KorAP: Find »[drukola/base=deportare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...135 >

3,354 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

Deci când s-a anunțat, cu două zile Înainte, s-a spus clar să se ia bagaje, fiecare cât poate duce, să se ia mâncare pentru o săptămână... Oficial ce vi s-a spus că se Întâmplă cu dumneavoastră? Nimic, „deportare” - chiar ăsta era termenul folosit. A fost o noțiune care chiar atunci a apărut. Deportare și nici un fel de explicație, fără nici o justificare... Și, curios lucru, și atunci se Întâmplau asemenea fapte. Trei familii de evrei au rămas În Rădăuți

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
ia bagaje, fiecare cât poate duce, să se ia mâncare pentru o săptămână... Oficial ce vi s-a spus că se Întâmplă cu dumneavoastră? Nimic, „deportare” - chiar ăsta era termenul folosit. A fost o noțiune care chiar atunci a apărut. Deportare și nici un fel de explicație, fără nici o justificare... Și, curios lucru, și atunci se Întâmplau asemenea fapte. Trei familii de evrei au rămas În Rădăuți: un medic ginecolog care o Îngrijea pe soția prefectului, care trebuia să nască, avocatul unei

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
foarte mult la munte, se reculegea și se putea ruga acolo, așa Încât nu avea nevoie de instituție religioasă ca forță intermediară Între dânsul și Dumnezeu. Dar sinagogi erau la Câmpulung? Erau sinagogi, erau oameni care mergeau la sinagogi. În momentul deportării noastre cred că erau 1.800 de evrei, dintre care aproximativ 1.500 câmpulungeni și 300 aduși din satele din jur. În momentul deportării, cineva din familia dumneavoastră făcuse serviciul militar? Problema se pune altfel: evreii au fost obligați În

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Dumnezeu. Dar sinagogi erau la Câmpulung? Erau sinagogi, erau oameni care mergeau la sinagogi. În momentul deportării noastre cred că erau 1.800 de evrei, dintre care aproximativ 1.500 câmpulungeni și 300 aduși din satele din jur. În momentul deportării, cineva din familia dumneavoastră făcuse serviciul militar? Problema se pune altfel: evreii au fost obligați În toți anii să facă serviciu militar - tatăl meu chiar era ofițer În rezervă și chiar a fost foarte mult timp concentrat În regimentele de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
dintre etnii! Cândva vă voi arăta cu fotografii relațiile interetnice În zona Câmpulungului, dovedind cine sunt oamenii din acele fotografii, surprinși În momente de prietenie, de existență normală. Puteți să vă aduceți aminte acum ce legislație antisemită a existat Înaintea deportării? Ca să fiu cinstită, eram mică În acea perioadă și nu țin minte legislația propriu-zisă - știu doar efectele ei, pe care le-am resimțit... De fapt la aceasta m-am referit... S-a Început cu obligația de a pleca din școală

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
despre pogromuri În alte localități? La vremea aceea nu știam. Când ați aflat că urma să se Întâmple ceva cu populația evreiască? Noi am fost deportați În 12 octombrie 1941. Anunțul oficial a venit, cred, cu 48 de ore Înainte de deportare - trebuie să recunosc că noi, prin intermediul diferiților funcționari de la primărie, știam mai Înainte despre faptul că există un ordin de deportare; dar așteptam o contramandare sau măcar speram... Chiar s-a spus că a venit acel ordin de contramandare și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
evreiască? Noi am fost deportați În 12 octombrie 1941. Anunțul oficial a venit, cred, cu 48 de ore Înainte de deportare - trebuie să recunosc că noi, prin intermediul diferiților funcționari de la primărie, știam mai Înainte despre faptul că există un ordin de deportare; dar așteptam o contramandare sau măcar speram... Chiar s-a spus că a venit acel ordin de contramandare și că nicicum nu vom pleca - cred că și după război am mai auzit că venise un ordin de contramandare și nu știu ce

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
de contramandare și că nicicum nu vom pleca - cred că și după război am mai auzit că venise un ordin de contramandare și nu știu ce funcționar nu l-a deschis; astăzi nu mai cred În asta. Deci familia mea cunoștea despre deportare cu aproximativ o săptămână Înainte. Dar Înrăutățirea situației evreilor cam când s-a produs? Cred că este foarte puțin important că s-a produs o Înrăutățire În traiul oamenilor. Ce s-a Întâmplat cu efect major a fost scoaterea din

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
ne Învețe pe noi, copiii, limba ucraineană - deci știa Încotro mergem. Discuțiile legate de viitorul nostru au Început abia când ne aflam În vagon, pentru că până În acel moment era foarte puternic zvonul că a venit un ordin de revocare a deportărilor. De unde au existat aceste zvonuri - din partea autorităților? Nu știu dacă din partea autorităților sau din dorința oamenilor de a avea o speranță. Zvonurile apar din multe cauze, poate și din speranță. Să Înțeleg că nu au existat Încercări de rezistență din partea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
autorități În nici un caz - nu forme, nici măcar intenții, nici măcar idei de rezistență nu au existat. Pot să spun următorul lucru: În Câmpulung exista o comunitate evreiască, condusă de un avocat; acel avocat a plecat din Câmpulung cu câteva zile Înainte de deportări - și-a abandonat obștea și a plecat să se ascundă. A fost singurul caz pe care Îl cunosc, de evreu bucovinean care a plecat din Bucovina. Era un om fără familie, deci nu era căsătorit, nu avea copii și, oricum

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
noi, din câțiva jandarmi, un pretor, nu exista nici un funcționar român, toți funcționarii fiind localnici. Dar existau localnici vorbitori de limbă română? Nu, localnicii erau ucraineni și nu știau românește. Ulterior s-au format translatori, tot dintre evreii veniți din deportare, deoarece unii știau ambele limbi. Mi-ați spus că tatăl dumneavoastră știa ucraineana. De unde o cunoștea? De la populația rutenească din jurul Vamei. Să revenim puțin la momentul dinaintea plecării. Ce v-ați luat cu dumneavoastră? Noi ne-am gândit că trebuie

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
proprie; am stat cu chirie Înainte de război... Deci am intrat Într-o casă oarecare a unor evrei care nu se Întorseseră - cred că nu s-a Întors cineva din familia lor - În casa băiatului cu care făcusem eu lecții Înainte de deportare. În casa lui am intrat și după aceea, foarte repede, am luat legătura cu preotul Agapie, iar preotul Agapie ne-a preluat, deci, de la plapumă, de la pernă, de la mâncare, de la tot, tot, tot... A avut grijă de noi din clipa

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
din viața mea - și, În general, când mă gândesc la această etapă, mă gândesc procentual ce Înseamnă acest lucru În toată viața mea: eu am trăit așa de bine și de frumos În Câmpulung În anii până a pleca În deportare și am trăit așa de bine și de frumos În continuare, după ce m-am Întors din deportare, Încât cei trei ani de deportare În mintea mea sunt doar trei ani, chiar dacă au fost niște ani ieșiți din comun. Că am

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
acest lucru În toată viața mea: eu am trăit așa de bine și de frumos În Câmpulung În anii până a pleca În deportare și am trăit așa de bine și de frumos În continuare, după ce m-am Întors din deportare, Încât cei trei ani de deportare În mintea mea sunt doar trei ani, chiar dacă au fost niște ani ieșiți din comun. Că am părăsit locurile natale, că am părăsit o lume care-mi era cunoscută, că am fost transmutată Într-

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
eu am trăit așa de bine și de frumos În Câmpulung În anii până a pleca În deportare și am trăit așa de bine și de frumos În continuare, după ce m-am Întors din deportare, Încât cei trei ani de deportare În mintea mea sunt doar trei ani, chiar dacă au fost niște ani ieșiți din comun. Că am părăsit locurile natale, că am părăsit o lume care-mi era cunoscută, că am fost transmutată Într-o lume care mi-era străină

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
năzbâtie Îmi striga „fiu de burjui” - era deja lupta de clasă și În școală... În loc de buletine rușii au dat așa-zisul pasport, iar cel primit de tatăl meu avea un indicativ - 39 (mai târziu am aflat că 39 Însemna, pentru deportare)... În Siberia? În Siberia... În Herța, cine a avut vreun magazin, imediat i-a fost Închis, gata, „burjui”... Și din Herța, pe 15 iunie 1941, În noaptea respectivă s-au efectuat primele deportări spre Siberia: au fost luate 38 de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
târziu am aflat că 39 Însemna, pentru deportare)... În Siberia? În Siberia... În Herța, cine a avut vreun magazin, imediat i-a fost Închis, gata, „burjui”... Și din Herța, pe 15 iunie 1941, În noaptea respectivă s-au efectuat primele deportări spre Siberia: au fost luate 38 de familii de evrei și o familie de români - acel Popescu, farmacistul... Popescu nu a Încercat să plece Înainte de Închiderea graniței? Probabil că nu. Știu că el n-a stat de vorbă cu tata

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
orice fel de luptă... Și vreau să spun că În cinstea acestui ostaș care a vrut să-și apere ofițerul ostașii români au dat un fel de salvă de onoare... Unde ajunsesem? La 15 iunie 1941... Cum s-a efectuat deportarea? Intrau cei de la NKVD și În momentul acela le spuneau că vor fi deportați. Nu li s-a spus unde - intrau Într-o cameră și le spuneau: „Luați-vă de aici ce aveți de luat...”! Afară erau căruțe cu oameni

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Un an de zile am rezistat, că tata a reușit să meargă ca paznic pe undeva. Nu voiau să-i dea nimic de lucru, fiind burjui, dar practic a fost un an foarte greu, mai ales că eram În așteptarea deportării - se zvonea că vom fi deportați, În momentul când am primit acel 39 În pasport. Dar pe 22 iunie, după o săptămână, a Început războiul... Altfel ați fi plecat și dumneavoastră În Siberia... Da, sigur, trebuia să fim În următorul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
făceau pe așa-zisa poliție evreiască În cadrul ghetoului, erau și așa-zișii guarzi evrei care erau direct oamenii legiunii de jandarmi... Totul era foarte complex. De exemplu, chiar și În cadrul jandarmeriei erau oameni și oameni... S-au făcut foarte multe deportări. Din Moghilev, mai departe, erau trimiși oameni la Peciora, un lagăr pe Bug. Noi știam de-acum că, de fapt, Peciora era un lagăr direct spre moarte - acolo s-au Înregistrat, de fapt, și cazuri de canibalism... N-aveau ce

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
toți. Hai, ne desconsiderau pe noi, dar să-i desconsideri pe aliați, care au mers până la Stalingrad și mai departe... Nu știu dacă v-am redat ceva din tot ce am trăit... Care a fost cea mai tristă amintire din deportare? Cea mai tristă amintire este acel bot de deal de la Corbu: acel tablou cu cadavre e ceva În amintirea mea care Într-un fel mă obsedează... Dar cea mai frumoasă amintire? Cea mai bună amintire este aceea În momentul când

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Evreiești - nu cu bani sau ceva, dar această Înțelegere... Sigur, urmele au rămas - sprijinul a existat, dar urmele au rămas, adică noi ani de zile am purtat ca o danga (un semn care se face cu fierul la cai) stigmatul deportării: se cunoștea că am fost deportați... Dar populația majoritară cum v-a primit? Foarte bine, cu multă Înțelegere... Eu, acolo unde am locuit, eram Într-o curte numai de români... Și pot să vă spun că și când Întârziam cu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
un reporter din Elveția. Și după aceea chiar am fost invitat În Elveția și o săptămână am umblat prin diferite școli, unde am vorbit chiar și pentru adulți - am fost trei inși: eu, un domn din Târgu-Mureș care a supraviețuit deportării și Încă un domn din Ungaria, care fusese la Auschwitz. Acolo am dat mai multe interviuri și de atunci Încoace, din păcate sau nici nu știu cum să spun, am avut ocazia să dau mai multe interviuri. Familia dumneavoastră de unde era? Eu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
atunci Încoace, din păcate sau nici nu știu cum să spun, am avut ocazia să dau mai multe interviuri. Familia dumneavoastră de unde era? Eu, Împreună cu familia, am trăit la Reghin, la 50 km de Târgu-Mureș, În anii ’40. Cum ați aflat despre deportare și cam ce vârstă aveați atunci? Deja Înainte de ’40 existau legi antirasiale, dar care s-au agravat după ’40, și deja la școală, aici, În Ardeal - iar partea asta a Ardealului era ocupată de armata maghiară -, În ’42 era deja

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
45. „Și tânărul?” - „17”. Și așa au fost trimiși la muncă. Sigur că el v-a povestit prin câte au trecut. Eu n-am fost cu ei, deoarece femeile au fost În altă parte. Ce vă amintiți din perioada dinaintea deportării? Probabil erați Încă un copil... Eram destul de mare. În ultimii trei ani am fost elevă la liceul evreiesc din Cluj. Știți că era numerus clausus, apoi numerus nullus, ceea ce Însemna că nici un elev evreu nu poate să frecventeze liceul. Atunci

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]