6,663 matches
-
și care ar regla distribuția puterii în toate societățile, indiferent de formula lor politică sau de sistemul lor ideologic. [...] Sistemul politic democratic și pluralist ce asigură o rotație pașnică a elitelor și o reprezentare până și a grupurilor celor mai defavorizate contribuie și el, după cum recunoaște Dahrendorf [...] la scăderea accentuată a intensității conflictelor" (Boudon, 1992/1997, p. 273). Abordând subiectul contractului social modern, Dahrendorf argumentează că nu a apărut un nou tip de conflict comparabil cu acela dintre burghezie și clasa
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în rândul NATO, pe lângă cea dintre America și Europa de Vest. Situația este periculoasă pentru viitorul Europei unite, 249 pentru că vine în momentul cel mai delicat, cel al pregătirii unui val de țări din est pentru aderarea la Uniunea Europeană. Statele cele mai defavorizate în această cursă de aderare, România și Bulgaria, au fost expuse, prin impactul distincției făcute de secretarul de stat american, unei false dileme. Cui i se cuvine loialitatea lor, Statelor Unite (care le-au adoptat deja în NATO) sau Europei (care
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ale lumii"75. Galeria foto din antetul paginii îl prezintă pe candidat în mijlocul participanților la manifestările organizate pentru susținerea să. Site-ul lui Sorin Oprescu nu excelează prin interactivitate, articolelor postate revenindu-le doar trei-patru comentarii. Comunicarea online a fost defavorizata prin orientarea candidatului Sorin Oprescu către media tradițională, lăsând impresia că o campanie online nu-l reprezintă. Dialogul dintre candidat și potențialii săi alegători nu definește site-ul și blogul de campanie al prezidențiabilului. Interactivitate de tip ușer to ușer
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
mai multe muzee ca înainte, mai multe expoziții, reviste, comemorări și cataloage, colocvii și conferințe, mereu mai somptuoase, mai inteligente, copioase, confortabile, subtile, dar oamenii nu sunt mai fraterni când ies din Piramida de la Luvru decât atunci când intră. Iar "mediile defavorizate" preferă părții lor divine graffitti-urile și rap-ul. Relația socială nu s-a îmbunătățit, coagulantul-artă nu a unit, inegalitățile culturale au rămas aceleași. De ce? Garantă a unei conversii imediate, opera de artă era presupusă a-și transmite puterea de la distanță
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
domiciliu al operelor inaccesibile, democratizarea gustului. La fel, prin cumpărarea drepturilor de difuzare, televiziunea susține financiar producția, transformă în tezaur un portofoliu de filme, multiplică audiența. Ea duce în lumea a treia, prin caseta video, cinemaul în casele celor mai defavorizați, așa cum reproducerea muta muzeul în camera studentului. Televiziunea transportă filmul, care de acum trece prin ea, și, precum pictura față de fotografie, cinematografia a hipnotizat mult timp televiziunea. Ba chiar a devenit arma absolută a programatorilor de la canalele generaliste 102. În
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fost încurajați să se îndatoreze mereu mai mult, din moment ce li se cerea să ramburseze lunar 2-3% din împrumut... O lege din 1977 ("Community Reinvestent Act") cerea băncilor americane, caselor de economii și consemnațiuni etc. să împrumute familiile și comunitățile sărace, defavorizate. Fiindcă multe bănci care au făcut-o au dat faliment, celelalte au evitat să mai împrumute clienții puțin solvabili. Totuși, numeroși "incitatori" au continuat să propună celor necăjiți împrumuturi (inclusiv celor care se împrumutaseră deja și nu mai puteau să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
coșului minim alimentar); deficitul mediu relativ față de pragul de sărăcie, față de pragul de sărăcie severă și costul coșului minim de consum alimentar; rata sărăciei la pragurile de 2 și de 4 dolari pe zi de persoană; ponderea populației din zonele defavorizate; rata de ocupare a populației de 15-65 ani; ponderea populației ocupate în agricultară; ponderea lucrătorilor pe cont propriu; ponderea femeilor ocupate în agricultură; nivelul salariului mediu și minim; ponderea veniturilor din salarii în totalul veniturilor; ponderea persoanelor care se confruntă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
etnică; suport pentru tinerii care ies la 18 ani din instituții sociale; reducerea criminalității și corupției; evitarea polarizării sociale excesive; promovarea coeziunii sociale; politică economică orientată spre relansarea economiei; revitalizarea activităților economice din mediul rural; programe de suport pentru zone defavorizate etc. Axele prioritare erau: dezvoltarea sectorului productiv; întărirea competitivității economice; promovarea sectorului privat; îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii; întărirea capacității forței de muncă de a se adapta la cerințele pieței muncii; sprijinirea agriculturii și a dezvoltării rurale; protejarea și îmbunătățirea calității
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
regională echilibrată. Trebuia să se întâmple: relansarea economiei, reducerea inflației, controlul dezechilibrelor bugetare, scăderea fiscalității, creșterea investițiilor, stimularea producției autohtone, încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii, întărirea disciplinei financiare, alocarea unor importante sume pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare a zonelor defavorizate etc. Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală cuprindea 11 măsuri privind dezvoltarea și modernizarea fermelor, a exploatațiilor, concomitent cu dezvoltarea industriei de prelucrare a produselor agricole care ar fi trebuit să schimbe fața satelor. Legea nr. 116 ar fi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
1962), scheme directoare de amenajare și urbanism (1967) etc. Dacă Habitat și viață socială a vizat mai ales lucrări de ameliorare a confortului intern al clădirilor locuite, programul dezvoltarea socială a cartierelor viza traducerea în act a politicii "marilor ansambluri defavorizate"249, prilej cu care au fost deconcentrate competențe, fonduri "focusate" pe "publicuri în pericol de excludere". S-a subliniat importanța participării locuitorilor și dezvoltarea unei noi cetățenii, obiectivul global fiind acela de ameliorare a "cadrului de viață urban" care să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
socială urbană, de teritorializarea acțiunilor, de contractualizare, de implicarea locuitorilor, de o "nouă solidaritate" pentru combaterea excluderii. A luat ființă Delegația Interministerială a Orașului, s-a creat Ministerul Orașului, au fost votate legi privind dreptul la locuință al celor mai defavorizați, privind solidaritatea financiară necesară reducerii decalajelor dintre orașele bogate și cele sărace, privind participarea locuitorilor la acțiuni vizând condiții urbane de viață cotidiană etc. Renovarea urbană a vizat renovarea clădirilor de locuit, a tuturor construcțiilor urbane, a spațiilor și echipamentelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reconstrucția estului Germaniei; • regiunile italiene au promovat programe integrate de revalorizare urbană, programe de reabilitare a cartierelor dificile etc.; • "modelul englez" lansat în 2001 numit Strategia națională de renovare a cartierelor a orientat fondurile spre satisfacerea nevoilor zonelor celor mai defavorizate, a urmărit creșterea implicării sectorului privat, a organizațiilor, asociațiilor, fundațiilor în programele City Challenge, Single Regeneration Budget etc. Reînnoirile la scara orașului au vizat: refacerea spațiilor și volumelor urbane existente, expansiunea urbană înafara limitelor actuale 258. La ora actuală sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în acest sens abuzive. Orașul consumă energie, materii prime, produce bunuri, derulează activități, produce liant social, dar produce și dioxid de carbon, deșeuri, violență, frică... Orașul se auto-produce, se transformă, ia noi forme. El este pus în pericol de cartierele defavorizate, de periferiile explozive etc., dar poate fi însănătoșit de "marile bulevarde", de străzile curate, de echipamentele publice utile și estetice (nu de "buticuri", de străzi cu gropi și dâmburi, de câinii vagabonzi...). Orașul reacționează la mutațiile mediului, își pregătește viitorul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de abordare pot fi complementare). Mai exact, bolii i se pot da explicații naturale, dar și interpretări socio-culturale. Faptul că tuberculoza este cauzată de bacilul Koch nu este nicicum în contradicție cu marea ei incidență în rândul săracilor, al grupurilor defavorizate socio-economic... Sănătatea este și fapt social. În situații sociale concrete, imediate ale apariției bolii și suferinței, decizia trebuie luată rapid: cum a apărut boala? unde? de ce? de ce o anumită intervenție nu dă rezultatele așteptate? de ce reacționează oamenii în moduri diferite
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
diferite după epoci și condiții sociale. Odinioară au bântuit epidemiile, cărora le-au succedat cancerul, bolile cardiovasculare, alte boli actuale. Speranța de viață este astăzi mai mare pentru femei decât pentru bărbați, mai mare pentru categoriile favorizate decât pentru cele defavorizate 337, iar faptul se datorează și interacțiunilor complexe între procesele organice și factorii sociali. A fi sănătos înseamnă a fi "normal", a fi bolnav înseamnă a fi "anormal", iar norma nu rezultă din statistică sau din biologie. "Trebuie să privim
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
expunerea la factori agresori fizici și chimici 359 etc. Deci ar trebui să studiem de ce în același strat social, unele persoane sunt mai vulnerabile ca altele în privința sănătății. Am putea afla, de pildă, că viața în sărăcie, într-un mediu defavorizat este corelată direct cu rate mai mari de schizofrenie, cu lipsa speranțelor de viitor etc. Este necesară ieșirea din spitalo-centrism pentru a pune diagnosticul corect...360. Chiar dacă se dezvoltă tehnici eficiente de vaccinare, dacă se folosesc antibiotice, tratamente sofisticate de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
membri ai familiei sau vecini, apropiați există riscul pierderii unor importante relații sociale...); • distanța socială între medici și pacienți (care poate fi un obstacol în calea recursului la îngrijire, mai ales atunci când medicii provin din "familii suspuse", iar pacienții sunt "defavorizați" de rând...); • etichetele puse unei boli (sensul dat unor semne și simptome ale bolilor depind de variabile asociate cu cultura și experiența persoanei; însă odată eticheta pusă, ea implică deja agentul cauzal, logica alegerii tratamentului etc.); • caracteristicile serviciilor: accesibilitate, ideologia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
școlile cele mai bune, care obțin diplomele cele mai râvnite, recunoscute, cei care acced la posturi înalte de decidenți sunt, în proporție însemnată, cei favorizați din naștere, cei care au origine socială favorizată, adică "moștenitorii" capitalurilor legitimate. Copiii din clasele defavorizate vin la școală cu un capital lingvistic sărac sau altfel decât cel utilizat de școală. Educatorii nu se pot ocupa doar de dezvățarea și învățarea celor care vin cu alt limbaj, cu un bagaj cultural sărac, nu pot să facă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vorbi, familiaritatea cu "codurile", cu aluziile, cu subînțelesurile ... Educatorii, părinții, elevii pot să spună că "eșecul școlar" sau abandonul se datorează absenței unor predispoziții înnăscute, dar în fapt se transformă inegalități sociale în inegalități "naturale"... Dacă școlarizarea costă mult, familiile defavorizate nu pot face față, nu pot prelungi școlarizarea copiilor lor. Statul poate spune că asigură "șanse egale" de acces la învățătură, la educație, dar inegalitatea capitalurilor la intrarea în școală și pe parcursul școlarității face ca egalizarea șanselor să nu se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
intră așa cum îi sunt ele prezentate de către "alții semnificativi" pentru el și așa cum "traduce" el pentru sine ceea ce îi spun alții. Deci educația îi este marcată de însușirile sale personale și de pozițiile "altora semnificativi". Copilul aparținând unei categorii sociale defavorizate va adopta, va interioriza o viziune a lumii proprie acestei categorii (proprie părinților, bunicilor, rudelor, consătenilor etc.). Este, însă, posibil ca în cadrul aceleiași categorii sociale să se formeze copii cu perspective, percepții, reprezentări diferite asupra lumii: unii să-și accepte
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
plătite, creșterii șomajului etc.) situația poate contribui la "prezența din când în când" la grădiniță, la creșterea absenteismului, a numărului celor necuprinși, al celor retrași de la grădiniță. Un obiectiv important ar fi identificarea unităților de învățământ care funcționează în zone defavorizate, a dificultăților procesului educațional, deficiențe și dificultăți care reduc șansele de acces la educația de bază: dificultăți de deplasare a copiilor(distanță mare între domiciliu și școală, drumuri greu practicabile, lipsa mijloacelor de transport), localități neelectrificate, condiții precare ale familiilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mijloacele de a-l face să funcționeze în profitul lor. Nici un capital nu poate "circula", nu poate fi "investit" la adevărata lui valoare dacă nu e (re)cunoscut, legitimat. Legitimarea implică și procesul de instituire a legitimității. Copiii din clasele defavorizate vin la școală cu un capital lingvistic sărac și altfel decât cel utilizat la școală. Dacă și capitalul economic și cel social sunt precare, ele nu pot fi reconvertite în atuuri pentru creșterea capitalului intelectual. Statul poate spune că asigură
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acționa și ca instrumente de influențare a vieții economico-sociale pe două direcții majore: stimularea investițiilor și relansarea activităților economice confruntate cu fenomenele de recesiune și șomaj; corectarea inechităților sociale prin prisma nivelului veniturilor realizate În sensul avantajării categoriilor sociale considerate defavorizate. 139 Samuelson P.A., Economie politică, Ed. Teora, București, 2000 176 În al doilea rând, se promovează acordarea de facilități fiscale pentru influențarea evoluției structurilor economice prin stimularea interesului Întreprinzătorilor privați spre dezvoltarea anumitor ramuri economice sau domenii de activitate, inclusiv
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
au făcut progrese și În crearea unui mediu de afaceri nediscriminatoriu. În esență, prin noile reglementări, avea loc o nouă unificare a facilităților fiscale cuprinse În prevederile legale emise anterior și privitoare la Întreprinderile mici și mijlocii, zonele libere, zonele defavorizate, etc. De asemenea, se instituia o facilitate fiscală unitară sub forma unei amortizări suplimentare reprezentând echivalentul unei cote de 20% din valoarea mijloacelor fixe amortizabile achiziționate, dar și posibilitatea utilizării metodei de amortizare accelerată, fără aprobarea prealabilă a autorităților fiscale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
investițiilor În anumite grupe de mijloace fixe, inclusiv deducerea suplimentară de 20% din valoarea mijloacelor fixe amortizabile sau deductibilitatea cu amortizarea accelerată până la 50% din valoarea de intrare a mijloacelor respective, dar și a investițiilor În parcuri industriale și zone defavorizate, respectiv a celor directe cu impact semnificativ În economie. Reducerea cotei de impozitare a avut În vedere și efectul de creștere a bazei impozabile, prin dezvoltarea afacerilor existente, creșterea investițiilor străine directe (rata de impozitare devenind una 187 Expunerea de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]