1,414 matches
-
face parte și satul Nechin, unde de curând Gerard Depardieu și-a cumpărat o locuință, i-a mulțumit actorului francez, într-un mod insolit, pentru decizia de a se muta în zona lor. Daniel Senesel, primarul localității Estaimpuis, s-a deghizat, într-un filmuleț postat pe Facebook de Anul Nou, în celebrul druid Asterix, pentru a-i face o primire specială actorului francez Gerard Depardieu, actorul care l-a jucat pe Obelix. Chiar dacă Asterix din filmulețul belgian poartă o ținută asemănătoare
Vezi cum îi urează belgienii bun-venit lui Gerard Depardieu în Nechin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57074_a_58399]
-
și de Paul de Cassagnac, încă din 1875, tânăra încercase să-l prindă în mrejele sale pe Émile d'Audiffret, un aristocrat din Nisa a cărui familie se îmbogățise de pe urma comerțului cu postavuri. Pentru a-i capta atenția, se plimbă deghizată pe străzile din Nisa, iar apoi joacă în fața lui comedia tinerei fete îndrăgostite. Se îmbujorează, îl lasă să-i strângă mâna în timpul dansului. Însă Émile d'Audiffret, care este tratat ca logodnic oficial, se ferește să facă vreo propunere de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vorbindu-se de planuri fără rezultat. Acești domni lasă prințului un mare număr de cărți și de fotografii destinate unei mai bune cunoașteri a viitorului său Principat". Aventura începe cu o călătorie clandestină. Carol, ofițer prusac, urmează să traverseze Austria deghizat în negustor. Sosit la Baziaș, punctul terminus al căilor ferate ale statului austriac, el se îmbarcă pe un vapor care îl duce de la Orșova la Turnu-Severin. Povestea începuturilor domniei sale a dat naștere unei abundente literaturi istorice: amintiri ale prințului, notate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
soi de stare finală a lor, denumirea lor comună. Toate se reduc la acest grup psihologic al stărilor de spirit aflate în permanentă schimbare"310. Numai că interesele nu dispar. Ele rămîn în plan secund, ascunse în umbră. Presa le deghizează fie în teorii, fie în patimi care pot fi împărtășite de un cît mai mare număr de indivizi. Să reținem următoarele: psihologia mulțimilor anticipează masificarea fie sub formă de mulțime, fie sub formă de public, nu contează națiunilor, claselor sociale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu grupul. Arta camuflajului se practică în tot regnul anumal: anumite insecte seamănă cu niște rămurele, șopîrlele își schimbă coloarea în funcție de mediu. Unele mamifere sînt pătate în așa fel încît, în desișul pădurilor, prezența lor trece neobervată. Unii crabi se "deghizează" sau se "împodobesc" atît de bine, că un observator nici nu își dă seama de prezența lor decît dacă se așează pe ei. Și oamenii practică disimularea pentru că, pe drept cuvînt ori nu, și ei percep prezența celuilalt drept un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cărei teamă fusese întreținută de multă vreme. "Prin nu știu ce asociere de idei ne povestește Trepper, el însuși organizator al unui serviciu de spionaj antinazist s-ar putea să ne lămurească psihiatrii, s-a bănuit că spionii lui Hitler s-ar deghiza în preoți. În ziua de 11 mai, în Place de Brouchere, la Bruxelles, am fost martorul unui spectacol de necrezut: mulțimea isterică, dezlănțuită, se arunca asupra unui tînăr preot ridicîndu-i sutana pentru a verifica dacă nu purta uniforma germană pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lor asupra "americanizării" lumii această viziune care presupune ca subînțeles faptul că normele civilizației ar fi specifice Statelor Unite devine tot mai critică. Galaxy contribuie la această conștientizare. Noua atitudine contabalansează prin satiră tratamentul paranoic al temelor invadării Statelor Unite de către spioni deghizați în extratereștri. Robert Sheckley parodiază tema invaziilor terestre (sau ET) în Accept No Substitutes / Invazie în zori (1958), unde una și aceeași creatură este cotropită de rase diferite, obligate să coabiteze pentru a evita să o vadă pierind. Sheckley a
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
remarcată de Miron Radu Paraschivescu încă de la debut, este acum resimțită acut în forma unei desacralizări: „Nicăieri nu se-aprind focuri / pe comorile ascunse / și Făt-Frumos întârzie pe la fântâni / cu servitoarele Sfintei Vineri” (Povestea de-aseară); „Ave Maria / s-a deghizat în Mary Lou” (Metamorfoză); „Noe, iubitul meu Noe,/ tânărul meu amant arestat / la graniță de vameșii muți, / cine se mai întoarce / acum în locul tău / să mă ridice deasupra apelor” (Posibile aceste gări... ). I. scrie deseori o poezie voit frântă, alteori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
i le dați nicicând? Nu, el nu e o șopârlă, ci un scuipat pe care boșorogii îl împing din plămâni și din trahee pentru a putea să respire. Locotenentul Carlo Spinelli susține că te-a capturat în timp ce fugeai spre nord deghizat în țăran. Cine îmbracă veșmintele tatălui nu comite niciun delict. Rasa mea se udase și Geronimo, taică-meu, îmi dăduse pantalonii lui vechi și haina. Lui Spinelli îi place să omoare oamenii pentru decorații: pentru el un om nu face
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mori. Am repetat alături de Telesio că Dumnezeu și Natura sunt totuna. Și m-au podidit păduchii, m-au făcut să-mi fie scârbă de mine. Așadar, de ce sunt întrebat de ce mă mai tem acum?". Dar nu-i așa că te-ai deghizat? Și ai făcut magie și vrăjitorie în temnița de la Castel Nuovo? I-am ajutat pe mulți cu cunoștințele mele medicale lecuindu-i de durerea de stomac sau de cap punând în aplicare cele învățate la Padova și la Bologna pe când
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
granița la timp, am să mă trezesc în ghearele lui, spuse Campanella. Aici nu vor putea să intre. Problema se va pune pe traseul până la navă: vom găsi ceva pentru a-l deruta și păcăli. Sosind ziua plecării, fra' Tommaso, deghizat în călugăr de rând și cu documente în care se numea Lucio Berardi, fu însoțit până la navă. La curtea Franței, dacă excludem dezacordul lui Descartes 53, triumful a fost total. O mulțime, aclamându-i numele, l-a salutat la Sorbona
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
jertfe demonilor. În aceste condiții înțelegem ura mocnită în suflet contra creștinilor, tăinuită latent. Era evident că: Nu s-a abținut... niciodată... de la persecutarea creștinilor... Iar această persecuție era în același timp ascunsă și pe față. Căci în vorbe era deghizată, iar în fapte pe cât se poate de evidentă. Deși persecuția liciniană (320-324) poate fi considerată drept un adaos la cea a lui Dioclețian (284-305), totuși, sfântul Augustin (354-430), Sulpicius Sever (360-425), Paulus Orosius (375-418), Eusebiu (263-340) și Lactantius (265-327) nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Nixon face apel la istorie, referindu-se după unii critici, în mod nefericit la factorii care au condus la implicarea Statelor Unite în războiul din Vietnam și legitimând, în baza acestora, propriul plan de acțiune, tocmai cu scopul de a "prefigura, deghizat în forma afirmațiilor necontroversate pe marginea faptelor istorice"229, propriul raționament, ce dă substanță argumentării, un pas mai târziu. Astfel, când vine momentul argumentării, președintele conturează explicit argumentele al căror preambul l-a oferit, colorându-le, încă din narațiune, cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
simțită prezența, privește spre fotoliu și i se îndepărtează) El n: (amuzîndu-se) Hai că te-am păcălit! El 1: (realizînd ghidușia) Credeam că e ea... nu mi-am dat seama deloc că... El n: Păi ce, numai tu să te deghizezi! Vasăzică mi-a reușit. El 1: În orice caz mai mult decît mie... El n: Am vrut să-mi schimb și glasul, dar n-am reușit. El 1: Uneori ți-a reușit... El n: (deci...!) Acum ce-ai rămas așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cred, tipologia reprezentării corpului În literatură trebuie neapărat să țină seama de Încă prea puțin teoretizatele raporturi ale femeii cu scrisul. SÎnt raporturi În care femeia reușește prea puțin - și tocmai de aceea nici nu ține foarte mult - să se deghizeze, dacă acceptăm că „minimalismul” sau „realismul magic” de pildă nu reprezintă decît măștile pe care scriitorul, potrivindu-și-le perfect pe figură, le folosește ca arme În lupta cu morfeicul limbaj. Pugnacitatea unei anume literaturi feminine, de exemplu, nu rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de două sute cincizeci de mii de lire sterline asigurate, că ar trebui să Însceneze o spargere și să rămână cu bijuteriile, iar el, Andrew, cu banii de pe asigurare. Că, uite, total este pregătit, costumul În care Milo trebuie să se deghizeze (și-l Îmbracă În clovn), frânghia cu care Milo trebuie să-l lege de fotiliu pe Andrew și, evident, revolverul cu care Milo trebuie să-l amenințe pe Andrew și pe care englezul Îl scoate din buzunar l’air de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai puternic neîndoielnic decât realitatea atâta timp cât nici o logică n-o poate conține. Realitatea, repetă Viel, este un construct convențional Între nervurile căreia pulsează viața. Milo deghizat Îninspector nu mai este Milo Tindle, iar răzbunarea este aceea a unui mort, pentru că, deghizat În inspectorul Doppler, nume el Însuși anagramat după numele personajului principal al polarurilor lui Andrew, Milo-inspectorul Doppler nu mai poate fi niciodată Milo-amantul stingher, așa cum Edmond Dantès va fi Contele de Monte Cristo și se va răzbuna comme tel pe
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
actul al V-lea din Nunta lui Figaro. Profitând de întuneric, cât și de adăpostul oferit de arbuștii deși din parcul castelului, adversarii Contelui se ascund ca să asiste nevăzuți la declarațiile pe care acesta urmează să le facă soției sale deghizate în slujnică. Beaumarchais introduce un comic de substituire în contextul dispozitivului de supraveghere conceput de șiretul și iscusitul Figaro. Pentru public, succesul operațiunii se explică tocmai prin această dublă strategie, ingenios combinată. Informat, spectatorul privește desfășurarea stratagemei, a cărei dare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
prin care a fost constrâns la înfățișarea actuală. Gâtul înclinat își menține verticalitatea potențială și brațele rețin puterea mușchilor membrelor în rotire. Acest caracter unghiular drept, inerent subiectului terestru, care este făcut să se muleze armoniei sferei, fără a fi deghizat sau impus, pare a fi soluția cea mai bună pe care pictura o poate oferi problemei tondoului. De fapt, Burckhardt a scris despre . Tondoul ar putea fi numit, într adevăr, cel mai frumos format - el transportându-ne de la limitările spațiului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
poet. După a doua căsătorie, femeia a început să aibă „tulburări mintale sub forma de delir și halucinațiuni: acuză pe sora ei că-i face farmece, că îndepărtează pe poetul V. de care e amorezată, că acesta vine la ea deghizat ca servitor sau ca muzicant și că chiar a contractat căsătoria civilă cu poetul V., însă el nu se poartă bine cu ea, o lasă în casă la sora ei, dușmanca ei cea mai mare, care a vroit s-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fii femeie". Gustave la maturitate: Madame Bovary sunt eu". Julian Barnes, Papagalul lui Flaubert 15 Doamna noastră își dorea cu înflăcărare contrariul: Hadrian sunt eu. Yourcenar a scris ceea ce în analiza contemporană se numește adesea narațiune-travesti, în care scriitorul se deghizează în sexul opus sau își deghizează personajele în sexul opus. De exemplu, Albert în locul lui Albertine la Proust. Yourcenar se angajează în ambele. Este o femeie care scrie despre bărbați, iar bărbații ei nu sunt travestiți sunt masculi dar în
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Bovary sunt eu". Julian Barnes, Papagalul lui Flaubert 15 Doamna noastră își dorea cu înflăcărare contrariul: Hadrian sunt eu. Yourcenar a scris ceea ce în analiza contemporană se numește adesea narațiune-travesti, în care scriitorul se deghizează în sexul opus sau își deghizează personajele în sexul opus. De exemplu, Albert în locul lui Albertine la Proust. Yourcenar se angajează în ambele. Este o femeie care scrie despre bărbați, iar bărbații ei nu sunt travestiți sunt masculi dar în mod contorsionat ea scrie totuși despre
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
putea proslăvi în mod deschis femeile îndrăgostite. Dimensiunea sexuală este reținută și abil deghizată, dar este prezentă în toate scrierile ei. În Alexis ea atacă în mod direct dragostea dintre persoane de același sex; în altă parte își camuflează narațiunile deghizând identitatea sexuală a personajelor sale. Aceste patru teme: clasicismul, nomadismul, pasiunea erotică și scrierea travesti (în special ca punct de plecare pentru cele mai mari tragedii umane) vor constitui esența acestei relatări biografice; cum ele ne conduc către centrul domeniului
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
soarele strălucește:/ abruptă și clară". Altădată, acest drog se antropomorfizează, apărând sub forma unui demon sexuat, care o supune unui viol a cărui brutalitate se conjugă, oximoronic, cu o voluptate a trăirii, pe care poeta nici nu intenționează să o deghizeze în spatele vreunui aparent refuz. Textul cu degete negre arată o altă Mariana Codruț, una intens reflexivă, neliniștită, încărcându-și pagina cu o tensiune epurată de orice rest de parodică detașare. Poeta preferă, aici, textul nervos, de o dinamică oarecum întunecată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unui clopot în brațe/ Încercând să-l întorc pe toate fețele". Pe lângă astfel de fabule ale inițierii colective, debutantului Nicolae Panaite îi place să cultive confesiunile camuflate, în care eul poetic, deocamdată împătimit de retorica teatrală, gesticulează larg și se deghizează neobosit: în bătrânul Olah, locuitorul De partea cealaltă, sau în "clownul (...) aproape fierbinte și gol" din Cântec, în dansatorul hidos din Fragment sau în îngrijitorul menajeriei circului amintite în ***. O figură aparte, utilizată adesea, este aceea a orbului, cu simbolistica
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]