3,586 matches
-
balanța de putere”, puține pentru „alinierea cu cel mai tare”, și mai puține pentru criteriul ideologic și infime pentru ajutorul străin sau penetrarea politică. O caracteristică a alianțelor bazate pe „balanța de putere” este faptul că ele sunt mai ales defensive, încercând descurajarea conflictului prin impunerea percepției asupra raporturilor costuri-beneficii în așa măsură încât apelul la conflict să fie descurajat. Cât privește tipul „alianțelor cu cel mai puternic”, analiștii au observat că multe dintre acestea au un caracter pronunțat ofensiv. Se
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fuziune” între război și diplomație, cu toate implicațiile decurgând din această relație. 2. Drept rezultat, alianțele au dobândit un rol de o importanță particulară în cadrul activităților diplomatice consacrate preparativelor în vederea războiului. Ele erau eminamente ofensive, dar se încheiau și alianțe defensive sau care erau deopotrivă ofensive și defensive. 3. Una din funcțiile cele mai importante ale alianțelor acestei ere este menținerea status-quoului existent, dar mai ales achizițiile teritoriale. Asemenea practici se mențin și azi în conduita alianțelor chiar dacă ele nu se
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
implicațiile decurgând din această relație. 2. Drept rezultat, alianțele au dobândit un rol de o importanță particulară în cadrul activităților diplomatice consacrate preparativelor în vederea războiului. Ele erau eminamente ofensive, dar se încheiau și alianțe defensive sau care erau deopotrivă ofensive și defensive. 3. Una din funcțiile cele mai importante ale alianțelor acestei ere este menținerea status-quoului existent, dar mai ales achizițiile teritoriale. Asemenea practici se mențin și azi în conduita alianțelor chiar dacă ele nu se mai numesc „alianțe” și în nici un caz
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ale alianțelor acestei ere este menținerea status-quoului existent, dar mai ales achizițiile teritoriale. Asemenea practici se mențin și azi în conduita alianțelor chiar dacă ele nu se mai numesc „alianțe” și în nici un caz ele nu se mai proclamă altfel decât „defensive”. 4. O altă funcție a alianțelor perioadei amintite este aceea a intervenției, rareori proclamată formal, fiind, cel mai adesea, conservatoare și restauratoare în substanța sa. Doctrina intervenției a cunoscut în timpul „Sfintei Alianțe” dezvoltări teoretice și practice de mare amploare. Astfel
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
avut astfel printre prevederile lui și abolirea alianțelor cu caracter ofensiv existente în momentul adoptării precum și interzicerea expresă pentru viitor a oricăror înțelegeri vizând crearea de alianțe având scopuri agresive. Prin urmare, toate alianțele timpului s-au autodefinit ca fiind defensive, dar eufemismele la care s-a recurs nu puteau estompa în câteva cazuri, scopurile diametral opuse celor oficial declarate. Alianțele și coalițiile perioadei interbelice pot fi grupate în două mari categorii. Din prima categorie fac parte acele alianțe care și-
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
autopercepea ca o fortăreață asediată. Principalele alianțe militare instituționalizate în această perioadă, cu roluri bine precizate în câmpul securității erau, bineînțeles N.A.T.O. și Pactul de la Varșovia, corespunzătoare celor două blocuri politico-militare. Fiecare din acestea două își exprimau explicit caracterul defensiv în raport cu cealaltă, principala lor caracteristică fiind gruparea în jurul uneia dintre marile superputeri. O problemă frecvent abordată în literatura de specialitate este cea referitoare la evoluția alianțelor în sistemul multipolar, deosebirile față de cel bipolar fiind evidente. S-a remarcat astfel că
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
au fost asociate cu percepția avantajului sau dezavantajului militar de către un stat sau o coaliție de state. S-a observat astfel că strategiile de balansare agresivă, bazate pe percepția avantajului ofensiv și „împovărarea aliatului”, care se întemeiază pe asumarea avantajului defensiv au, fiecare, efecte destabilizatoare, conducând la percepții incorecte. În sistemul internațional contemporan, multipolaritatea este caracterizată prin, dar nu exclusiv, existența mai multor deținători de arme nucleare. Din acest punct de vedere, multipolaritatea nucleară poate fi teoretic o sursă de stabilitate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
produs în societatea internațională. Astăzi există o mai mare preocupare pentru o tratare a alianțelor printr-o optică deosebită de abordările tradiționale, într-o măsură importantă unilaterale, ce situau în centrul atenției coalițiile politice și militare (de tip ofensiv sau defensiv). Astfel, se acceptă faptul că angajamentul luat de parteneri într-o alianță sau coaliție este „formal” de regulă, dar poate fi adesea și „informal”. O a doua constatare se referă la scopurile alianțelor care se consideră că nu se limitează
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acestui amplu concept de securitate. În acest proces, aflat în plină desfășurare, Alianța, în calitatea sa de pilon al securității și stabilității în Europa, a jucat și va juca un rol puternic, activ, esențial. N.A.T.O. rămâne o Alianță pur defensivă al cărei scop fundamental este acela de menținere a păcii în zona euroatlantică și de a oferi securitate membrilor săi. Momentul în care N.A.T.O. a invitat alte țări europene să devină aliate, după cum se prevede în articolul 10 al
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
recrudescența ideilor naționaliste. Procesele enumerate au generat un răspuns specific, bazat pe unele idei precum: - Statele mici nu pot ține piept acestor amenințări, dacă nu sunt ajutate; - Modelele de apărare concepute de acestea trebuie să aibă la bază o unitate defensivă atotcuprinzătoare; - Stoparea migrației în masă și a traficului de droguri, lupta împotriva terorismului sunt posibile numai în cadrul unei federații care să se bazeze pe o creștere economică extinsă; - Dezvoltarea și întărirea economică este mijlocul prin care se ajunge la stabilitate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
După 1989, statele din Europa Centrală și de Est au optat pentru un sistem de valori mai apropiat de cel vestic și, deci, au sperat să devină părți componente ale acestui sistem de securitate. În statele Europei central-estice, doctrina militară defensivă a câștigat teren, pentru a putea moderniza și profesionaliza armata, militarii, pentru a întări capacitatea de apărare a armatei naționale, pentru a fi în stare să înfrunte orice atac asupra teritoriului național, indiferent din ce parte ar surveni acesta. Procesul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
implicată în economia oficială și de asemenea în economia socială nemonetizată; aproape jumătate sînt implicate și în activități economice necivile. La întrebarea care sînt cele mai importante două economii pentru familia lor, jumătate din cei intervievați au prezentat un portofoliu defensiv, care combină cîștigurile provenite dintr-o slujbă regulată sau din pensie cu resurse dintr-o economie socială, cum ar fi cultivarea de produse sau schimbul de ajutor între prieteni și rude. Un portofoliu întreprinzător, care combină cîștiguri provenite din munca
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
națiune, am împărtăși punctele de vedere cari au hotărât acțiunea tuturor beligeranților în cestiune; dar noi - precum am declarat-o solemn de la început - n-am întreprins un război de cucerire trecând Dunărea, ci am întins numai preste Dunăre acțiunea noastră defensivă. Dacă n-am putut fi consecinți în lucruri pe cari ni le-a impus alții, să fim cel puțin consecinți în lucruri în care sîntem liberi de a fi. Deci dacă pe de o parte noi ne supunem și primim
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a stipulațunilor Tratatului de Berlin. Nu ne e frică de acești oameni, precum austriacilor nu le e frică de bosniaci sau rușilor de lazi, căci Dobrogea e departe de a avea prin natura ei fizică o atât de însemnată putere defensivă ca Bosnia și Lazistanul. Dar a împușca în oameni ar însemna a preface anexiunea pacinică în cucerire, ar însemna a împărtăși puntul de vedere a tutulor celora cari s-a lupta cu turcii în acest război, ar însemna a deveni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țară. [21 decembrie 1879] {EminescuOpX 380} [""BINELE PUBLIC" NE-ADUCE ȘTIREA... "Binele public" ne-aduce știrea că plecarea d-lui Boerescu la Berlin nu are de scop regularea definitivă a cestiunii așa-zisei răscumpărări, ci încheiarea unei alianțe ofensive și defensive. Desigur că știrea aceasta, tocmai fiind atât de importantă, cată să fie primită cu mare rezervă. Fără a discuta câtuși de puțin dacă o asemenea alianță este sau nu cu putință, de e folositoare ori nu țării noastre, trebuie să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar că simplul fapt că un ziar e în pozițiunea de a comunica o asemenea noutate e un semn că noutatea e prematură, ba că ar putea fi cauza ca orice tratări să înceteze la moment. O alianță ofensivă și defensivă mărturisită în momentul de față, în care o încordare oarecare există între Rusia și Germania, ar fi un act nu tocmai prudent de provocațiune din partea Germaniei și cu totul imprudent din partea noastră. Nouă îndeosebi ni se pare că "Binele public
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu totul terenul creștinismului. Idei creștine vivifică arta și știința noastră; spirit creștin trăiește în toate instituțiile sănătoase ale statului și ale societății noastre. Jidovismul însă e religia națională a unui neam prin origine străin nouă, jidovismul e în esență defensiv nu convertitor, deci prin natura lui chiar mărginit la o rasă. La dezvoltarea jidovismutui germanii n-au luat nici o parte în curs de sute de ani; ideile lui întru cât n-au trecut în creștinism n-au exercitat nici o influență
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să creeze un cadru juridic care să estompeze, cel putin, diferendele dintre ele și, în același timp, să le asigure posibilitatea de a respinge o foarte posibilă agresiune franceză. Or, acel cadru juridic internațional l-a constituit Tratatul de alianță defensivă, încheiat de împăratul Francisc al II-lea, cu regele Prusiei, Friedrich Wilhelm al II-lea, la Berlin, la 7 februarie 1792. Intențiile amintite sunt confirmate de câteva stipulații ale tratatului. Astfel, în cuprinsul primului articol, părțile contractante se angajau să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
politica orientala a Franței, cu scopul de a consolida și largi amintită breșă. Astfel încât să fi fost pregătit terenul pentru înfăptuirea sistemului politic european, preconizat de ea, prin implicarea Porții Otomane nu numai într-o alianță bilă terală, ofensiva și defensivă, ceea ce ar fi însemnat recunoașterea, 11 Ibidem. 12 Ibidem, p. 103-104; pentru detalii privind împrejurările înființării și activitatea consulatelor străine, inclusiv ale Franței, în Principatele Române, vezi Veniamin Ciobanu, Înființarea consulatelor străine în Principatele Dunărene, în "Istoria Românilor", Editura Enciclopedica
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care o avea capitala Imperiului Otoman, din perspectiva sistemului său politic european. De aceea, ca și predecesorul său, el a făcut eforturi susținute pentru a determina Poartă Otomană să adere la proiectul francez de constituire a unei alianțe ofensive și defensive cu Franța, Spania, Prusia și Danemarca, includerea celei din urmă fiind motivată de necesitatea evitării că ea să fi fost 17 Loc. cît., p. 234. 18 Loc. cît., p. 233. 19 Loc. cît., p. 234. 20 Loc. cît. integrată în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
p. 135, n. 9. 120 Cf. raportul lui Mouradgea d'Ohsson, din 10 noiembrie 1798, în loc. cît., p. 114-115. previzibile deteriorări a raporturilor cu Franța, împăratul Francisc al II-lea a încheiat, la 19 mai 1798, un tratat de alianță defensivă cu Regatul celor două Sicilii care, potrivit articolului 1, "aură pour but la défense commune de leur peuples et de leurs états contre tout agression hostile"121 care, în acele împrejurări, nu se putea produce decât din partea Franței. Acest tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
mai 1795, în Europe and the Porte, Vol. I, p. 35. desfășurare în Europa. Acele interese constau, atunci, în garantarea reciprocă a tuturor posesiunilor pe care le aveau la acea dată, garanție pusă sub autoritatea juridică a Tratatului de alianță defensivă, semnat la Petersburg la acea dată141. Ceea ce pentru Rusia constituia o realizare evidență, de vreme ce Anglia îi garanta, în termenii acestui tratat, inclusiv posesiunile pe care le anexase în urmă ultimei împărțiri a Poloniei, operată împreună cu Austria, la 3 ianuarie 1795142
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ci se déchaînent à présent contre la Cour de Berlin" (cf., loc. cît.). 146 Cf., raportul lui Mouradgea d'Ohsson, din 23 mai 1795, în loc. cît., p. 41. Rusia și Austria 147, la baza căruia a stat Tratatul de alianță defensivă dintre Marea Britanie și Austria, semnat la Viena, la 20 mai 1795. Conform articolului ÎI al acelui tratat, se angajau, între altele, să acționeze "d'un concert parfait dans tout ce qui concerne le rétablissement et la maintien de la paix générale
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cea dintâi să adere la cea de a doua Coaliție antifranceză, constituită în luna aprilie 179915. În schimb, a reușit să încheie la Gatschina, la 18/29 octombrie 1799, ratificat la 4/15 decembrie același an, un tratat de alianță defensivă care marca un reviriment în raporturile Rusiei cu Suedia, si a cărui încheiere a fost posibilă, potrivit opiniei unuia dintre "artizanii" tratatului, Curt Bogislav-Ludvig Christoffer, baron von Stedingk, ambasadorul extraordinar al Suediei la Petersburg, datorită și relațiilor personale existente între
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
doi dintre aliații care nu o părăsiseră după Austerlitz, așa cum procedase Austria. Este vorba de Marea Britanie și de Suedia. Și una și cealaltă erau luate în considerare, din această perspectivă, încă de primul articol al Tratatului de alianță ofensiva și defensivă dintre Franța și Rusia, semnat la Tilsit, la 7 iulie 1807. Conform acestuia, cei doi împărați se angajau să acționeze în comun, atât pe mare, cât și pe uscat, "dans toute guerre que la Russie ou la France serait dans
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]