3,785 matches
-
unor decalaje economice, tehnologice și ambientale mari între România și țările dezvoltate. Reducerea relativă și absolută a acestor decalaje, prin procesul de integrare economică în Uniunea Europeană, considerat generator de convergență, în realitate, începând cu anul 2009, evidențiază o mărire a decalajelor respective, care se continuă și în anul 2013, ca urmare a crizei prelungite, atât în România, cât și în alte țări membre ale UE. Această tendință nefavorabilă pune sub semnul întrebării impactul scontat de România, la momentul aderării acesteia la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a ineficienței acestora pentru dezvoltarea durabilă a țării. 4.3. Analiza de regresie cu LAG-uri În vederea verificării rezultatelor analizei cantitative a efectelor investițiilor străine directe bazate pe analiza de regresie și corelație, simplă și multiplă, se introduce factorul de decalaj de timp (time-lag) în cadrul unei regresii multiple, în care PIB este variabila rezultat, iar ISD și exporturile sunt variabile explicative decalate în timp față de PIB cu respectiv unu, doi și trei ani, știind că de regulă, rezultatele investițiilor se realizează
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Se observă că skewness este 2,15, kurtosis este 9,07, iar probabilitatea testului este egală cu 0,00. Din această cauză acceptăm ipoteza nulă, și anume, faptul că regresia aceasta nu urmează o distribuție normală. Erorile nu prezintă autocorelare. Decalajul de timp de trei ani evidențiază cea mai puternică legătură dintre PIB și investițiile străine directe, ceea ce confirmă și aserțiunea noastră inițială, potrivit căreia, investițiile generează efecte care se întind ca magnitudine pe termenele mediu și lung. Cu toate acestea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de evenimente globale, dar și de șocuri de natură subiectivă precum: dispute politice; crize economice și financiare în țările vecine etc. Astfel, în acest model, PIB, exportul și importul nu au un impact prezent asupra ISD, ci numai cu un decalaj de o perioadă. Astfel, creșterea sau scăderea PIB, a exportului sau a importului, nu ar trebui să influențeze investițiile străine directe pe termen foarte scurt (un an). Pe de altă parte, creșterea sau scăderea bruscă a investițiilor străine directe poate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
este cel pe care subsistemul raporturilor cu piața îl va transmite spre producție subsistemului tehnologic, tradus într-un program de producție și va primi de la acesta produsele finite pentru a le scoate spre vânzare pe piața bunurilor și serviciilor. În funcție de decalajul existent între prețul de producție comunicat de subsistemul prețuri-cost-profitabilitate și prețul de vânzare pe piață va rezulta volumul efectiv pe care îl va vinde firma pentru a-și maximiza realizarea obiectivelor pe termen scurt sau lung. Se observă existența unui
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
după o ușoară creștere de compensare a perioadei anterioare anului 1990, s-a diminuat la 77,5% în 1992, pentru a spori la 98% în 1996, dar și pentru a scădea din nou la 90%, în 1999, față de 1990. Eliminarea decalajelor se realizează în 2001 și se ajunge la circa 112%, în anul 2003, față de 1990. Distribuția agregatelor macroeconomice este relevantă pentru caracterizarea politicilor publice. De exemplu, în România, consumul final al administrației publice a avut o dinamică mult superioară consumului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
întregii societății la celebrele profeții din perioada cuprinsă între decembrie 1989-ianuarie 1990 ale lui Silviu Brucan (ulterior desemnat ironic drept „oracolul din Dămăroaia”), care spunea, pe de o parte, că românii au nevoie de 20 de ani pentru a recupera decalajul care îi separa la momentul respectiv de Occident și că ei sunt „stupid people”. Ipoteza mea, la nivelul simțului comun, este că explicarea problemelor actuale prin intermediul mentalităților nu este câtuși de puțin una răspândită în România. De altfel, unul dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în promovarea unei susținute lupte contra fenomenului terorist prin adoptarea unor documente cu valoare juridică la nivel internațional. Trebuie menționat că toate acestea au anticipat, oarecum, preocuparea lumii academice pentru analiza, cu metodele ei specifice, a acestui fenomen, existând un decalaj între formele efective ale terorismului și antiterorismului, cadrul legal-instituțional al raportării la acestea și cunoașterea științifică în domeniu. Într-un astfel de context, cartea de față este, prin tematică și abordare, una inedită. Dacă menționăm și faptul că, în literatura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în cursul acestui proces (Stufflebeam, 1980, pp.4-10): - simptomul evitării (prin eludare bugetară sau prescrieri explicitate în programele educative); - simptomul anxietății (mai ales pentru cadrele didactice, în cazul perceperii unor erori sau neajunsuri ale activității acestora); - simptomul imobilismului, cauzat de decalajele dintre posibilitățile și realitățile evaluării; - simptomul lipsei de principii clare pentru conceptorii proiectelor de evaluare; - simptomul slabei îndrumări a practicienilor de către specialiștii în metodologia evaluării. O altă capcană care poate apărea este cea a unei raționalizări exagerate a evaluării, prin
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în ceva ce pare să fie un ciclu al teoriilor, al schimbării periodice a accentelor în configurarea contextelor economice. Fixarea în dogma ipotezei de lucru și în credința efectelor determinist interpretate creează inevitabil un fel pervers de ciclu, sub forma decalajelor centruperiferie, știind că acolo unde s-au concentrat dispozițiile teoretice și dispunerile materiale dogma pierde din importanță pentru că pur și simplu ea este soluția la problema economiei. Pentru a ieși din starea de periferie, și a cunoașterii, și a avuției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
multe aspecte ale ei, criza actuală oferă argumente ale unei atari situații. Suntem, astfel, într-o ciudată lume în care orice este vizibil prin inversul lui! Teoria economică încetează să mai dea răspunsuri așteptate, preferând să repete pe cele anterioare. Decalajul dintre teorie și realitate pare să fie maxim. Evident că Economia ne descrie starea ideală, realitatea însă, cum am văzut, se îndepărtează tot mai mult de această stare. Economia este înainte de toate un produs al cunoașterii și nu doar un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
teorii deja depășite. Între timp, psihologia cognitivă, prin cercetările teoretico-experimentale întreprinse, a dezvoltat noi modele și teorii despre funcționarea mintală, mult mai valide decât cele care au stat la baza testelor clasice. Pe scurt, testele existente pe piață au un decalaj de cel puțin 20 de ani față de ultimele cercetări teoretico-experimentale. Instrumentele de măsură au rămas mult în urma construcțiilor teoretice. BTPAC reușește să aducă instrumentele de măsurare la nivelul teoriilor actuale. Principiul pe baza căruia s-a reușit acest lucru a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de psihologie; lipsa infrastructurii adecvate în cadrul activității de psihologie (în special a unei infrastructuri computerizate care să permită colectarea, stocarea, prelucrarea și diseminarea datelor rezultate în urma activității specifice); asimilarea lentă a produselor progresului științific în psihologie, susceptibilă să creeze un decalaj față de abordările în domeniu. • Proiecte de viitor Creșterea complexității problemelor abordate și a volumului de informații care trebuie manipulate impune adoptarea unei strategii de dezvoltare în domeniile în care Centrul de Psihosociologie este învestit cu responsabilitate, concomitent cu întărirea capacității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
transferul de tehnologie spre alte instanțe de promovare a dezvoltării comunitare. Pe de o parte, acest spor de standardizare a practicii poate constitui o sursă de inspirație pentru asociații, sau fundații, aflate la început de drum. Pe de altă parte decalajul dintre resursele de care a dispus Fondul și cele la care au acces formațiunile mici de promovare a schimbărilor comunitare participative poate fi un obstacol în calea oportunității transferului de experiență FRDS. Capitalul de competență de care dispune Fondul este
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fapt, distorsionează chiar sensul ideii de facilitare. După cum am menționat, acest lucru se întâmplă atunci când harta comunităților în care se intervine prin acțiuni de facilitare nu se suprapune peste harta comunităților care au realmente nevoie de facilitare. În acest fel, decalajul dintre comunitățile foarte sărace, lipsite de experiență și în care nu funcționează instituțiile locale, și cele sărace, dar mai „experimentate” și mai „deschise”, se mărește în avantajul celor din urmă. Totuși, experiența indică un paradox al facilitării: în anumite situații
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu stimuleze cererea de proiecte. Ce tip de antreprenor va dezvolta un proiect de tip EQUAL? Ce tip de lider poate promova proiecte de tip participativ în cadrul programului LEADER +? Pentru a se evita riscul ca fondurile europene să accentueze exagerat decalajele intersau intracomunitare, comunale, județene sau regionale (așa cum s-a întâmplat în unele țări din Uniunea Europeană), sunt necesare răspunsuri la astfel de întrebări, dar și o anticipare a reacțiilor comunităților locale la un program de finanțare sau altul și construirea unor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în dezvoltarea socială să îmbrățișeze conceptul de dezvoltare de jos în sus? Este FRDS o organizație românească, cu filozofie, cultură și viitor în dezvoltarea socială în România? Cum se plasează această organizație în contextul infuziei de fonduri europene destinate reducerii decalajelor interregionale și intereuropene? Voi încerca, pe scurt, să răspund unora dintre întrebările de mai sus, fără a le aborda în ordinea enunțării și fără a avea pretenția că am epuizat subiectul, evitând repetarea celor ce au fost analizate în capitolele
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și, pe de altă parte, de interesul crescând al finanțatorilor pentru dezvoltarea din interiorul comunității. În acest context, alte instituții guvernamentale, convinse, printre altele, și de caracterul cvasipublic al FRDS, au încredințat acestei organizații părți din bugetele programelor destinate reducerii decalajelor de dezvoltare din zonele lor de interes, pentru aplicarea abordării de jos în sus. Adaptarea la statutul de agenție, de implementare cu un oarecare grad de subordonare față de „proprietarii” programelor, și la proceduri și restricții noi a constituit una dintre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
menționează care sunt condițiile de autoorganizare și participare pe care trebuie să le satisfacă grupul pentru a primi ajutor. Dar ea rămâne relevantă pentru problemă, din cel puțin două puncte de vedere. O dată pentru efectul pe care îl poate avea decalajul mare dintre diagnoză-facilitare și momentul aprobării grantului. Ipoteza are susținere explicită și în cazul facilitării standard la nivelul FRDS (Voicu et al., 2002, p. 41). În al doilea rând, experiența de la Moșna este semnificativă și pentru efectul pe care îl
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
printr-o bună cunoaștere a posibilităților și posibilităților proprii. Cunoașterea obiectivă de sine ne ajută să evităm situațiile în care nivelul de aspirație este exagerat de înalt, capacitățile proprii neputând face față acestui individ. Acei subiecți care nu-și conștientizează decalajul real între nivelul aspirațiilor și posibilitățile psihologice proprii de realizare, ajung, drept consecință a aspirației rupte de realitate, să ceară / să pretindă mai mult decât oferă; este cazul de exemplu, a acelor elevi și studenți care mereu au impresia că
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
activitatea în folosul intereselor lor și în detrimentul celorlalți membri. Pe de altă parte, aceeași experiență a trezit în sânul națiunilor mici și sărace un sentiment de suspiciune și teamă față de cei mari și puternici. Aceste două rezultate ale discrepanțelor și decalajelor dintre națiuni ating maximum de intensitate ori de câte ori se pune o problemă de integrare supranațională. Motivul este clar: suveranitatea națională este ultima linie de apărare a națiunilor mici și slabe împotriva tendinței de dominație și exploatare a țărilor mari și puternice
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
în fapt mai bogată decât Grecia, cea mai săracă țară a UE. Dar o estimare făcută de Economist Intelligence Unit susține că Polonia va avea nevoie de 59 de ani ca să ajungă la nivelul mediu al PIB-ului comunitar. Asemenea decalaje dau mari bătăi de cap la Bruxelles, iar efectul îl simțim și noi în România. Din păcate, nici conjunctura economică în vestul Europei nu este prea fericită. În ultimii cinci ani, creșterea economică în Germania, Franța și Italia a atins
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
în opinia mea, tocmai critica politicii agricole comune, faptul că aceasta înghite circa 40% din bugetul comunitar, în timp ce cercetării științifice și progresului tehnologic le sunt alocate sume insignifiante. Este evident, a spus caustic Blair, că nu vacile vor asigura reducerea decalajului tehnologic față de Statele Unite. Să menționăm că, în cadrul summitului de la Lisabona din 2000, Uniunea Europeaă își propunea ambițiosul obiectiv de a deveni în 2010 „cea mai competitivă economie din lume”. Între timp, „modelul european” a ținut cu dinții de mecanismele postbelice
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
de rentabilă în epoca contemporană. Dacă precizia cu care au fost calculate zborurile cosmice spre cele mai îndepărtate planete i-a uimit pe oamenii de astăzi, în schimb putem constata că funcția predictivă în științele sociale suferă de un mare decalaj în raport cu științele exacte, din cauza atât a complexității vieții sociale, cât și a stadiului în care se află procesul de cunoaștere în acest domeniu. Și totuși, prospectarea mai sistematică și concretă a viitorului societății și lumii se impune în zilele noastre
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
de interese între statele naționale generează în lume un puternic curent de autodeterminare națională și de afirmare a identității naționale, ducând la mișcări de independență, secesiune și insurgență, care pe alocuri recurg la terorism. g) Computerizarea și informatizarea acționează astfel încât decalajul dintre statele dezvoltate și bogate și cele subdezvoltate și sărace să crească în loc să scadă. Aceasta afectează și diviziunea internațională a muncii, în sensul că primele se computerizează și informatizează, în timp ce industriile cu forță de muncă intensivă și mare consum de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]