25,049 matches
-
nu e nici măcar brad și pentru un spectacol de artificii. Dacă ar fi prima oară cînd se întîmplă una ca asta în București, m-aș fi legat mai ales de organizatori. Dar cînd se dă apă sfințită de Bobotează, în deal la Patriarhie, se calcă lumea în picioare și se aud chiote de femei strivite, de se alege praful din reculegerea enoriașilor mai răbdători. Cînd se aude că se dă gratis de mîncare undeva se bulucește și cine n-are, dar
România lui "se dă ceva" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9017_a_10342]
-
răutate/ dai furnicături pe spate./ Foicea, mentă zăludă/ paparudele mi-o udă,/ foiță, floare crăiască,/ luce soarele s-o crească/ foicică lungă-n greabăn,/ vântu-o ține ca-ntr-un leagăn./.../ Dar să-mi spuneți voi, flăcăi,/ ce-ați făcut în deal și-n văi?/ - Noi frecat-am cu-așa spor,/ de-au stătut oile-n cor/ behăind: e x c e l s i o r!" Autohtonismul e numai mimat, baladescul e o găselniță inteligentă a autorului, ludicul calcului sintactic se
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
Paul Neagu, Ingo Glass, Gheorghe Iliescu-Călinești, Marian Zidaru etc. și, mai ales, compoziția Sf. Gheorghe a Silviei Radu, o adevărată capodoperă. Un alt ansamblu remarcabil, unic pînă acum în spațiul artei noastre contemporane, este cel realizat de Alexandru Chira pe dealurile comunei Tăușeni din jud. Cluj.
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
în dumbrava de liliac din jurul mănăstirii Antim"; la începutul iernii lui 1817, de Sfîntul Andrei, sufla vîntul aducînd troiene de zăpadă, iar decorul în care Tuzluc își serba onomastica era altul decît al petrecerilor de vară, "de la via Brîncoveanului din Dealul Spirii și grădina lui Bellu de lîngă Văcărești". Același Tuzluc își sfîrșește zilele bolnav în mahalaua Oțetarilor, după ce suferise un atac în timpul căsătoriei lui Păturică cu Kera Duduca la Biserica Lucaci, aflată peste drum de casa lui Anton Pann, prietenul
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Constantin Țoiu Lui Ion Vartic la Cluj Pârâul curge nevăzut, doar auzit când plouă mai tare, - chiar vijelios, dacă se revarsă, la inundații... Fiindcă-i ascuns adânc între două dealuri împădurite. Pe jos, prin vegetația crescând printre pietroaie uneori auzi urși, când se adapă; câteodată și o căprioară speriată. Dacă o iei spre cartierul Izvor, pe lângă șoseaua mare care dă în Sinaia, treci de un pod, nu demult construit, pe
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
a creionului sau a pixului... D.P.: Poetul care se lasă scris de poezie... Vă descopăr un senzual candid și feroce, în același timp, domnule Brumaru, cu senzori ascuțiți la maximum, cu vibrații interioare acutizate, proaspete, adolescentine. E.B.: Mă contopeam cu dealul, cu crinul, cu melcul, cu piatra, cu bariera, cu păcura căzută pe traverse din osiile trenurilor mixte și marfare, cu mărarul, dovleacul, fluturele mut (deseori m-am gîndit la niște fluturi ciripitori ca păsările; vă dați seama ce hărmălaie cristalină
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
LUMINA... cu lumina pe care o vedeam... nu mă uitam prin ea, ci la ea! Eram fericit. După ceasuri de leneveală în șezlongul din spatele casei, realizam o continuitate absolută cu orice era în jur, nu mai eram eu, ci întregul... dealul, pădurea... și poate că mișcările mîinilor mele urmau un ritm, oricît de curioasă ar părea afirmația mea, universal, nu particular, banal, al falangelor, falangetelor, falanguțelor anatomice... Odată, exasperat de gălăgia vizitatorilor, de dezordinea lor, de rîsetele și exclamațiile stridente, țin
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
la orice fiță de flutur, la orice tropăit de furnică... În amurg, audiam vacile sosind cu ugerele siliconate de la pășune... mersul trenurilor marfare... țipetele de copii excitați de înserare... De cîteva ori, poate doar de două, m-am... am devenit dealul pe care îl priveam... cu un soi de extaz indescriptibil... ERAM! În Iași, după ce am revenit în 1975, scriam într-un fotoliu galben, cu carnetul pe genunchi... Aici ascultam toaca, doream să o înregistrez, atît de mult îmi plăcea. Alături
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
în cele din urmă (cred că aveam 13 sau 14 ani) am reușit să deschid cu emoții și cu un șperaclu o ușă. Iar înăuntru am descoperit mii de cărți neașezate pe rafturi, ci vărsate pur și simplu în mijlocul încăperilor, dealuri de cărți aruncate una peste alta și înălțân-du-se aproape până în tavan. Erau, aveam să înțeleg mai târziu, cărțile epurate din bibliotecile desființate ale episcopiilor orădene. Nu e pentru prima oară când povestesc acest episod crucial al adolescenței mele, fără de care
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
adolescenței mele, fără de care nu aș fi intelectualul care sunt, după cum fără acea clădire, în multe privințe stranie, în care am crescut - și care avea să apară adesea în povestirile mele - nu aș fi scris, probabil, proză fantastică. Pentru că lectura dealurilor de cărți din care m-am hrănit și m-am format în următorii ani îmi oferea substanța culturii îmbogățită nu numai de ispita fructului oprit, ci și de aureola ambiguă a irealității. Nu știu cum aș fi fost dacă aș fi descoperit
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
patru zări. De atunci Iașul are ceva în plus, ceva mai nu știu cum, are o lumină ce te cucerește la prima vedere. O lumină caldă, coaptă, a cărei frumusețe ajunge deplină în crugul toamnei, când, plină de funigei se revarsă peste dealurile albastre ademenindu-te cu trena-i ̀învăluitoare. Atunci, privind în zare acolo unde se cerne duhul luminii vei visa la călătorii, precum cocoarele și inima îți va da ghes să te pierzi ̀în păienjenișul potecilor ce te cheamă
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
că aici înaintașii au lăsat urme adânci; urme ce așteaptă să le descoperi... Să pornim deci! Dar de unde s-o începem? Se pare că bariera „Trei Calici” ar fi unul din cele mai potrivite locuri pentru ieșirea spre „Galata din deal”... Atunci să ieșim pe aici și mergând în sensul acelor de ceasornic, pas cu pas vom ajunge de unde am plecat... Ceva cam în genul definiției liniei curbe dată de „școlerul” lui Mariu Chicoș Rostogan, pentru care, o linie curbă „ e
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
cunoaște din lucrări de strictă specialitate. Vasile Ilucă, concepând lucrarea sa ca un album, dă alături de grafică, succinte informații în trei limbi (două de circulație internațională). A rezultat, astfel o lucrare și frumoasă și utilă celor legați sufletește de „orașul dealurilor albastre”. Ar fi inutil să insist asupra unuia sau altuia dintre obiectivele la care s-a oprit Vasile Ilucă cu al său penel și al său condei. Cititorii vor observa cu ușurință că este o prezentare „ciclică” în sensul acelor
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
de origine din Bucovina. Biserica este sfințită în 1762 de fratele său Mitropolitul Moldovei Gavril Calimachi, ctitorul Catedralei vechi din curtea Mitropoliei. În 1887, bisericii i se adaugă pridvorul clopotniță. Casa Theodor Pallady Bucium Așezată între viile Buciumului „sus pe deal, deschisă spre toate zările... să domine priveliștea, fără a fi ochioasă", cum avea să spună meșterul mai târziu. Construită în 1855, este cumpărată de Pallady prin 1906 când se întorcea de la Paris proaspăt căsătorit. „Abia la bătrânețe m-am convins
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
școală de ucenici agricoli, unde făceau practică studenții agronomi stagiari. Tot pe atunci, aici se realizează „Tămâioasa" un nou soi de vin, iar Ion Ionescu de la Brad realizează primul vin spumant tip șampanie din strugurii domnitorului Mihail Sturza cultivați pe dealurile Socolei. Biserica din Vișan Se spune că ̀înaintea acestei biserici, aici a existat o altă biserică din lemn, iar cea de astăzi este construită pe vechea temelie. În cimitirul din jurul bisericii se află Monumentul Eroilor din Vișan. Pe o
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
ating cotul și, după ce masa e golită, el dispare. Mă gândesc la curajul meu, la milă, ca la tot restul vieții mele. Zile albe, temerilor În urma noastră se lăsa un siniliu - norii se adunau în spatele cailor ce urcau încetișor la deal. Fascinați, întindeam mâinile să ne agățăm de lumină. Coji de cochilie se lipeau de tălpi, trosnind ca niște cruste crocante; membranele se zbăteau un pic și-apoi se eliberau. Dintr-o parte sau din alta, păsările ondulau în curbe lungi
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
strălucesc puțin și-apoi tresar din monitor. Deocamdată nimic nu va lua liniștea lucidă de metrou. Longwood Avenue se prăbușește într-un panou uriaș de geam formând niște vitralii urbane pregătite oricând să se spargă peste celelalte străzi. De la Mânăstirea Dealu Din marele calm ce vine odată cu înălțimile - ploaia e psycho, ceața la fel. Foarte terne amândouă. Mânăstirea Dealu - de aici, de jur împrejur, câinii se strâng, din oraș în sat și invers. Se agită între ei, ca mai apoi să
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
se prăbușește într-un panou uriaș de geam formând niște vitralii urbane pregătite oricând să se spargă peste celelalte străzi. De la Mânăstirea Dealu Din marele calm ce vine odată cu înălțimile - ploaia e psycho, ceața la fel. Foarte terne amândouă. Mânăstirea Dealu - de aici, de jur împrejur, câinii se strâng, din oraș în sat și invers. Se agită între ei, ca mai apoi să se ascundă după coastă. Mai mereu ies și latră la câte-o mașină. O urmăresc până la cea mai
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
să roiască albinele cele albe. Startul de zăpadă a acoperit satul. Copacii și-au luat hainealbe, ca de sărbătoare. Casele au cușme albe, de nea. O plapumă sclipitoare a acoperit tot câmpul. Vrea parcă să țină cald grâului. Pe coasta dealului sunt copii cu săniile lor. Unii cad și fac mătănii, alții rostogolesc bulgări mari; construiesc oameni de zăpadă. Iarna copiii sunt fericiți. FLORI ȘI FLUTURI Primăvara a venit Cu alai de flori și fluturi. Crângul a înmugurit Mieii zburdă peste
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Păsările ciripesc În copacii plini de floare. Primăvară, te iubesc Și-ți aduc în dar un soare. PRIMĂVARA După vicol, după ger, A-nceput ca să se vadă Câte-un ghiocel stingher Dintre bulgări de zăpadă. Iar din zarea argintie Peste dealul înspumat A-nceput de-acu să vie Câte-o pasăre în sat. „-Hai vecină, te trezește, Barz-n cuib a poposit!” Totu-n deal se dezmorțește; Zarzărul a-nmugurit! ÎN OGRADĂ LA BUNICI În vacanță, noi, cei mici Fugim iute la bunici
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
-nceput ca să se vadă Câte-un ghiocel stingher Dintre bulgări de zăpadă. Iar din zarea argintie Peste dealul înspumat A-nceput de-acu să vie Câte-o pasăre în sat. „-Hai vecină, te trezește, Barz-n cuib a poposit!” Totu-n deal se dezmorțește; Zarzărul a-nmugurit! ÎN OGRADĂ LA BUNICI În vacanță, noi, cei mici Fugim iute la bunici, Ș în curtea lor găsim Câte nici nu bănuim. Un căluț pe lângă car, O găină pe cuibar. Lângă stup, un roi, Pe povârniș
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
foarte liniștit, unde soarele strălucește altfel decât în restul lumii. Poate mai izolat, mai îndepărtat de restul civilizației... un sat aparent ca oricare altul... dar de ce am ajuns eu acolo, și ce căutam, anume? Am ajuns în Valea Verde, dincolo de dealuri, în urma unui joc de noroc. Nu joc la jocuri de noroc, dar într-o seară, niște prieteni au vrut să joace jocul cu îndrăzneala. Cum e jocul cu îndrăzneala? Se trage la sorți dintr-o grămadă de chibrituri, și cine
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
solzii de dinozaur. Poate eu vrusesem să fac asta dinainte, mult înainte de pariul cu îndrăzneala... Era urmarea inevitabilă a faptului că găsisem solzul auriu. Am ajuns la Valea Verde cu autobuzul care a urmat șoseaua de printre coline, în zare dealurile devenind o întindere nesfârșită, ca o apă, cerul și pământul amestecându-se la orizont într-un spațiu eliberat de orice, inspirând dorința de lansare spre distanțe extinse. După ce am coborât din autobuz, am văzut o apariție pe șoseaua încinsă de
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
peisajului în care ne aflam noi... parcă întreg universul se amesteca și se aranja într-un vârtej amețitor al verii, iar noi ne aflam în mijloc, și era nemaipomenit de bine... Eu am plecat așa de-acasă, am fost până în deal, mi-a mai spus ea referindu-se la hainele lejere și saboții de grădină pe care-i purta, însă totul la ea era atât de natural și fermecător, încât ar fi fost același lucru să fi purtat un sac de
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
clădirea principală, ca să întreb despre solzii de dinozaur. Așa credeam eu inițial, că va fi simplu: voi întreba și oamenii îmi vor spune „ia-o la dreapta, apoi la stânga, mergi zece pași și vei găsi la rădăcina copacului din vârful dealului exact ceea ce cauți”... Numai că n-a fost chiar așa. Am ciocănit la ușă și apoi am intrat în încăperea clădirii principale, unde se aflau câteva persoane, într-un fel de adunare. Toți ochii s-au îndreptat spre mine. Eu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]