1,794 matches
-
UASC mergând pe ideea că studenții sunt parte integrantă a UTC-ului. S. B.: Într-o informare privind educația studenților, prezentată de D. Rusu în noiembrie 1971, se arăta că gazeta ASC și gazeta satirică nu sunt folosite corespunzător. Se deplânge faptul că "a devenit o practică aproape curentă promovarea ideii că asociațiile studențești trebuie să activeze cât mai autonom, fapt care ar determina cadrele didactice din Universitate, membri sau nemembri de partid, să nu se preocupe prea mult de activitatea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cerințe s-au păstrat și în perioada în care ați condus UASC? D. T.: Da, erau planuri de acestea. Erau formaliste, le făceau și partidul, și UTC-ul. S. B.: Într-o ședință de birou, din aprilie 1980, Ciurdea Viorica deplânge faptul că CCTS este sub patronajul studenților, restul tineretului având acces doar joia, și propune trecerea CCTS sub patronajul județenei UTC31. În informarea Comitetului municipal al UTC despre activitatea CCTS32, prezentată în acea ședință, se arăta: "Neclaritățile în ceea ce privește raporturile CCTS
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
din 20.02.1971 de către Eugen Biliuță, secretar al biroului, se desprind următoarele date: pe teritoriul Municipiului Iași erau organizate 596 de cursuri, cercuri, cicluri de expuneri, în cadrul cărora studiau 26 000 de cursanți. În aceeași ședință 38, Alecu Floareș deplângea faptul că lumea nu participă la învățământul politico-ideologic. Nu reușea să-i aducă partidul, se înscriau și nu veneau, ce se întâmpla? D.T.: Nu veneau. Semnau convocatoare dar nu veneau. S.B.: Iată care era situația propagandiștilor în noiembrie 1970: "din
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ia apărarea revistei, spune că e combativă, că are personalitate și că ar trebui subvenționată. Totuși, critică și el platitudinile, informațiile neasumate de către autori. Aceleași critici vin și din partea altora, cum ar fi Mircea Radu Iacoban. În replică, Andy Andrieș deplânge faptul că la revistă a refuzat să colaboreze Todosia: Dacă dumnealui colabora, nu eram în urma revistei studențești". Ion Iliescu arată faptul că revista nu ar trebui să fie la fel, precum Convorbiri literare, pentru că ar dubla-o. Apoi, el critică
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o ținută indecentă și dacă le facem observație atunci apărem, noi, cei din licee, niște femei îmbătrânite care nu mai pricepem moda și tinerețea. Pur și simplu am interzis unor studente să intre la ore în ținuta respectivă". Aceeași tovarășă deplânge slaba participare a studenților la acțiunile cultural-educative din oraș: "Se poate ca chiar la un spectacol dat de studenți să nu participe marea majoritate a studenților? Și știți de ce? Pentru că nici cadre didactice nu erau!"46. În aceeași manieră continuă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
activitatea și realizările tovarășului, istoria PCR, vizite de lucru. Cercul teoretic - veriga de bază a învățământului politico-ideologic S. B.: La plenara Comitetului de partid pe Centru din 16 martie 1976, lect. dr. N. Niculescu, responsabil cu propaganda la Institutul Politehnic, deplânge faptul că responsabilii de la nivel județean nu vin mai des la întâlniri cu studenții și cu profesorii 26. De asemenea, arată că nu se țin suficiente dezbateri ideologice în scopul aprofundării documentelor de partid, că nu se fac acțiuni relevante
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
disciplinate erau Conservatorul și Institutul Agronomic. Cele mai indisciplinate instituții erau IMF, cercul de estetică de la UAIC și Facultatea de Electrotehnică de la IPI. Modelul acesta al discuțiilor nu era agreat de către toți activiștii. Într-o ședință din 1972, Florea Pavel deplângea faptul că activitățile politico-ideologice "îmbracă de multe ori un caracter scientist. S-au organizat după plenara din noiembrie o seamă de activități, simpozioane, de sesiuni științifice care s-au desfășurat cu sala goală. De exemplu, la catedra de științe sociale
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
neutilizarea genurilor jurnalistice ca ancheta, raidul anchetă, masa rotundă, interviul. Se critică faptul că Opinia studențească nu acordă importanță temei integrării învățământului cu cercetarea și rezultatelor cercurilor științifice studențești. Se apreciază totuși prezența tematicii istorică, filosofică și politică, dar se deplânge slaba participare a studenților și ponderea prea mare a profesorilor. Sunt lăudate rubricile "Semnale... critice" din Viața Politehnicii și "Instantanee" din Opinia. Se critică absența subiectelor despre chiul, munca în asalt, mediocritate și se constată "o frică de a trata
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
afecte și situații ireconciliabile: dramă și bășcălie, râs și plâns, veselie și tristețe, vehemență și toropeală, indignare și conciliere. Ni se oferă zilnic, în ziare și la televiziuni, numeroase exemple. Asistăm la interminabile dezbateri în care și invitații și moderatorii deplâng catastrofe naționale ireparabile printre glumițe, replici „haioase“, piruete jucăușe. Suntem specialiști în hazul de necaz. Doliul de fond se arborează într-o atmosferă de bună dispoziție telegenică. Cei din platou, când bosumflați, când șmecheri, când apo caliptici, când zglobii, se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
deznădejdii mele”, în timp ce „Limită” e scrisă într-un registru sumbru, în care speranța nu mijește deloc. Eu sunt cel care s-a trezit în groapă / Și nu-și aduce-aminte c-a fost viu. În fine, în „Cântec după gratii” își deplânge soarta: Am fost făcut să n-am / Pe-acest pământ nimic, găsind motivația pentru care suferă: Iar dragostea de neam M-a-nflăcărat să-i cânt Moșia unde n-am Doi pași pentru mormânt. Și pentru-acestea fac Osânda cea mai
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ocean. Nu mai circulă din gură în gură, ci prin internet, din PC în PC, păstrându-și astfel caracterul de creație colectivă. "Balada lui Ion Americanu", la mare circulație astăzi printre românii emigranți din USA și Canada, e-o mostră. Deplânge pocirea limbii strămoșești și împănarea ei cu americanisme: "De pe meleagul transilvan / Plecă Ion peste ocean / Lăsându-și strămoșeasca glie / Cu viză de la... loterie." Și ce să facă bietul Ion altceva decât să se alinieze la moda lingvistică a noilor meleaguri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
semnate de Luchian, Petrașcu, Pallady. Ia apărarea scriitorilor scoși pe tușă, condamnă deschis "blocarea" lui Arghezi, denunță stupizenia Ofeliei Manole, cea care afirmase că statuia lui Eminescu nu poate fi amplasată decât "undeva la mahala", etichetează cenzura ca fiind "sinistră", deplânge starea materială a intelectualilor, acuză intervențiile brutale în creațiile literare și plastice (unele tablouri au fost... modificate la UAP, spre a deveni "mai juste!"), cere acces liber la presa străină și racordarea la pulsul literaturii universale, solicită valorificarea moștenirii literare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evenimentele sau poate că nici n-a încercat. De altfel, scumpa mea soție nu mi-a răspuns un rând la scrisorile ce i le-am trimis. Lipsa mea n-a provocat nici o tulburare și nici un poet amic nu m-a deplâns cu disperare în versurile lui. Au fost de-ajuns puține zile pentru a se șterge orice amintire a mea. Cușcă Îmi doresc numai ca libertatea obținută să nu devină o altă cușcă pentru mine. Încetineală Acest peisaj nou mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a promis Cotys. Medeea sunt eu! Mi-a cerut să-i povestesc Medeea mea; sunt convins că în această tragedie, foarte cunoscută acum la Roma, n-am introdus nici un artificiu. Mi-am pus problema normalității eroinei mele, fără să-i deplâng vreodată soarta. Medeea mea e obsedată de un vis ce revine: cel în care îl are înaintea ochilor pe fratele ei măcelărit și se vede și pe ea însăși alergând nebună pe câmpurile din preajmă, căutând îndurerată bucăți din trupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acestora trăiesc în costumul de jogging, acea piesă vestimentară democratică care poate fi trasă peste orice tip de figură, peste una splendidă ca și peste una lamentabilă, ca un sac lipsit de formă. Nu aș dori să creez impresia că deplâng oarecare fapte, dar doresc să sugerez că se cere să reflectăm cu minuție asupra celei mai impresionante dintre schimbări, ce s-a înregistrat printre fenomenele estetice ale stratului social situat la bază. O fotografie ce a imortalizat pe peliculă niște
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru bunicii și străbunicii lor). În anii '50, irlandezii au început să-și părăsească ghetourile tradiționale stabilindu-se în suburbiile decente, sic ale clasei de mijloc americane. Acest proces a contribuit din plin la deznaționalizarea lor, fapt ce a fost deplîns de unii istorici (Lawrence J. McCaffrey). Irlandezii s-au implicat puternic în societatea americană. Trinitatea lor (cum a fost rezumata inflența irlandeză în America) era formată din (1) implicarea în mișcarea sindicală și, ulterior, în (2) activitatea Partidului Democrat; (3
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
nucleul dur al europenității zilelor noastre, după cum și europenitatea este baza fondatoare a civilizației americane. Cultură irlandeză a fost puternic supusă influenței americane datorită folosirii aceleași limbi, limba engleză, dar și datorită importanței imigrații irlandeze din America.191 Conservatorii irlandezi deplîng pierderea limbii gaelice, considerînd poporul irlandez drept un popor fără limba proprie, însă aceștia uită multele avantaje pe care le-a avut cultură irlandeză de pe urma anglicizării lingvistice. Astfel, scriitorii irlandezi precum Joyce, Yeats, Shaw, Synge, O'Flaherty, Heaney și mulți
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
irlandez, fapt ce a constituit în anii războiului de independență o bună și facilă țintă pentru forțele Coroanei (în special celebrele forțe auxiliare Black and Tans) aflate în căutarea unor obiective asupra cărora să-și îndrepte dorința de răzbunare. Russell deplîngea în anul 1920 faptul că "mori și alte ateliere au fost incendiate, uneltele, distruse, magazinele sătești, arse, proprietăți, vandalizate, copii, uciși. De ce au fost atacate tocmai aceste asociații? Pentru că ele au sute de membri, iar cum cazărmile sînt atacate, preoții
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în anul 1995: Nici un alt loc din lume nu se poate lăuda cu mai mai mult spirit de vigilenta și realism, nici un loc nu se consideră mai în măsură să cenzureze orice retorica sau aspirație extravaganța care ar putea înflori." Deplînge violențele din Ulster pe care le-a trăit, dar nu poate să nu constate că aceste violente au dus la o schimbare, una violență, dar totuși o schimbare, așteptată de mult timp de minoritatea catolică. Aduce în discuție cuvintele lui
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Dintr-o perspectivă laică, esențial pentru o religie este impactul pe care-l are asupra realității. Distanțele mari între real și ideal nu conduc la practicii sociale eficiente, ci doar la speranțe legate de viața viitoare. * Nu ar trebui să deplângem atât comunismul cât neînchegarea noastră ca nație, întârzierea cronică în Istorie, mișcându-de continuu în urma Occidentului și la mare distanță de el. După atâtea neamuri perindate prin acest spațiu comunitarul noi pe care ar trebui să-l formăm ca români are
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Asachi erau, de altfel, conștienți că dau viață unei dorințe vechi a românilor, și o spun deschis în cuvintele introductive din primul număr al gazetelor pe care le scot în 1829. În” înștiințarea ” care precede primul număr al gazetei, Heliade deplângea, pe de o parte, situația anterioară, când la noi nu exista "acest vestitor de obște, de atâția ani cunoscut, de neapărată trebuință în luminata Europă", iar, pe de altă parte, se arăta, într-un stil patetic, binefacerile pe care le
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
acestuia trădează carențe grave În gândire. Rică Îi scrie cea dintâi epistolă Ziței „Într-un moment de inspirațiune”. Mița Îi scrie lui Nae pentru că e rău ambetată și mai e și singură. Crăcănel, veșnic tradus În amor, Își plânge și deplânge condiția nefericită de victimă; confident Îi e Pampon, cel care Își bănuiește amanta, «cel mai sacru amor», de necredință. A șaptea amantă - cea de dinaintea Miței - lasă un bilet și tot disprețul ei pentru bărbat: CRĂCĂNEL (plângând): Am plâns, cum
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
un cadru social și economic mai larg, „care datează de pe vremea când Curtea de Argeș avea în mod real 35.000 de locuitori”. Subliniază apăsat vechiul număr de concitadini, ca și cum ar dori să pună în evidență declinul din prezent, nu neapărat demografic. Deplânge sincer decăderea economică a urbei, faptul că s-a renunțat cu prea mare ușurință la resurse industriale care ar fi putut deveni profitabile cu un minim de efort : Fabrica de Porțelan, Electrocasnica, Fabrica de Bioproteine. „Înainte de 1990, pelerinii, dar hai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un punct de vedere critic al preotului Constantin Necula, profesor la Academia de Teologie din Sibiu, personaj mediatic cunoscut pentru libertatea sa de expresie în interiorul Bisericii. Într-un număr tematic, dedicat pelerinajului în arcul carpatic, al RES, preotul Constantin Necula deplânge sentimentul „falsei siguranțe duhovnicești”, cum este cazul prea deselor „pelerinaje la moaște, fără a cunoaște rostul lor în închinare, este cazul alergării la diferiți duhovnici asupra cărora nu ai lămuriri duhovnicești, ci numai zvonuri de îmbărbătare. Falsificarea pelerinajului naște falși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plan european, conferința s-a transformat, crede el, în "mormântul libertății, al democrației, al liberei determinări a popoarelor. Ea este sinonimă cu trădarea, cu naivitatea puterilor occidentale, cu indiferența lor în fața brutalității, cinismului și machivelismului sovietic" (Baciu: 1990a, 62). Autorul deplânge și capitularea necondiționată impusă de Aliați membrilor Axei, care ar fi prelungit inutil războiul; în absența acestei condiții, armistițiile semnate de liderii de la Moscova cu țările est-europene ar fi fost mai puțin dure, mergând până la potențiala lor autonomie în raport cu sfera
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]