14,316 matches
-
administrația statistică și trebuia să se aibă grijă ca nivelul personalului să nu mai scadă în continuare. Raportul de țară 2003 În ce privește infrastructura statistică, România a atins multe dintre obiectivele propuse, care reprezentau baza pentru o dezvoltare puternică și bine definită a sistemului statistic. Au fost armonizate metodologiile pentru majoritatea statisticilor de ramură, acestea urmând a fi folosite în anchetele statistice. Se afla în curs de realizare o perfecționare a metodologiilor existente. A fost implementată o operațiune statistică de mare importanță
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
furnizarea de servicii publice de comunicații. Rezultatul a fost un număr mare de notificări la începutul acestui an, numărul lor micșorându-se de-a lungul anului, pe măsură ce piața începea să fie saturată. La acea dată existau, în total, 9 piețe definite sau în curs de definire. Un total de 15 operatori au primit licențe și li s-au acordat resurse de numerotație și au fost impuse obligații de interconectare furnizorilor de servicii de telefonie fixă și mobilă. Au fost realizate progrese
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de la bugetul comunitar pentru politica regională (fonduri structurale și de coeziune) se cifrau la aproximativ o treime din bugetul UE, adică 213 miliarde de Euro. Pentru ca impactul acestor fonduri să fie maxim, 94% dintre acestea sunt concentrate spre trei obiective, definite ca priorități: * Obiectivul 1 (teritorial) pentru regiunile cele mai sărace, fondurile sunt orientate spre infrastructura de bază, încurajarea investițiilor economice (în acest obiectiv sunt cuprinse aprox. 15 regiuni și primesc aproximativ 70% din fondurile alocate pentru politica regională). După 2007
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
structurilor de implementare. În 2003, a fost înregistrat un progres limitat în ceea ce privește pregătirea pentru implementarea politicilor structurale. În timp ce au putut fi înregistrate progrese privind Programul Național de Dezvoltare 2004-2006 și aplicarea principiilor de parteneriat, cadrul instituțional nu era încă bine definit. România a continuat să înregistreze progrese în alinierea capacității administrative la nivelele cerute, în special în ceea ce privește programarea, monitorizarea și evaluarea, gestiunea și controlul financiar. Atât stabilitatea structurilor instituționale, cât și o capacitate administrativă puternică, bazată pe un plan detaliat de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
care să acopere cel puțin perioada 2005-2006; ==> reducerea celor trei structuri existente, implicate în prevenirea și lupta împotriva corupției (Serviciul Verificări Interne, Direcția Supraveghere Vamală și Serviciul de Audit Public Intern), și stabilirea unei structuri de combatere a corupției clar definită și responsabilă, care să lucreze pe baza unei proceduri simple și transparente. În ceea ce privește întărirea eforturilor pentru cooperarea judiciară în materie civilă și penală, UE a avut în atenție: ==> creșterea capacității practice pentru contactele internaționale directe, efective și eficiente între autoritățile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
concluziilor și recomandărilor acestui audit în noua Strategie anticorupție multianuală, care trebuia să fie un document cuprinzător, redactat nu mai târziu de luna martie 2005, însoțit de un Plan de Acțiune, cu elemente de control și rezultate de atins clar definite, precum și prevederi bugetare adecvate; această Strategie trebuia să includă și angajamentul de revizuire a procedurii penale, până la finalul anului 2005, și să asigure tratarea cazurilor de corupție într-o manieră rapidă și transparentă, pentru a garanta nu doar sancțiuni adecvate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
eliminare a corupției. Comisia Europeană a atras atenția că rolul considerabil al Ministerului Justiției în crearea Parchetului Național Anticorupție ar putea pune în pericol independența acestuia, în ceea ce privește întărirea autonomiei PNA (statutul procurorului șef al PNA trebuia să fie mai bine definit). Se considera că era necesar să fie reconsiderate și clarificate criteriile după care se stabileau cazurile care ajungeau să fie investigate. România trebuia să intensifice pregătirile pentru alinierea la Convenția din 1995, privind protecția intereselor financiare ale Comunităților europene și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
poate intra în exercițiu dacă nu are semnătura președintelui PE). Peer review = acțiune de examinare a unui domeniu, acoperit de acquis, de către autoritățile comunitare și Statele Membre, în procesul pregătirii aderării la Uniunea Europeană. Perioadă de tranziție = un segment temporal clar definit în care un nou Stat Membru al Uniunii Europene este exceptat temporar de la aplicarea anumitor componente ale legislației europene (acquis comunitar). Perioada de tranziție începe din momentul aderării statului candidat la Uniunea Europeană Politica Agricolă Comună (PAC) = domeniu de competență exclusivă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează definitoriu comportamentul creator. Ea poate fi modelată prin educație mai ales în perioada în care elevii sunt în căutarea identității vocaționale și încearcă autocunoașterea intereselor, înclinațiilor și aptitudinilor. Manifestată
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
pentru fiecare echipă. Pe măsură ce gruprurile se măresc, crește diversitatea cunoștințelor, ideilor, priceperilor, dar scade, implicit, probabilitatea implicării tuturor elevilor. În general, se admite că eficiența echipelor de elevi crește în condițiile în care fiecare membru al grupului are rol bine definit. În același timp, numărul prea mare de roluri duce la pierderea echilibrului, iar un număr prea mic la realizarea parțială a sarcinilor. Sintetizând rezultatele cercetătorilor legate de eficiența grupurilor, se constată că existența unei liste de roluri necesare pentru asigurarea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
spațiul-timp continuu. Dar orice eveniment energetic posedă o structură ternară. Starea T trebuie neapărat să coexiste cu stările manifestării, cele cu tendință etero-genizantă sau omogenizantă. Ajungem astfel la concluzia aparent paradoxală că spațiul-timp continuu nu ajunge pentru descrierea Realității: trebuie definit un spațiu mai larg, care să includă într-un fel sau altul spațiul-timp continuu. Cauzalitatea locală, definită în spațiul-timp continuu, nu mai este valabilă în acest spațiu mai larg. Timpul continuu însuși apare ca o aproximație. Această stare T este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
al subiectului: pentru a defini subiectul ar trebui luate în considerație toate fenomenele, elementele, evenimentele, stările și propozițiile privitoare la lumea noastră, și în plus la afectivitate. Sarcină evident imposibilă: în ontologica lui Lupasco subiectul nu va putea fi niciodată definit. Tot ceea ce logica poate face e să experimenteze un cadru axiomatic bine definit. Logica lui Lupasco este compatibilă, dacă introducem noțiunea de niveluri de realitate, cu existența unui "al treilea termen" despre care vorbea Fondane, un terț tainic inclus între
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
elementele, evenimentele, stările și propozițiile privitoare la lumea noastră, și în plus la afectivitate. Sarcină evident imposibilă: în ontologica lui Lupasco subiectul nu va putea fi niciodată definit. Tot ceea ce logica poate face e să experimenteze un cadru axiomatic bine definit. Logica lui Lupasco este compatibilă, dacă introducem noțiunea de niveluri de realitate, cu existența unui "al treilea termen" despre care vorbea Fondane, un terț tainic inclus între subiect și obiect, care este paznicul misterului nostru ireductibil, singur fundament posibil al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de jurist, dar și de logician a autoarei) se disting două moduri particulare, respectiv două subsfere în cazul fiecăruia dintre cei doi termeni de bază. Doctrinele etice disting între morala ca aspirație (virtute) și morala ca datorie: "Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de unii autori, care au distins între "morala ca aspirație și morala ca datorie"2 sau, altfel spus, între morala care urmărește "întemeierea sa în Ființa sa"3 și morala socială sau civică, care urmărește socializarea omului. Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului 4, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
84 , acea stare a societății caracterizată prin absența normelor, prin lipsa organizării normative, concretizată în comportamente deviante ale indivizilor și grupurilor sociale. Anomia se referă deci la o stare de conflict normativ, de absență a unui ghid de conduită 85. Definită pentru prima oară de E. Durkheim, anomia trebuie înțeleasă ca acea stare a organizării sociale, lipsită de coeziune, de ordine normativă, datorită pierderii caracterului reglativ al vechilor norme și întârzierii apariției unor norme noi. Fiindcă un corp de reguli este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
celor care obligă bărbații să-și descopere capul în biserică, abaterea va fi numaidecât sancționată. În cazul normelor juridice, această consecință predictibilă este definită și organizată oficial, în timp ce în cazurile nejuridice, inclusiv religioase, ea nu are un caracter organizat sau definit, deși o reacție similară ostilă la abateri este probabilă 106. Deși predictibilitatea pedepsei constituie un aspect important al normelor juridice, ea nu poate fi acceptată ca explicație exhaustivă a ceea ce înțelegem prin afirmația că o regulă socială există. Așadar, rămâne
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
punct, chiar în ce privește faptele lor rele, un mod care servea la interpretarea cauzei răului în acea vreme nu obișnuiau să ia asupra lor pedeapsa, ci, fapt și mai nobil, greșeala...47" În doctrina juridică mai veche de la noi, vinovăția era definită făcându-se confuzie între fapta ilicită și culpă. Astfel, M. Djuvara definea culpa, în înțelesul larg al termenului, ca fiind "o faptă ilicită materială a unei persoane, care a adus o vătămare unui drept al altei persoane, și care atrage
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
etc., cel mai frecvent conversația având valoare de procedeu în cadrul jocului didactic (sau al altor metode vezi și metoda fonetică, analitico-sintetică). 6.3.5. Definiția Definiția, prezentată ca metodă 172 didactică în unele studii de specialitate, implică raportarea termen de definit succesiune logică 173 de aspecte care caracterizează elementul de definit astfel încât să-l diferențieze de alte elemente, inclusiv din aceeași sferă. Caracteristici și repere aplicative ( Prin prisma raportului definit definitor, se realizează, în general, distincția între diferite tipuri de definiții
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
172 didactică în unele studii de specialitate, implică raportarea termen de definit succesiune logică 173 de aspecte care caracterizează elementul de definit astfel încât să-l diferențieze de alte elemente, inclusiv din aceeași sferă. Caracteristici și repere aplicative ( Prin prisma raportului definit definitor, se realizează, în general, distincția între diferite tipuri de definiții: generice, de construcție, operaționale 174, asociabile etapei preșcolarității doar în manieră adaptată, accesibilizată: definiții generice, trimițând către modul de formare a anumitor elemente: de exemplu, ,,zăpada este ceea ce se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asociabile etapei preșcolarității doar în manieră adaptată, accesibilizată: definiții generice, trimițând către modul de formare a anumitor elemente: de exemplu, ,,zăpada este ceea ce se face din fulgi/ceea ce cade din cer"; definiții de construcție, precizând componentele structurale, materiale ale elementului definit: ,,omul de zăpadă este cel făcut din trei bulgări mari de zăpadă, un morcov, doi nasturi, o oală și o mătură", ,,cușca pentru câine este o casă mică făcută din bucăți de lemn, cu ușă, fără geamuri..."; definiții operaționale, implicând
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu limbajul (vezi și Miller 1956: 6 unde limbajul este vizat ,,nu ca unul dintre avantajele sociale, ci ca un tip de comportament uman cooperativ") și, în general, cu planul (auto)comunicării. 3 Vezi, de exemplu, în acest context, comunicarea definită ca ,,modalitate de legătură în spațiu și timp între un "obiect-sistem" și mediul extern, ca sursă generatoare de semnale purtătoare de informație sau ca "transfer de informație" de la sistem-sursă (emitent) la un sistem-receptor/destinatar", ca relație/,,legătură și interacțiune informațională
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
domeniul psihomotor (reprezentat după Anita Harrow de mișcările reflexe, mișcările de bază, abilitățile perceptive, abilitățile fizice, priceperile și comunicarea non-discursivă) vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 198, Ezechil 2003: 28-34 etc. 129 Vezi și Cristea 2000: 271. 130 Vezi conținutul procesului de învățământ definit ca ,,ansamblu de cunoștințe, priceperi, deprinderi, strategii, atitudini cognitive, care vizează stimularea dezvoltării personalității preșcolarilor, elevilor, studenților, semnificativă în plan intelectual-mo-tivațional-profesional-estetic-fizic" Cristea 2000: 54. 131 Pentru cele ,,patru niveluri de concretizare" a ,,conexiunii disciplinare" multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea, vezi Cucoș
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de repetare și sistematizare, de fixare și consolidare, de verificare și apreciere, introductivă, finală Nicola 1980: 258. 172 Voiculescu 2003: 73, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 21. 173 O ,,construcție logică în care se stabilește echivalența între un termen care intenționează să fie "definit" și un ansamblu de caracteristici ce constituie termenul de "definitor" și care exprimă tot ce este esențial pentru ,,definit" Tudoran-Sabău-Antal 2004: 21. 174 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 21 (tipuri de definiție). 175 Vezi și demonstrația cu ajutorul reprezentărilor grafice, demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de coordonare în controlul calității, prevăzute cu cadrele de specialiști necesare pentru diagnosticare, pentru elaborarea planurilor departamentale și pentru alte activități de coordonare ''proiect cu proiect''. Totuși, problema repartizării sarcinilor privitoare la funcția calității pentru aceste departamente nu este clar definită, așa cum este în cazul departamentelor de contabilitate, în ceea ce privește funcția financiară. Există condiții pentru o largă inițiativă, precum și posibilități favorabile pentru desfășurarea unei activități originale și creatoare pe un plan mai larg în direcția perfecționării mijloacelor de coordonare a funcției calității
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]