5,794 matches
-
din București ,situat în incinta Colegiului UCECOM Spiru Haret din sectorul 6, Centrul Generații oferă beneficiarilor săi acces la cantină socială, after-school gratuit, sprijin financiar pentru plata taxelor de liceu, un coafor gratuit, ateliere de creație (pictură, confecționare de obiecte decorative), activități sportive, consiliere psihologică și socială. Ceea ce deosebește Centrul Generații de alte centre de zi este abordarea să intergenerationala: activitățile au ca scop stimularea solidarității și interacțiunii între generații, schimbul de valori și cunoștințe între cei tineri și cei vârstnici
BASME SI DOVLECI DE HALLOWEEN LA CENTRUL COMUNITAR GENERATII de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371548_a_372877]
-
încercat să lucreze împreună cu sculptorii de puține ori, și asta cu precădere în cadrul taberelor de creație de la Medgidia din anii ’70-’80, raportul dintre aceștia fiind unul oarecum problematic. De altfel, a fi prea sculptural, prea obiectual și mai puțin decorativ a fost dintotdeauna un cap de acuzare adus ceramiștilor, după cum decorativismul sculpturii a fost pus mai mereu pe seama până nu demult numitelor „arte ale focului”. Astăzi, când ambele medii cooperează deja cu „noile” media, începând cu fotografia, sunetul și filmul
EXPOZIŢIA SINCRONIC 2017 – PRACTICI COLABORATIVE ÎN ARTA CONTEMPORANĂ de IGOR MOCANU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371604_a_372933]
-
noi clopote în 1861. Dat fiind faptul că o parte din clopotele turnului s-au distrus în timpul primului război mondial, ele au fost înlocuite în 1924. Ultima restaurare a edificiului s-a efectuat în perioada cuprinsă între anii 1956-1963. Elemente decorative interioare și de mobilier ale bisericii sunt remarcabile. În biserica se pot vedea încă fragmente ale freșcelor realizate în secolele XIV-XV, cu toate că protestanții le-au acoperit cu vopsea albă, în mare parte. O sculptură renascentistă, realizată în gresie - având o
PIAŢA UNIRII, BISERICA ROMANO-CATOLICĂ „SFÂNTUL MIHAIL” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374811_a_376140]
-
ocupat de ornamentarea ei a fost Johannes Nachtigall. Prima restaurare a orgii s-a realizat în 1899. A doua restaurare a început în 1990, când ea a fost completată astfel încât, în prezent, orga are 35 de registre. În rândul pieselor decorative remarcabile ale Bisericii „Sfântul Mihail”, trebuie amintită opera sculptorului Fadrusz János - reprezentând scena crucificării - aflată în pasajul de sub turnul neogotic, trecere amenajată de preotul abate Hirschler József în capelă, la începutul anilor 1900. Cu o vechime de circa 700 de
PIAŢA UNIRII, BISERICA ROMANO-CATOLICĂ „SFÂNTUL MIHAIL” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374811_a_376140]
-
Voisei a absolvit Facultatea de Artă din Iași la clasa pictorului Ilie Boca și Facultatea de Psihologie a Universității Petre Andrei din Iași unde a și rămas un timp ca asistent universitar. Câțiva ani buni a făcut pictură iconografică și decorativă la New York, dar a și tradus din poeziile sale, iar americanii i-au răsplatit corect munca și talentul. Calificarea în finala celebrului concurs organizat de THE NATIONAL LIBRARY OF POETRY, i-a adus premierea poemului TENDER AUTUMN care a obținut
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
unui modern sistem de încălzire, amenajându-se în spatele lăcașului de cult anexa pentru centrala termică. În anul 2010 s-a realizat izolația cu polistiren necesară pereților Bisericii și s-a tencuit exteriorul Bisericii în tehnica terasit, iar ocnițele și brîul decorativ realizate de jur - înprejurul Bisericii, reprezintă elementele distincte ale arhitecturii exterioare. Pentru a pune în evidență edificiul pe timp de noapte s-a montat un sistem de iluminat prin proiectoare electrice, și în interior, spațiul liturgic, a fost dotat cu
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN BADON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375352_a_376681]
-
care, cel putin aparent, merita ori nu a fi iubite în aceeași măsură. Bunăoară, în eseul "Despre femeile superioare", Eliade face o afirmație ce nu mi se pare rezonabilă: Nu spun că asemenea femei ”superioare” nu sunt interesante, nu sunt decorative, nu sunt odihnitoare. Dar sunt mediocre - oricâtă intensitate și sinceritate aș descoperi în viața lor. Sunt mediocre pentru că tind către un tip pe care literatura și snobismul l-au bagatelizat, pe care imaginația l-a vulgarizat, un tip de vis
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
a orașului și rolul de capitală istorică. Preotul ne-a istorisit cum au decurs acele momente în curtea bisericii și de cum am intrat în lăcașul bisericesc, pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejarcu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul ni s-a părut maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și soția sa - Maria. De curând am citit discursul pe care la ținut MS
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
ființa artistului, dacă-i țeapăn ca un manechin, cu râs de statuie, având în spate un gol colorat, artificial, lucios, ce trece prin om?! Nu am să înțeleg nicioadată de ce unii artiști preferă fotografii cu ei de sus până jos decorativi și sintetici, fiind interesați exagerat de chipul fizic ce surclasează naturalul. N-au nicio frumusețe și nu exprimă nimic aceste tipuri kitsch de imagini! E drept, Renașterea ne-a lăsat unele tablouri foarte fine și studiate, dar acelea sunt acelea
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
Arte și Meserii „Ion Irimescu” Suceava și absolvind Masteratul de Arte Vizuale, Design și Imagine Publicitară Asistate de Calculator din cadrul Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, USV în anul 2007. În prezent este doctor în Domeniul Arte Plastice si Decorative, Subdomeniul Arte Vizuale din cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași, având ca temă de cercetare științifică „Timp și spațiu în pictură: percepția psihosenzorială a imaginii artistice”. Și-a început activitatea expozițională în anul 2002, fiind prezentă în mai mult
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
psihosenzorială a imaginii artistice”. Și-a început activitatea expozițională în anul 2002, fiind prezentă în mai mult de 50 de expuneri în țară și străinătate, unde a obținut mai multe premii în cadrul concursurilor organizate la secțiunile pictură, grafică și artă decorativă. „...Cristina Lauric pictează așa cum respiră și se exprimă așa cum simte - adică sincer, direct, sensibil și autentic. Este impetuoasă, are voință și forță expresivă, își sondează frenetic trăirile și așterne pe pânză idei, viziuni, gânduri, sentimente. Lucrările ei sunt reflexe sugestive
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului În memoria Prințesei Diana (eseu teatrologic - manifest feminist în opt părți) - fragment Personajele: Bărbatul travestit Femeile de serviciu: sunt trei la număr, deși prezența lor e mai mult decorativă, ele au totuși un comportament suspect, manifestând la un moment dat ciudate libertăți mentale. Doamnele de bine: un grup de doamne provenite din Estul europei, dar și din Lumea a Treia. Doamnele în roz: un grup de doamne din Vestul
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
Dr.C.I.Istrati și antichitățile egiptene , în (Porțile de Fier , ăn VI , nr. 1 (11), 2002, p. 25); Samovare rusești în colecțiile Muzeului Regiunii Porțile de Fier , în( Porțile de Fier , ăn VII , nr . 1 ( 13 ) p. 24); Obiecte de artă decorativă monumentala din colecție Dr. C.I.Istrati , distinse cu diplomă de onoare, clasa I , la Expoziția Generală Română, București, 1906. în, (Drobeta, arheologie -istorie , XV, 2005, p. 236); Prezenta minorității turco tătare la expoziția generală București 1906. Elemente de civilizație turco
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Mary; casa memorială George Wythe și Guardhouse, faimosul depozit de muniție din pricina căruia s-a declanșat Revoluția Americană. În afara de programul de artizanat și meșteșuguri și de cladirile istorice pe care le deține, orașul oferă turiștilor un muzeu de artă decorativă, unul de artă populară, o expoziție de fotografii vechi și o colecție de costume, obiecte și mobilier de epocă. Un alt simbol al orașului sunt porțile ornamentale sudiste. Construite manual din lemn, bare de fier sau din fier forjat cu
WILLIAMSBURG VIRGINIA, CAPITALA AMERICII COLONIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344883_a_346212]
-
firul metalic, mărgeluțe policrome, ornamentul dominant) că aceasta a fost confecționată și utilizată în prima parte a secolului XX, probabil în perioada interbelică. Piesa este interesantă și unică în colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, nu numai prin prezența motivului decorativ, dominant pe suprafața ocupată, pe mânecile cămășii, stanul din față și spate. Este vorba de un element decorativ de origine antropomorfă-mâna, rar întâlnit pe textile de port și puțin identificat pe artefactele din colecțiile muzeale. Cămașa fără poale, de la Broșteni
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
XX, probabil în perioada interbelică. Piesa este interesantă și unică în colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, nu numai prin prezența motivului decorativ, dominant pe suprafața ocupată, pe mânecile cămășii, stanul din față și spate. Este vorba de un element decorativ de origine antropomorfă-mâna, rar întâlnit pe textile de port și puțin identificat pe artefactele din colecțiile muzeale. Cămașa fără poale, de la Broșteni denumită local - ciupag este încrețită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit 1 cu altiță separată
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
lăsată o margine de 1,5 cm lățime, care formează un volănaș de jur împrejurul gâtului, brodat cu mărgele policrome pe toată lungimea (floarea mărului-roz, siniliu-bleu, liliachiu-lila, galben, verde, roșu-para focului). Bentița care este aplicată peste încreț este brodată cu un motiv decorativ asemănător unui un colier, o înlănțuire de cerculețe bătute cu arnici de culoare roșie, bobițe roșii, pituțe care după părerea noastră, trimite la simboluri solare 3 . Cămașa este despicată în față, pe mijloc; se închide cu șnurulețe cu ciucuri. Altița
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
realizat din rînduri sabiate, din arnici de culoare liliachie, intercalate de rînduri de mărgeluțe albastre, grupate cîte două. Mâneca în blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome. Stanul din spate(spătoiul) prezintă șase fâșii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al mânecii, mâna, brodat de asemenea cu mărgele policrome. După cum reiese
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome. Stanul din spate(spătoiul) prezintă șase fâșii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al mânecii, mâna, brodat de asemenea cu mărgele policrome. După cum reiese din descriere, ciupagul de la Broșteni respectă canoanele inițiale de confecționare a acestui tip de piesă de port, chiar dacă avem de a
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome. Stanul din spate(spătoiul) prezintă șase fâșii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al mânecii, mâna, brodat de asemenea cu mărgele policrome. După cum reiese din descriere, ciupagul de la Broșteni respectă canoanele inițiale de confecționare a acestui tip de piesă de port, chiar dacă avem de a face și cu unele inovații
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
policrome. După cum reiese din descriere, ciupagul de la Broșteni respectă canoanele inițiale de confecționare a acestui tip de piesă de port, chiar dacă avem de a face și cu unele inovații (în ceea ce privește realiazarea încrețului care în acest caz are numai un rol decorativ, estetic prezentând cromatica bicoloră liliachiu-albastru, față de cromatica tipică de culoare deschisă, alb, cînepiu, nuanțe de galben deschis) și se remarcă în mod special prin motivul de origine antropomorfă - mâna detașată utilizat pentru decorarea în tablă a mânecilor și a pieptului
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
și a pieptului și stanului din spate. Având în vedere modul de realizare al ciupagului în discuție: decor amplu cusut pe stanul din față, spate și mînecă, cu o cromatică proaspătă, dată de completarea decorului cu mărgeluțe policrome brodate, motivul decorativ cu valoare alegorică, mâna, cu rost apotropaic 4, ( după unii cercertători ar fi simbol solar 5 ), bentița cu șirag de cerculețe solare, putem aprecia că piesa a făcut parte dintr-un ansamblu de costum ceremonial, de o deosebită solemnitate, mai
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
aprecia că piesa a făcut parte dintr-un ansamblu de costum ceremonial, de o deosebită solemnitate, mai precis un costum de mireasă chiar dacă în colecțiile muzeului nu sunt și alte elemente ale acestui ansamblu 6 vestimentar. Legat de interpretarea motivului decorativ mâna ca simbol solar, Romulus Vulcănescu face precizarea în lucrarea sa monumentală Mitologie Română , că la unele nunți din zonele de munte se aprindeau ruguri la casa miresii, în jurul cărora nuntașii încingeau un preludiu de hora miresei 7, carevine în
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
Toate Articolele Autorului - Fragment din volumul DOR DE BUCOVINA, Marian MALCIU, Editura PIM, Iași, 2012 - Toate femeile din grup, dar și câțiva bărbați, au așteptat-o cu bucurie și multă curiozitate pe doamna Letiția Orșivschi, profesor de artă textilă și decorativă, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, singurul artist încondeietor român recunoscut la nivel internațional, reprezentant al României la expoziții și saloane internaționale de ouă decorate. Nu voi intra în amănunte pentru că o cunoașteți deja din capitolul dedicat domniei sale, dar
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
ciclul “Rondeluri “). În poemele, mai ales cele dedicate întoarcerii acasă ,funcționează simțul vechimii ca un barometru și, când desprinderea devine dureroasă, ea e sprijinită de proiecții culte, încărcate de aura mitului. De multe ori astfel de simboluri au o funcție decorativă, dublând imaginile străvechimii arhetipale, pe care Vasile B.Gădălin le exaltă cu fervoare. Fondul ritualic, întreținut fățiș în scenariul liric, e tocmai expresia unei astfel de voințe a arhaicității. Când autorul construiește riguros în marginea unui tipar biblic, precum în
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI VASILE B. GĂDĂLIN CU POEZIA ÎN SUFLET de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347967_a_349296]