23,330 matches
-
îndeajuns finalitatea de cauzalitate, în meditația existențială. Dominate de obsesii dizolvate, confesiunile sale sunt marcate de altitudine. Firește, și de atitudine. În contextul micului dezgheț ideologic din a doua jumătate a deceniului 7, putem admite că " Atitudinea ei este autentic democratică" (Alexandru Paleologu, în "Luceafărul", nr. 44, 1970). Prizonieră, literar vorbind, a discursului patetic, Blandiana vede sensuri și fără idei. Un moralism de pe poziția amorală, a abstragerii solipsiste, nu e lipsit de artificiul autoconstructiv. Afectivitatea ajunge dublată de afectarea inteligenței. Nu
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
unei generații poetice de excepție, nevoită să facă față unei perioade istorice, deloc prietenoasă cu adevăratele valori ale literaturii. Cum ar fi arătat poezia românească dacă această generație ar fi beneficiat de libertatea de creație specifică unui regim cu adevărat democratic? Aceasta este singura întrebare - dar ce întrebare! - care rămâne în urma acestui incitant eseu critic.
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
lui Saint-François d^Assise, născut la 1182, decedat la 1226, venerat și astăzi, când devine CEL MAI DE SEAMĂ ECOLOGIST AL PLANETEI NOASTRE, - având în vedere păsările... Repet, deviez puțin... Știu că biserica, luând toți sfinții la rând, în mod democratic, azi, pe poarta masivă de la intrare e scrisă biografia lui San Francesco din Assisi, - italienește - și restul... Eu aleg și citesc pe ușă discursul pe care sfântul l-a ținut păsăretului adunat, - nu la congres, - strâns acolo, după niște firimituri
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
UTC trebuiau înlocuite cu ceva. Un țărănist care între timp a dispărut din politică încerca să mă convingă de onestitatea acestei operațiuni de substituire. După 50 de ani de îndoctrinare comunistă, nu e normal să ne întoarcem la adevăratele valori democratice? În aceeași perioadă, prin multe școli nu se mai făcea carte, ci vînătoare de profesori comuniști. Iar cum mare parte din profesorime avusese carnet PCR, era o zburătăceală generală prin școli și prin licee, provocată din cancelarii, fie de suplinitori
Politicienii și școlile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9262_a_10587]
-
modificare a legii învățămîntului. Cu încuviințarea conducerii MEC, un grup de specialiști (ar fi poate mai corect să punem cuvîntul între ghilimele) a schimbat formulările, și implicit înțelesul, din textul actual al legii, în așa fel încît în locul unor principii democratice și liberale regăsim un mod de gîndire comunist. Școala n-ar mai fi interesată, dacă vom aplica aceste principii, în dezvoltarea personalității elevului și a spiritului său creator și de inițiativă, ci ar tinde să producă pur și simplu forță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
nou proletcultism. Autorul articolului folosește cuvîntul din urmă într-o accepție proprie, limitată la adularea liderilor politici, ceea ce e departe de adevăr. Uită totodată să facă diferența dintre un regim totalitar care impunea scriitorilor encomiasticele lor opinii și un regim democratic în care scriitorul e liber să opteze politic. Nu-și dă seama că scriitorii care îl apreciază pe președintele Băsescu nu doar n-o fac din obligație ori din constrîngere, dar nu cîștigă nimic și nici nu pierd nimic manifestîndu-se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
mizat în roman, în privința construcției narative, pe trei direcții. Prima și cea mai productivă a fost a romanului-povestire, strălucit exemplificată de Mihail Sadoveanu. Este rezultatul unei mentalități tradiționaliste sau autohtoniste. Naratorul se situează, cu o relativă inocență, într-un raport democratic cu celelalte personaje. Narațiunea are o fluență temporală omogenă, declanșând cel mai adesea o retrospectivă nostalgică. A doua cale urmată este a romanului-nuvelă, foarte bine organizat secvențial. E cazul tipic al lui Liviu Rebreanu. Naratorul se află deasupra lumii pe
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
este, indubitabil, un om de stânga, melancolic, dubitativ, dar generos și inteligent, devenind, tocmai datorită calităților lui intelectuale văzute ca defecte periculoase, victimă a unui regim de extremă stângă. El nu știe asta, nu face această disociere (între stânga moderată, democratică, și extrema stângă, dictatorială), dar prozatorul o sugerează cu multă ingeniozitate și finețe - de natură morală, intelectuală și psihologică. De aceea romanul se poate citi cu plăcere și astăzi și se va citi multă vreme de acum încolo.
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
și apoi îi cere să respecte o seamă de prescripții morale. Respectarea acestor norme sunt cele care definesc binele și adevărul acestei lumi, iar ele nu pot fi înlocuite de reguli laice a căror sursă să fie instituțiile unui stat democratic, și asta pentru că orice instituție e ceva omenesc și perisabil, în timp ce prescripțiile Coranului reprezintă cuvîntul necreat și netrecător al lui Dumnezeu. În fine, în al unsprezecelea rînd, ceea ce îl nedumirește pe musulman este ateismul galopant ce roade pe dinăuntru lumea
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
poporului este vocea lui Dumnezeu. Trebuie să-l tratăm cu toată onoarea pe Președintele României. Ceea ce reprezintă acesta este sfânt pentru țara noastră. Este similar drapelului țării noastre. Nu mi-am permis insulte și jigniri adresate unui președinte de stat, democratic ales. De o bucată de vreme, datorită unor televiziuni patronate de niște proprietari cu mari carențe educative, cu interese vădite de căpătuială, toate valorile reale ale României sunt acoperite cu noroi. România s-a antrenat într-o luptă politică respingătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
În birou se cristalizează numai ideile care rezultă din laboratorul vieții de școală și vieții sociale” . În urma aplicării în viața, a prevederilor legii asupra instrucțiunii din 1864, prima lege scolara a statului național roman a fost un document cu caracter democratic, general obligatoriu și gratuit în învățământul primar . Dispozițiile generale ale acestei legi, împarte instrucția în publică și privată.Instrucția publică era organizată în următoarele trepte: primară, secundară, superioară. Învățământul primar cuprindea atât școlile primare de la orașe cât și cele de la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de autoguvernare locală este reinterpretat aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională, schimbări exogene 4.1. Introducere: Un caz special Scopul acestui capitol este de a aduce în atenția cititorilor modelul autohton de autoguvernare locală. Tendința de a subevalua tradiția locală
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
local de autoorganizare a oamenilor liberi (răzeși). În paginile care urmează voi descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice locale ale căror modele de guvernare (sau mecanisme de decizie colectivă) erau bazate pe asimetria de putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice care au precedat organizarea locală a statului modern - comunele, în cazul României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez. Diferențierea centrală în opera
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru toate obștile, iar diferența între cele din Vrancea și restul, dispărute între timp, va fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea și nivelul lor confederal erau într-atât de democratice și de egalitariste, încât nu delegau decât într-un mod foarte limitat, fie o anumită sarcină, fie o anumită operațiune, întotdeauna pentru un anumit timp, mandatul fiind oricând revocabil (Stahl, 1998, II, pp. 42-52). Singura permanentizare a delegării în poziții
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în contrast cu, spre exemplu, o organizație economică. Diferența importantă este între o organizație totală în sens sociologic - adică, în acest caz, una în care se desfășoară întreaga viață a unui individ și care administrează toate responsabilitățile colective. A doua este participarea democratică, ce e exersat permanent responsabilitatea individuală. Doar organizările politice, și în special organizările politice democratice, generează niveluri atât de ridicate ale capitalului social. Punctul slab al confederației de obști nu a fost de această natură. Ca dovadă, nu s-au
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sociologic - adică, în acest caz, una în care se desfășoară întreaga viață a unui individ și care administrează toate responsabilitățile colective. A doua este participarea democratică, ce e exersat permanent responsabilitatea individuală. Doar organizările politice, și în special organizările politice democratice, generează niveluri atât de ridicate ale capitalului social. Punctul slab al confederației de obști nu a fost de această natură. Ca dovadă, nu s-au înregistrat conflicte serioase între grupuri de membri, nici existența vreunor facțiuni stabile sau a unor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
caracterul său în cel de for al jocurilor de sumă nulă. Dintre aceste jocuri, plata cislei a creat o dependență a nivelului confederativ al aranjamentului de această atribuție fiscală. În al doilea rând, am explicat și că tocmai caracterul prea democratic al aranjamentului (mai exact, norma împotriva delegării permanente) i-a incapacitat rezistența în fața acestei perturbații prin aceea că, lipsindu-l de orice structură de leadership permanent, i-a anulat practic orice posibilități de acțiune proactivă, ceea ce înseamnă că disoluția sa
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nonșalanțe de un infantilism atroce, injurios, tribal: sunt din ce în ce mai mulți, mai solidari, o pepinieră gigantică de miraculoase instincte și complexe, inedite, sofisticate, operă a unei strategii subconștiente cu infinite nuanțe, toate pretinzându-și „drepturile“ și mobilizându-se în cea mai „democratică“ academie a prostiei, a proștilor. Faptul e cert: au pus mâna pe capitalul de resemnare și de resentimente mărturisite cu exasperare de umaniști; îl rumegă în felul lor, anunțându-și regatul rablaisian și amenințând fățiș cu neasumarea nici unei consecințe. Sfârșitul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
în grija posterității. Dușmani Nu este nevoie să te autoblamezi, au grijă dușmanii să o facă. Criză Criza morală din societatea românească postdecembristă, manifestată prin degradarea valorilor morale fundamentale a fost generată de recesiunea economică, de supradimensionarea drepturilor și libertăților democratice, de haosul legislativ, de incompetența și dezinteresul celor ce s-au aflat la cârma țării. Surogate Doar cu subvenții, ajutoare materiale sau bănești, cu pomeni electorale ori sărbătorești nu poate fi eradicată sărăcia. Educația familială Dragostea, înțelegerea și răbdarea părinților
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
oricând, are nevoie de a-și povesti în imagini istorii despre viață. Expoziția aduce în lume și faptul că arta a fost și este mereu cenzurată sau că ea se autocenzurează, în perioadele politice critice, chiar și într-o țară democratică precum Suedia - exact ca între cele două războaie mondiale când se cenzurau: antinazismul, pacifismul radical, satira, revendicările feministe și nu mai puțin revolta împotriva politicii lipsite de umanitate, în ceea ce privește situația emigranților Este o bucurie să vezi azi, de exemplu, pagini
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
istoria gândirii libere, îi oferă politologului prilejul pentru realizarea unor admirabile exerciții de admirație. Jean-François Revel, Le�ek Kolakovski, Alexandr Zinoviev, Andrei Saharov, Adam Michnik, Jeane Kirkpatrick, Vasile Paraschiv se bucură de admirația autorului, iar rolul lor în dezvoltarea gândirii democratice este admirabil pus în evidență. Vladimir Tismăneanu știe, precum puțini alții, să scoată în relief caracterele excepționale și ideile cu adevărat valoroase și, citindu-i rândurile, nu se poate să nu îi admiri pe oamenii care au arătat fisurile regimului
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
și noului sistem nomenclaturist din România", dar care s-a dovedit în cele din urmă că a fost un fost colaborator al Securității? Este piatra de moară a trecutului mai grea decât serviciile, indiscutabile, aduse impunerii unui sistem cu adevărat democratic? Este colaborarea unui astfel de om mai vinovată decât "demagogia pestilențială a diverșilor tribuni protocroniști" din jurul revistei "Săptămâna". Se explică atitudinea radical anticomunistă a lui Sebastian de după căderea comunismului cu o fugă înainte, în ideea scăpării de propriul trecut care
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]