3,498 matches
-
Vocație și aspirație, București, 1973; Andriescu, Relief, 158-171; Iorgulescu, Rondul, 230-256; D. Micu, Periplu, București, 1974, 245-256; Dimisianu, Valori, 22-36; Paleologu, Simțul practic, 19-26; Simion, Scriitori, I (1974), 266-305; D. Micu, Un remarcabil roman politic, CNT, 1975, 11; Al. Andriescu, „Delirul”, CL, 1975, 3; D. Micu, Un roman de Marin Preda, TBR, 1975, 58; Ov. S. Crohmălniceanu, Când criticul..., RL, 1975, 22; Nicolae Manolescu, Un roman istoric și politic, RL, 1975, 26; Ion Ianoși, „Delirul” la a II-a ediție, „Scânteia
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
politic, CNT, 1975, 11; Al. Andriescu, „Delirul”, CL, 1975, 3; D. Micu, Un roman de Marin Preda, TBR, 1975, 58; Ov. S. Crohmălniceanu, Când criticul..., RL, 1975, 22; Nicolae Manolescu, Un roman istoric și politic, RL, 1975, 26; Ion Ianoși, „Delirul” la a II-a ediție, „Scânteia”, 1975, 10 294; Al. Piru, „Delirul”, R, 1975, 11; Ardeleanu, Opinii, 15-22, 209-213; Cristea, Domeniul, 164-195; Ungheanu, Arhipelag, 29-58; Ungureanu, La umbra cărților, 136-144; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 200-248, 345-350; Ion Bălu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Un roman de Marin Preda, TBR, 1975, 58; Ov. S. Crohmălniceanu, Când criticul..., RL, 1975, 22; Nicolae Manolescu, Un roman istoric și politic, RL, 1975, 26; Ion Ianoși, „Delirul” la a II-a ediție, „Scânteia”, 1975, 10 294; Al. Piru, „Delirul”, R, 1975, 11; Ardeleanu, Opinii, 15-22, 209-213; Cristea, Domeniul, 164-195; Ungheanu, Arhipelag, 29-58; Ungureanu, La umbra cărților, 136-144; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 200-248, 345-350; Ion Bălu, Marin Preda, București, 1976; Ionescu, Romanul, 128-140; Iorgulescu, Al doilea rond, 206-214
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Ivănescu, Patosul realității, CL, 1977, 4; Val Condurache, Epos și memorie, CL, 1977, 6; Pompiliu Marcea, „Viața ca o pradă”, R, 1977, 6; Al. Piru, Anii de ucenicie ai lui Marin Preda, LCF, 1977, 32; Dinu Flămând, Cum am scris „Delirul” (interviu cu Marin Preda), AFT, 1977, 9; Ciobanu, Însemne, 114-127; Cristea, Alianțe, 393-489; Marin Mincu, Repere, București, 1977, 277-287; Ștefănescu, Preludiu, 133-149; Ungureanu, Proză, 6-40; Memorialistică și istorie, LCF, 1978, 6 (semenează Mihai Ungheanu, Z. Ornea, Laurențiu Ulici, Doina Uricariu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Marin Preda, F, 1990, 11; Lovinescu, Unde scurte, I, 257-262, 332-336, II, 17-20, 120-126, III, 131-141, VI, 316-321; Alexandru George, O mistificare și o iluzie posibilă, RL, 1991, 42; Petreu, Teze, 32-71; Steinhardt, Monologul, 281-285; Mihai Ungheanu, Un roman insurecțional: „Delirul”, L, 1992, 32; Octavian Paler, Digresiuni pe marginea cazului Marin Preda, VR, 1992, 8-9; Cristea, A scrie, 10-42; Savu I. Dumitrescu, Marin Preda - între viață și moarte, București, 1992; Nicolae Manolescu, „Viața ca o pradă”, RL, 1993, 8; Cornel Ungureanu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
celebră în epocă fiind formula „șantajul și etajul”), devenit personaj în Gorila de Liviu Rebreanu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Întunecare de Cezar Petrescu, Sectarii de Ion Agârbiceanu, Sfârșit de mileniu de Radu Tudoran, Al optulea păcat de Tudor Mușatescu, Delirul de Marin Preda, s-a preocupat mai puțin de problemele literaturii. Însemnările sale sunt catalogate a fi ale „ultimului critic sămănătorist”, care a moștenit de la N. Iorga „mesianismul ideii naționale, tonul pamfletar și categoric, dezacordul față de epoca sa, la care
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
erotic și epistolar (între Luiza și Cristian): opune capitalei provincia, recurge la onirism, întoarceri în trecut și mister într-o fascinantă mixtură, echivalentă cu o confesiune de tipul „a trăi pentru a-ți povesti viața” ca la Gabriel García Márquez. Delirul existenței, evadările imposibile, greața, lupta cu fantomele și obsesiile somniei sunt dominate de vocea auctorială, care mută romanul într-un exercițiu stilistic, concomitent joc de idei: se va transforma Herbert într-o carte? Confesiv și ironic, între a percepe și
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic; d) fantasmele sufletului sunt, de regulă, expresia unei transgresiuni a realității în imaginarul personal, de tipul mitomaniei, fabulației, paranoiei, delirului și halucinațiilor, plăcerilor perverse, alcoolismului sau consumului de droguri; e) Tehnicile sufletești privesc totalitatea procedeelor prin care, acționându-se asupra vieții psihice, se determină o schimbare a regimului funcțional normal sau cel puțin obișnuit al acesteia; în sensul aceste sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afectare a stării de sănătate mintală, fapt care face ca igiena mintală să le acorde o atenție deosebită. K. Schneider deosebește două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și intensități la persoanele imigrante dintr-un mediu etno-cultural de origine într-unul străin. La vremea sa, E. Kraepelin a vorbit despre „psihozele de legătură socială” (Verkehrnspsychosen). H. Herschmann reținea „stările paranoide acute” produse de izolarea lingvistică. R. Allers menționa „delirul de persecuție al izolaților lingvistici”. F.F. Kino descria „reacțiile paranoide ale străinilor”. Toți autorii sunt de acord în a admite faptul că la baza acestor tulburări stă un conflict de ordin transtructural, care-și găsește modul de manifestare în formele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de persecuție al izolaților lingvistici”. F.F. Kino descria „reacțiile paranoide ale străinilor”. Toți autorii sunt de acord în a admite faptul că la baza acestor tulburări stă un conflict de ordin transtructural, care-și găsește modul de manifestare în formele „delirului de relație de tip primitiv” (Primitiver Beziehungswahn) descris de E. Kretschmer, pe care Ph. Koechlin le interpretează ca „perturbații ale mecanismelor instrumentale de inserție în mediu”. În ceea ce privește adaptarea socială a populației străine imigrante, aceasta este legată de numeroși alți factori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihonevrozele de război, în cadrul cărora se consemnează stări confuzionale, manifestări anxioase și crize de tip isteric sau tulburări psihosomatice. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, se menționează stări de apatie, iritabilitate, depresii, reacții anxioase, stări delirante sau halucinatorii, deliruri sistematizate cu temă mistică. Sănătatea mintală la deportați și prizonierii de război. În cazul persoanelor deportate și al prizonierilor de război, problemele de sănătate mintală sunt diferite de cele ale populației (civile sau militare) aflată în câmpul de operațiuni militare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un mod de viață normal, în măsura în care respectă structura și ordinea mentală și nu tulbură armonia mediului. Este tipul de activitate specific personalităților extravertite. În patologie, ea însoțește constituția paranoică, având adesea un caracter de periculozitate. Se întâlnește în cazurile de delir mai mult sau mai puțin sistematizat, însoțind, de regulă, stările paranoiace. Acest tip de activitate reprezintă suportul dezvoltării hipomaniei, ca și pe acela al stărilor de agitație dezordonată ale maniei propriu-zise. b) Hipostenia constă în scăderea tensiunii psihice, exprimată prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
avea un efect negativ, de subliniere a stărilor de fapt, generând o culpabilizare socială colectivă. În aceste „momente de criză” apar „salvatorii”, care preiau „problemele”, „frustrările” și „culpabilitatea” colectivă pentru a restaura ordinea lumii. Ne aflăm într-o atmosferă de delir colectiv. În plan comunitar, asistăm la crize de isterie colectivă, idei de urmărire/pericol, fanatism religios sau de altă natură, culpabilizări ale minorităților, conduite agresive de factură expiatorie etc. Acest tablou socio-psihiatric, care configurează imaginea tipică a psihozelor colective, se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Sintetizând datele din literatură, A. Porot face o clasificare a criminalilor, luând în discuție toate aspectele legate de determinism și constituția acestora: a) criminalii de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obișnuită de emoție, însoțită de incertitudine și idei fixe care invadează conștiința, a căror absurditate subiectul o recunoaște, dar pe care nu le poate suprima. Ea este un tip de constituție autonomă, a scrupulelor, obsesiilor, fobiilor și chiar a unor deliruri sistematizate, în special de tip melancolic sau ipohondric (P. Janet). Constituția mitomaniacă este tendința patologică de a minți fără nici un interes vizibil, de a găsi plăcerea în alterarea adevărului, fabulație, simularea cu caracter automatic și inconștient. Ea este terenul pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
melancolic sau ipohondric (P. Janet). Constituția mitomaniacă este tendința patologică de a minți fără nici un interes vizibil, de a găsi plăcerea în alterarea adevărului, fabulație, simularea cu caracter automatic și inconștient. Ea este terenul pe care se dezvoltă isteria, pitiatismul, delirurile imaginative (E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică este tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la baza delirului de interpretare (Sérieux și Capgras). Genil-Perrin distinge următoarele trăsături clinice: supraestimarea propriului Eu, o neîncredere ostilă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fabulație, simularea cu caracter automatic și inconștient. Ea este terenul pe care se dezvoltă isteria, pitiatismul, delirurile imaginative (E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică este tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la baza delirului de interpretare (Sérieux și Capgras). Genil-Perrin distinge următoarele trăsături clinice: supraestimarea propriului Eu, o neîncredere ostilă în ceea ce privește ambianța, falsitatea judecăților, inadaptare socială. Constituția ciclotimică constă în oscilațiile permanente de activitate deasupra sau dedesubtul normalului, cu alternative de excitație euforică sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a lui pe care o consideră perfectă, își acordă prea multă importanță și nu prea găsește calități celor din jur. Experiența mea de la catedră s-a „îmbogățit”și cu câteva cazuri de copii care au manifestat trăsături psihopatoide, caracterizate prin delirul persecutor, veșnic nemulțumiți de rezultatele obținute la învățătură, de temeinicia integrării sale în colectivul de elevi, de felul în care este tratat de cadrul didactic și de colectivul de elevi, de activitățile la care iau parte, etc. Total opus acestui
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
linsă de lupii din aer”, „seara de grație în care numele tău de jasmin/ și-a tăiat carotida”, „sânul ca o pasăre moartă căzută în iarbă/ la marginea unui fluviu albastru”. Unele texte, respectând „normele” suprarealiste, sunt adevărate visuri-spectacol, lungi deliruri semilucide, în care poetul se lasă provocat de dicteul automat, provocând el însuși limitele imaginației și ale limbajului, cel mai adesea uzând de absurd și de metafora oximoronică, ca, spre exemplu, în poemul mai amplu, Norii gâtului. Acesta merită reținut
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
provocat de dicteul automat, provocând el însuși limitele imaginației și ale limbajului, cel mai adesea uzând de absurd și de metafora oximoronică, ca, spre exemplu, în poemul mai amplu, Norii gâtului. Acesta merită reținut pentru funambulesca „notă” de subsol dedicată „delirului obiectiv”, în care este inclus un semnificativ fragment de proză poetică despre „visul pietrificat”, cu imaginea unei camere de sticlă unde așteaptă un fluture, secvență de la care s-ar putea revendica proza contemporană de factură oniric-barocă a lui Mircea Cărtărescu
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]