troglodit, la fel cum deținutul mîncînd broaște vii e privit cu înțelegerea dată de foamea pe care a răbdat-o pînă atunci. Într-o lume absurdă, figurile odioase devin caraghioase, iar eroii au aerul unor inadaptați romantici. Limba lui Pavlovici, de o distincție cultă, e
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
bătaia în cursul căreia își pierde doi dinți. Observatorul se pune pe sine în paranteze, ignorîndu-și cît mai mult prezența, de aceea atenția îi este îndreptată exclusiv spre cele două categorii umane alături de care trăiește cinci ani: de o parte deținuții, de cealaltă parte uneltele represiunii în feluritele lor ipostaze: anchetatori, magistrați, torționari, paznici, turnători. Paginile memorabile au în centru cîte un camarad de detenție, al cărui portret se întipărește în memorie - e cazul lui Alexandru Ivasiuc, Dan Deaca, doctorul Eusebiu
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
ale caraliilor (paznicii) au parte de o evocare ce persistă în amintire. Cum tot memorabile sunt paginile despre nămolul din Balta Brăilei, veritabilă stihie cu viața de sine stătătoare, sau cele despre roiurile de țînțari din Delta Dunării, atacînd nemilos deținuții. Apropiații pe care îi cunoaște în detenție îi dau prilejul unor pagini de elogiu (Andrei Ciurunga, Sergiu Al-George) sau de dispreț (Max Bănuș). În totul, cartea e captivantă prin arta de a evoca cult, în ton sarcastic, situații descreierate, de
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
Gheorghe, Urma, București, Editura Cartea Românească, 2013, 152 pag Greu de crezut că în lagărele comuniste rămânea loc de haz. E de-nțeles. Supravieț uitorii au mărturisit suferință în nuanțe din care e imposibil să extragi detalii amuzante. Totuși, foști deținuți împacați cu prigoana de altădată au amintit și câteva momente umoristice. E cazul lui Peter Falk, sas închis la celebrul lagăr din Luciu-Giurgeni, numit și „infernul Bărăganului”. El povestește cum gardienii analfabeți sperau să intre în structurile securității, atrași de
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
câteva momente umoristice. E cazul lui Peter Falk, sas închis la celebrul lagăr din Luciu-Giurgeni, numit și „infernul Bărăganului”. El povestește cum gardienii analfabeți sperau să intre în structurile securității, atrași de salariile mari. Flămânzi după colecționarea de abateri ale deținuților, ei se remarcă prin excese comice. Acuzat aiurea că a încălcat regulamentul, Tuțu Spiru, student încarcerat din Iași, spune unui asemenea ambițios că se numește Caius Iulius Cezar și că e închis pentru reincarnare. Gardianul, mulțumit că are pe cine
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
că a încălcat regulamentul, Tuțu Spiru, student încarcerat din Iași, spune unui asemenea ambițios că se numește Caius Iulius Cezar și că e închis pentru reincarnare. Gardianul, mulțumit că are pe cine trimite la carcera, cheamă la raportul de seară deținutul să ispășească pedeapsă. Doar că Iulius Cezar nu e de găsit. Nici nu poate fi recunoscut. Toți deținuții sunt slabi și îmbrăcați la fel. Nimeni nu recunoaște. Superiorului îi este însă limpede că Iulius Cezar a evadat. Se dă alarmă
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
Iulius Cezar și că e închis pentru reincarnare. Gardianul, mulțumit că are pe cine trimite la carcera, cheamă la raportul de seară deținutul să ispășească pedeapsă. Doar că Iulius Cezar nu e de găsit. Nici nu poate fi recunoscut. Toți deținuții sunt slabi și îmbrăcați la fel. Nimeni nu recunoaște. Superiorului îi este însă limpede că Iulius Cezar a evadat. Se dă alarmă și deținutul acuzat de reincarnare nu e aflat nici dincolo de închisoare. Chemat de urgență să pună punct haosului
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
ispășească pedeapsă. Doar că Iulius Cezar nu e de găsit. Nici nu poate fi recunoscut. Toți deținuții sunt slabi și îmbrăcați la fel. Nimeni nu recunoaște. Superiorului îi este însă limpede că Iulius Cezar a evadat. Se dă alarmă și deținutul acuzat de reincarnare nu e aflat nici dincolo de închisoare. Chemat de urgență să pună punct haosului instaurat, ofițerul politic recunoaște slăbiciunile intelectuale ale subalternilor și mușamalizează cazul. Reținem faptul că teroarea se transmite în atari împrejurări și celor din sistem
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
identic din românul lui Adrian Ălui Gheorghe, Urma. La penitenciarul de la Aiud, într-o seară din iarnă lui 1960, un gardian observa urme de bocanci pe zăpadă. Problema e că urmele vin de dincolo de zid și se îndreaptă spre pavilionul deținuților politici, neexistând și urme care să indice drumul înapoi. Ba mai mult, ciudat e că urmele trec fără dificultate prin zidul ce desparte spațiul închisorii de oraș. Straniu sau nu, evenimentul aduce cu o declarație de război. Scriitorul urmărește de la
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
tablă de șah mare cât lumea”. Ilie Geangu rămâne un personaj interesant pentru definirea sistemului la scară mică. Adevăratul erou al cărții este Gurii Lovin. După ce mărturiile dau drept vinovați pe Maica Domnului, un călugăr mort ce revine să împărtășească deținuții, alți sfinți de ocazie, neveste vrăjitoare, fantome răzbunătoare sau deținuți încredințați în puterea imaginației proprii, dovezile logicii profane duc spre un fost iluzionist din trupa lui Constantin Tănase, Gurii Lovin. Bolnav de gelozie, el sfidează orice autoritate ca să-și păstreze
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
personaj interesant pentru definirea sistemului la scară mică. Adevăratul erou al cărții este Gurii Lovin. După ce mărturiile dau drept vinovați pe Maica Domnului, un călugăr mort ce revine să împărtășească deținuții, alți sfinți de ocazie, neveste vrăjitoare, fantome răzbunătoare sau deținuți încredințați în puterea imaginației proprii, dovezile logicii profane duc spre un fost iluzionist din trupa lui Constantin Tănase, Gurii Lovin. Bolnav de gelozie, el sfidează orice autoritate ca să-și păstreze artista rusoaica, Iulia Panamorenko (Carmencita). Închis după ce încearcă să-și
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
restabilească. DC News: Când o persoană are această tendință de a ucide, cum ar trebui să-și stăpânească furia? Alin Leș: În primul rând, nu cunoaștem când o persoană va ucide (îi va face „pardesiu de scânduri cuiva", în limbajul deținuților contemporani). Însă, dacă a urmat o formă de terapie, dacă a fost internată la psihiatrie, dacă are cazier judiciar și, sub o formă sau alta, psihologul sau psihiatrul cunosc acest fapt, dacă echipajele de poliție au intervenit pe scara blocului
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
Așa să ne ajute Dumnezeu! De unde provin înjurăturile... ... cu Christoși și Dumnezei, se întreabă Ovidiu Șimonca în OBSERVATOR CULTURAL nr.427, pornind de la cazul torționarului Vișinescu, fost șef al penitenciarului de la Râmnicu Sărat, care îi înjura în acești termeni pe deținuții politici aflați în parohia sa în anii 1950 și, după o jumătate de secol, îi înjură la fel pe ziariștii care l-au abordat în fața blocului unde locuiește. Scrie Șimonca: „Acestea (înjurăturile) sunt, probabil, invenția anilor de teroare comunistă. Deținutul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
deținuții politici aflați în parohia sa în anii 1950 și, după o jumătate de secol, îi înjură la fel pe ziariștii care l-au abordat în fața blocului unde locuiește. Scrie Șimonca: „Acestea (înjurăturile) sunt, probabil, invenția anilor de teroare comunistă. Deținutul, în celula sa, se mai ruga, probabil că spunea în gând o rugăciune. Uneori, la apelul de dimineață sau de seară, deținutului i se citeau pe buze cuvinte, șoptea o rugăciune, poate se auzea nedeslușit un Doamne, cuvânt spus cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
l-au abordat în fața blocului unde locuiește. Scrie Șimonca: „Acestea (înjurăturile) sunt, probabil, invenția anilor de teroare comunistă. Deținutul, în celula sa, se mai ruga, probabil că spunea în gând o rugăciune. Uneori, la apelul de dimineață sau de seară, deținutului i se citeau pe buze cuvinte, șoptea o rugăciune, poate se auzea nedeslușit un Doamne, cuvânt spus cu fereală, poate și un scurt Doamne, apără-mă! sau Doamne, ajută-mă! Iar gardianul, vigilent, venea peste el cu pumnii și cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
roman și documente privitoare la trecutul propriei familii, mai precis la trecutul bunicului dinspre tată, fost prelat greco-catolic trimis în închisoare de comuniști. Neacceptând, în 1948, trecerea obligată la ortodoxie, a suportat drastice consecințe. Impresionante sunt memoriile către oficialități ale deținutului Vasile Cesereanu, textele prin care își explica liniștit și cu demnitate poziția, recurgând la argumentele logice și istorice, fără efect asupra adresanților, bineînțeles. Sunt și alte multe referiri la situații reale, la cazuri care au stârnit largi ecouri atunci când s-
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
și rudele celor care s-au opus regimului, urmarea fiind o cazuistică uimitoare de episoade macabre. Cazuistica e prinsă în cartea Copilăria, ca luptă de clasă, o antologie de mărturii din partea celor care au trăit comunismul din postura „copilului de deținut politic”. Față de puzderia de cazuri petrecute la nivelul țării, volumul e doar o analectă subțire surprinzînd doar o mică parte a fenomenului, dar chiar și așa testimoniile dau cărții statutul de eșantion reprezentativ, cititorul putînd schița o tipologie pe baza
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
Hossu Longin) sau de Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet (Ana Blandiana și Romulus Rusan), pentru a nu pomeni decît două din eforturile de a ne trezi la conștiința propriei istorii, pentru a înțelege că a fi copil sau rudă de deținut politic presupune o dorință de a dezvălui trecutul pe care istoricii obișnuiți nu o au.
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
național, al vechii democrații române și al Partidului Național Țărănesc, ci și pe motive confesionale. Cărturarii săi au fost supuși unei tentative de asasinat deopotrivă fizic, în pușcării, și spiritual, opera lor fiind interzisă în întregime. Chiar și după eliberarea deținuților politici, în 1964, autoritățile comuniste au împiedicat orice posibilă re-coagulare a forțelor intelectuale ale Blajului, profesorii, scriitorii și cercetătorii săi fiind împiedicați să profeseze în oraș. Cu mari eforturi și profitând de fiecare mică deschidere, s-a putut recupera câte ceva
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
Anca Murgoci Mai mult de 5.000 de deținuți, printre care Adrian Năstase și Gigi Becali, nu pot să voteze duminică, 25 mai, la alegerile europarlamentare. "Dintr-un efectiv de 32.193 de deținuți, 27.027 vor putea vota la alegerile europarlamentare", au declarat oficiali din cadrul Administrației Naționale a
Adrian Năstase are interzis la vot by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30202_a_31527]
-
Anca Murgoci Mai mult de 5.000 de deținuți, printre care Adrian Năstase și Gigi Becali, nu pot să voteze duminică, 25 mai, la alegerile europarlamentare. "Dintr-un efectiv de 32.193 de deținuți, 27.027 vor putea vota la alegerile europarlamentare", au declarat oficiali din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), transmite Mediafax. Singurii care nu vor putea vota duminică sunt cei 5.166 de condamnați definitiv în cazul cărora instanța a dispus și
Adrian Năstase are interzis la vot by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30202_a_31527]
-
din Codul penal. În acestă situație se află Adrian Năstase și Gigi Becali, ale căror sentințe au inclus și această pedeapsă complementară, dar nu și Relu Fenechiu, căruia i-au fost interzise alte drepturi prin pedepse complementare. Potrivit reprezentanților ANP, deținuții cu drept de vot își vor putea exprima opțiunea electorală în spații special amenajate din penitenciare, unde vor fi aduse urne mobile.
Adrian Năstase are interzis la vot by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30202_a_31527]