2,083 matches
-
într-o fabrică de ouă, nu e de datoria mea să fac curățenie. —Veej, zice Davey, spre ușurarea mea, ai un pic de ou... aici... Îi arată unde. A, da? Mulțumesc, amice! Vijay ia un șervețel și-și șterge cu delicatețe colțurile gurii, îndepărtând o firimitură de ou. Barba lui arată insuportabil. Mă uit la Davey cum se frământă: „Să-i spun să se șteargă ca oamenii ori să-l las să meargă așa din bar până la birou?“ Îl cunosc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
bere Înainte să plec În concediu. Pe masă, o fotografie a Lorenzei Pellegrini, cu o dedicație scrisă cu litere mărunte și cam copilărești. I se vedea numai fața, Însă privirea, numai privirea singură, mă tulbura. Cu o mișcare instinctivă de delicatețe (sau din gelozie?), am Întors fotografia fără să citesc dedicația. Erau și câteva fișe. Am căutat ceva demn de interes, dar nu erau decât tabele, anticipări editoriale. Printre documentele acelea am găsit am găsit Însă o fișă scoasă la imprimantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
echipaj, și nu din hrana fadă oferită de "autobucătar". Numai Kane înghițea cu lăcomie bucăți mari de carne și legume. Devorase deja două porții normale și începea pe a treia. Indiferent la foamea oamenilor. Jones motanul își mânca alimentele cu delicatețe, așezat ca un rege în mijlocul mesei. Kane își ridică nasul din farfurie, cu gura plină. ― Când ajungem pe Pământ, primul lucru pe care am să-l fac va fi să mănânc ceva ca lumea. M-am săturat de produse sintetice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Christos cam păgîn, sufletul etern al națiunii, inalterabil, identic cu sine, dar schimbător la prima bătaie de vînt, pur ca lacrima și degrabă ispitit de cei răi, latin învins de daci sau dac îndrumat de latini, pelasg turcit, barbar candid, delicatețe aspră, izvor ascuns lui însuși, mai viu cînd e mort, creat de noi din cap pînă în picioare, din păr pînă în unghii, oglinda pe care am lucrat-o să ne arate fața și reversul, țăranul român sîntem noi, plugari
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Ești totul pentru mine... ești totul pentru mine!" Erai mai palid decât Mortul. Nu mai puteam să ne înțelegem cu tine. O asaltaseși pe săraca Gina, adică pe dracu' săraca, scorpia dracului, care-a încercat să-ți spună ceva cu delicatețe, dar tu nu ascultai nimic, părea că tot ce conta pentru tine era să te umilești cât mai mult în fața ei, la un moment dat îți frecai obrajii de genunchiul ei..." "Dragă, erai îngrozitor, n-aveam ce să-ți fac
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de ce, în plin câmp. Când a văzut-o, mamei i s-a făcut rău. Am oprit căruța și ea a coborât, a dat ocol de mai multe ori magaziei, a atins-o sfios cu vârful degetelor, a încercat cu infinită delicatețe lacătul grosolan de la ușă și în cele din urmă s-a lăsat în genunchi pe brazdele noroioase, ca în fața unui templu. Abia a putut s-o urnească de-acolo țăranul care mâna căruța. Noi, copiii, ne speriaserăm și plângeam în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
este, evident, străină. Părinții ei sunt din provincie. Când am cunoscut-o, astă-seară, mă tot întrebam ce revelație îmi va face. Nu bănuiam că are să fie chiar asta: geniul... - Maestre, șopti din nou Maria. Ieronim continua să-i sărute, cu delicatețe, dar insistent, când o mână, când cealaltă. - Acum, destul, îi spuse Antim râzând. Ça suffit! Ai s-o asculți și tu și ai să te convingi: va fi, dacă nu este deja, cea mai strălucită celistă a timpului... Își potrivi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cât m-am bucurat ! Este toată familia noastră aici, Doamne Dumnezeule, uite-i cât sunt de tineri ! Tante Margot, cel puțin, era pe-atunci elevă la Școala Centrală ! Cred că Muti s-a ferit să afișeze prea mult fotografia din delicatețe pentru nenea Jorj, pentru că, vezi ? Aici este Papa... Este primul ei soț ! Papa și nenea Jorj se cunoșteau amândoi, se stimau reciproc, dar totuși, înțelegi, nu se cuvenea s-o afișeze... Da, Papa este domnul care citește lângă gheridon, sigur
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cu aceeași ocazie, a cadorisit-o și cu păpușa de porțelan cu păr de-adevărat și ochi albaștri, care atunci când o apleci spune : ma-mma ma-mma... — Păpușă ? Ce crezi că are să mai facă ea cu o păpușă de-acum ? a întrebat fără delicatețe Sophie. — De ce ? Este tot o copilă doar... Nu ? a întrebat nehotărât Ștefan. Ca de obicei, părerile ei îl influențau. Întorcea capul de la una la alta ; a vrut și s-o mângâie părintește pe cap, dar, neatent, tot ca de obicei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și după plăcerile luminoase ale societății. Făcuse o greșeală, oare, ascultând această chemare a inimii ? Unele lucruri îi amintesc de o floare pusă pe o grămadă de gunoi, dar, hélas !, există flori care cresc pe gunoaie... Oftase, oprindu se, din delicatețe, a vorbi mai departe : avea sau nu lacrimi în ochii cam bulbucați - verzi albaștri ? Din pricina genelor lungi ochii îi par înlăcrimați totdeauna și ea, desigur, știe ce farmec special îi dau, pentru că des, și mai mult ca sigur fără motiv
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
așteptam pe Yvonne. — Dar bine, ma chère, unde ai ținut-o ? m-a întrebat pe urmă bătrânul general Praporgescu. Ce bărbat plăcut și curtenitor, și cum se cunosc manierele distinse ale timpului dinainte ! Era atât de uluit încât, cu toată delicatețea lui obișnuită, povestea, în dreapta și în stânga, cum că eram subțire ca un lujer de floare ; je l’écoutais sans mot dire, numai eu știam ce știam ; ce se mai opintea madam Ana cu baierele corsetului ! îndoia piciorul, mi-l proptea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în ciuda dezagreabilei sincerități, nu a înaintat spre sufletul tânărului cu nimic ! Că junele nu intră în conversație, iată, decât atunci când are ocazia să aducă una din anecdotele lui derizorii, păstrând cu prudență distanțele, ca să-și apere... Ce ? O prea mare delicatețe a sufletului ? Un cinism ipocrit ? Un năucitor vid sufletesc ? — Dar bineînțeles, bineînțeles ! Bineînțeles că despre răposatul Rege vorbeam ! răspunde grăbit domnul Ialomițeanu. Iar datele - chiar persoane din cel mai strict anturaj mi le-au comunicat... Ce greu este să fii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că mama celui care a avut ideea cu televizorul trebuie să fie o curvă bețivă, chioară și șchioapă, altfel nu se explică. Seara, În dormitor, Împart din bunătățile pe care am reușit să le aduc de acasă. Gărăgău, cu o delicatețe cu care am Început să mă obișnuiesc, nu vrea decît restul de borcan de miere, pe care Îl mănîncă liniștit În patul lui, cu căciula trasă pe urechi, mormăind pe limba lui un cîntec. — Trebuie să facem ceva cu frigul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu... — Poate că te gândești că voi contratenorii, trebuie abia să vă croiți drum în lume și să vă zbateți pentru a fi acceptați. Nu, nu-i asta. — Sper că nu te tulbură anumite prostii lumești? Domnul Hanway avea o delicatețe pudică pe care Emma o aprecia mult. — Nu, nu. — Pari atât de timid în general. Emma, care nu se considera deloc timid, și care era confruntat cu necesitatea eroicei sale opțiuni, roși de enervare. — Nu sunt timid, sunt numai încurcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din farfuria clientului, a cărui masă este sub fereastra ta de la etaj. Nimeni nu ridică tonul, nu auzi muzică asurzitoare de la nicio fereastră. Aceasta este Franța. Pentru a o înțelege, trebuie să o simți, să ai un feeling, o anumită delicatețe și eleganță în gândire și privire, o anumită educație pentru rafinament și stil, în toate. Din toate acestea, biserica de ce anume ar avea nevoie pentru a-l predica mai convingător pe Cristos? Nu știu. Ce îmi vine în minte acum
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în sat, când mă întorceam a doua oară din oraș, unde mă dusese Alain. Rămân calm, încerc să le vorbesc frumos, adresându-mă în limba franceză, că doar nu or ști limba română: ”bonjour, monsieur le chien... ” etc..., cu toată delicatețea în voce de care puteam fi capabil în asemenea situație, numai să nu mă muște. Se țin după mine, cel maro are o privire întunecată și gâfâie din greu, cel negru mă adulmecă, dar trebuie să rămân calm, să nu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
periculoase" (ecou trivial la imprudența nietzscheană), dar exprimă foarte bine inocenta vitalitate a unui puer aeternus, a acestui copil etern care, fără asigurare, fără parapetul unui adevăr stabilit, trăiește zi de zi diferitele enigme ale existenței umane. Există pudoare și delicatețe în acest tragic trăit. Calificative care pot părea uimitoare, dar care traduc bine abandonarea paranoiei care a marcat marile ideologii politice specifice modernității. Într-adevăr, relația cu celălalt nu se mai construiește în funcție de un sistem teoretic sau altul. De aici
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
tabuuri în vorbirea sportivă unde, culoarea devine mereu un fluviu prezent, chiar dacă uneori e vorba de pânză freatică, tăinuită), -mască A SUSPENSULUI REFERITOR LA SPORTIVUL SAU ECHIPA CÂȘTIGĂTOARE (oricând exercițiile pot fi fatale, mai ales pentru publicul atent doar la delicatețe, nu la efort), -mască A INOVAȚIEI (dacă se urmărește evoluția piruetelor de dans pe gheață de la Axel spre triplu Axel cu sau fără patine se poate realiza că fiecare relație cu secundele oferă o mască). În acest fel se poate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sunt folosite pentru a-l acuza pe penitent, ci pentru a clarifica și a-l ajuta să facă o spovadă bună. Aceasta face parte din rolul confesorului de judecător, învățător și medic. Acest lucru este făcut cu discreție și cu delicatețe, evitând atitudinea inchizitorie de interogație aspră, întrebările devenind și o modalitate de căutare a unor căi de exprimare cât mai concretă, pentru a demonstra o conștientizare mai clară a păcatelor. Pe de altă parte, pentru a evita o daună, confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi psihoterapeut. El își păstrează cu adevărat rolul de medic în măsura în care respectă persoana penitentului și acționează cu prudență, fiind conștient că aceasta este vindecată nu prin puterea sa personală, ci prin harul lui Dumnezeu. „Tratamentul” trebuie propus cu discreție, înțelepciune, delicatețe și înțelegere, cu umilință și bunăvoință, pentru că „bolnavul” are nevoie să fie ascultat și respectat. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât este există convingerea că în confesional pot intra și penitenți care să aibă o problemă de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorul este chemat să ofere iubire penitentului, ascultându-l. În transmiterea mesajului spiritual, confesorul trebuie să se prezinte penitentului cu atitudinile unui adevărat om spiritual, caracterizat de iubire, atitudine care se manifestă prin compasiune și înțelegere. Compasiunea înseamnă sensibilitate spirituală, delicatețe și finețe, în timp ce înțelegerea presupune o intuiție și o atenție iubitoare. El are un alt fel de privire, prin care recunoaște în celălalt o valoare ce poate fi pusă în act. Penitentul are nevoie de această susținere afectivă, pentru a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și milostiv, promovând atitudinea de încredere și abandon. Important este însă să evite orice atitudine prin care l-ar face să simtă intruziune sau tendință de manipulare. Penitentul are nevoie de adevăr, iar confesorul va încerca să îl convingă cu delicatețe că tocmai acest adevăr, de care are el nevoie, îi este transmis în confesional. Este util dacă preotul-confesor face referință la legi sau norme, convingându-l astfel că intenția sa declarată este aceea de a fi fidel legilor, poruncilor și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
O astfel de atitudine poate fi manifestată de confesorul care are anumite accente narcisice și care, prin comportamentul său, încească să își prelungească mecanismele de apărare și în spațiul sacramental al reconcilierii, minimalizând valoarea și demnitatea penitentului de dinaintea sa; d) Delicatețea excesivă - atitudine ce se manifestă în situația în care confesorul refuză exagerat orice atitudine de exigență față de penitent. Aceasta este motivată nu din respect față de demnitatea penitentului, ci din teamă de a nu se așeza într-o stare conflictuală cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vadă sau nu și alte păcate, fără însă a fi lipsit de speranță, ci, dimpotrivă, încurajat de credință și de mesajul iertării. Pentru ca acest lucru să se întâmple, se impune o atitudine specială din partea confesorului, care se manifestă prin intuiție, delicatețe, disponibilitate, dar și prin prudență și echilibru în a pune întrebări și a tăcea. El trebuie: a) să cultive un raport caracterizat de paternitate, prin care să asculte copilul cu bunăvoință, să îi inspire încredere și să îl încurajeze să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
totuși, prospețimea: Tu mușcătura, eu plinătatea / Cea suspinată din paradis), în ciuda faptului că unele structuri sintactice aduc nu ermetism, ci ambiguitate enunțului: Încă pulsează-n ascuns jumătatea / Fructul să cadă neinterzis... În alte poeme însă (Autumnală, de exemplu), cu o delicatețe care traduce o sensibilitate accentuată de melancolie, se compun, din elemente care creează chintesența imaginarului unui anotimp - de suflet, în primul rând -, înfățișări emblematice ale acestuia în arta literară: cromatica specială, copleșitoare, cocorii etc.: Dropii de foc prin spinii înfloriți
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]