KorAP: Find »[drukola/base=deranja & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...399 >

9,951 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

din turtă dulce. Îmi aruncă un zâmbet larg. — Păi, din punct de vedere tehnic, și asta-i posibil. Am râs, un râs normal de data asta. — Mă bucur că ești aici. — Fac și eu ce pot. — Doar că nu te deranjează nimic din toate astea, nu? — Așa-s eu. Nu mă deranjează niciodată, până când mă deranjează. Am încuviințat. — După cum văd eu lucrurile, spuse ea, întotdeauna se întâmplă ceva. Uneori, ceva ce nimeni n-a crezut că e posibil pur și simplu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
de vedere tehnic, și asta-i posibil. Am râs, un râs normal de data asta. — Mă bucur că ești aici. — Fac și eu ce pot. — Doar că nu te deranjează nimic din toate astea, nu? — Așa-s eu. Nu mă deranjează niciodată, până când mă deranjează. Am încuviințat. — După cum văd eu lucrurile, spuse ea, întotdeauna se întâmplă ceva. Uneori, ceva ce nimeni n-a crezut că e posibil pur și simplu se întâmplă. Înainte, toți spun asta-i imposibil sau cât trăiesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
asta-i posibil. Am râs, un râs normal de data asta. — Mă bucur că ești aici. — Fac și eu ce pot. — Doar că nu te deranjează nimic din toate astea, nu? — Așa-s eu. Nu mă deranjează niciodată, până când mă deranjează. Am încuviințat. — După cum văd eu lucrurile, spuse ea, întotdeauna se întâmplă ceva. Uneori, ceva ce nimeni n-a crezut că e posibil pur și simplu se întâmplă. Înainte, toți spun asta-i imposibil sau cât trăiesc eu n-o să văd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

cu un lemn de tei? Își zise Nicolai Arsenievici, nu poate sé facé scaré dintr-un lemn de frasin și-un lemn de tei! Se culcé pe spate și-și duse mîinile sub cap, bucuros cé nu-l vor mai deranja furnicile. Numai cé aici nu era nici un loc gol printre copaci, ca sé se vadé cerul. Își lué sacul și se duse mai Încolo, unde era loc printre copaci și se vedea cerul. Tata l-a Învéțat cum prinde pédurarul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

Decretul nr. 319 din 30 septembrie 1999, desfășurându-și activitatea în Republica Federativă a Braziliei din decembrie 1999 până la finele lunii octombrie 2002, când a fost rechemat pentru limită de vârstă, dar mai ales la insistențele serviciilor române de informații, deranjate de propunerile sale privind stabilirea de relații de cooperare cu serviciul similar brazilian și de rechemare în Centrala M.A.E. a unor diplomați incompetenți. În activitatea sa de diplomat, atât în Centrala M.A.E., cât și la misiunile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
film care a prezentat vizita, iar televiziunea și jurnalele de actualități au inclus filme documentare despre țările vizitate. Faptul că s-a dat amploare vizitei, cu avion personal și delegație numeroasă, că s-a făcut atâta popularizare în țară, a deranjat familia Ceaușescu, în special pe tovarășa, și, de atunci, Corneliu Mănescu a început să nu mai fie în grațiile lor. Peste mai puțin de doi ani, au început pregătirile pentru o acțiune diplomatică de mai mare amploare, vizita președintelui Nicolae

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

suplețea pierdută a liniei spatelui. Alunița de pe vîrful nasului a dispărut; garoafa de pe piept (vinișoarele alcătuind o garoafă creață) s-a accentuat. Nu m-am străduit să-mi țin tinerețea pe loc. Pe Faust nu-l iubesc. Nici nu mă deranjează cînd femeia de treizeci de ani îmi oferă locul în tramvai, dar așa este! mi-e greu să mă confrunt cu adolescenta visăloagă care nu mai sînt. E mai anul de cînd, înaintînd în sus pe Copou, m-am trezit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
el un dezacord gramatical! În editorialele ziarului "Flacăra Moldovei" (în fapt, "Flacăra Moscovei", de vreme ce se declara pentru sovietizarea regiunii), întreba de ce nu-i arestat cutare, de ce nu-i împușcat cutare, de ce nu-i izgonit cutare profesor. Și au fost. Erudiția deranja la culme. Cuvîntul savant avea conotație negativă. Sau, cum acuza însuși Ilie Cîrjeu, la cursul de Teoria literaturii: "Unii credem că știm tot și nu trebe să mai învățăm nimica". Și asta "nu întîmplător" (sintagma lui Jdanov), ci din "slăbiciune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
foșnetul fustelor invoalte, de bluzele lor de organdi. Și cum își scoteau mănușile peau de Suède! Îmi plăcea, îmbrăcată drăguț, să ronțăi boabe de năut în preajma lor. Nimic n-avea mai multă ămportansă§§§§ decît o talie de viespe. Nimic nu deranja mai mult decît nuanța nepotrivită a pudrei Helena Rubinstein. Le cercetam inelele, broșele, acele de baga din bucle. Cîți ani ai, Medlin? Nu se întreabă nimic despre vîrstă, puiule, roșea Liselle și-și pleca genele în ceașca albastră de Sèvres

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
în vibrație; nu vede șarpele zvîcnind din pîlcul de iriși. Ideea că mi-a presat pîntecele puber, că mi-a stors pe hîrtie trupul gol mă tulbură. La fel cum m-a tulburat și acum... cîte decenii, Cristoase? "Sau te deranjează că o mai vede pe cea care nu mai ești de peste patru decenii? îmi spune vocea mea de-a doua. Te văicărești c-ai îmbătrînit și nu-mi place". Pe foaia următoare, m-am descoperit fără nimic pe mine, sub

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Hic et nunc și Amin", spune Poetul. Vintilă Horia. Nu pictase nici furnale, nici macarale; nici malaxoare, nici compresoare. Pe simezele unei expoziții colective, așezase căsuțele cu grădină din Tătărași, cele în demolare. Mai ales hulubăria cu acoperiș gudronat a deranjat un critic de la centru. Fusese pamfletard-rd-rd cu "pictorii de cotețe". Savonarola de Iași, Turcitu, l-a trăsnit și el pe Rusalin pentru "practici nesănătoase". "Dumb am Dumber". Prostul și prostovanul, a rîs de ei Rusalin Pop. Pe Dumber l-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
la Mănăstirea Neamț, loc dăruit ("Și a văzut Dumnezeu că este bine"); dăruit și de o nemaipomenită "vară de noiembrie". "În Franța, a gafat Brăduț, i se mai spune vara fetelor bătrîne". "Natură conservată, conservatoare", a strîmbat din nas Patrick, deranjat (purta un costum Cerruti) de les mouches, de iarba plină de melcișori, de scaieți, de cioturi, de o vulpe tehuie care i s-a părut hienă, de șoriceii de pădure, rătăciți printre crengile pentru foc, de vînt și de ne-vînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
mele, contopiți unul în celălalt. Cuprinși de acel farmec sfînt? Aiurea. Deși m-au văzut ("Ce p(iii) mea?") continuă ce-au început, de se zgîlțîie gardul. Li se rupe de doamna trecută de-a doua tinerețe. De ce i-ar deranja? Intimitatea nu-i lucru mare nici pentru el, nici pentru ea. "Ce te chiorăști? Ușcheală!" urlă fata la mine. Sînt inevitabila bătrînică, aia care-i sîcîie cu politețea ei în tramvai, cu dați muzica mai încet, cu... L-a luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

instrucțiuni. Se adresează celei despre care crede că este secretara: Adu-mi, te rog, albumul cu fotografii vechi. Este în seif, pe raftul cel mai de sus. Are coperte maro din piele. Nu zăbovi prea mult. Femeile ies. Se așază. Deranjat de priveliște, împinge cu coatele stivele de dosare și corespondență către marginile biroului. În fața lui, rămâne, singură și tot mai ferfenițită, Okurina. O fixează cu privirea ca și cum ar dori să penetreze suprafața neagră de pergament și să citească, pe furiș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
ceva în privința procesului, îți stau la dispoziție. Pot servi ca martor, dacă dorești, deși nu sunt persoana cea mai indicată. (Iese, grăbit... Intră conglomeratul Philip. E ușor jenat. Se îndreaptă încet spre Dora.) Philip: Ne scuzi! N-am vrut să deranjăm. Am așteptat o vreme la ușă... Ne-am gândit că nu o să dureze prea mult, oricum.... Dora: Întâi mă spionezi și apoi îți ceri scuze. Philip ai aflat? Se va declanșa un proces împotriva noastră, a mea mai ales, tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
un murmur din băncile auditoriului, apoi o voce...) Dar Masca nu e sinceră. Ea nu spune ce gândește, doar ce s-ar cuveni să spună. Masca nu poate fi sinceră. Judecătorul: Și ce dacă nu e sinceră? Asta nu ne deranjează cu nimic, de vreme ce răspunsurile sunt coerente și bine alcătuite. Importantă este elocvența, domnilor, mai ales într-un proces. Adevărul nu e esențial, el oricum nu există... La modul absolut vorbind. (Din auditoriu...) Adevărul nu există? Cum e posibil? Păi, atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
trebuit să zugrăvesc de câteva ori în anii ăștia. Doamna Dora este o ofensă publică. Totuși, de la scindarea domnului Philip încoace, aceste manifestări au încetat de tot. Judecătorul: Hm! Interesant! Deci ziceți că acum, de o vreme, nu vă mai deranjează. Care ar fi atunci plângerea, doamnă? De ce vă aflați aici? Cleopatra: Ah, nu! Nu pentru asta sunt aici. Ba dimpotrivă, chiar îmi lipsesc! Nici nu știți ce tare mă plictisesc de la scindare încoace. Știți, cu zidurile astea subțiri, se auzea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
din fața scării. Deci, domnii Philipi distrug cu bună știință și sistematic, cu tălpile lor marginale și mârșave, panseluțele expuse la marginea aleii. Iar eu, imaginați-vă, cât muncesc zi de zi, să le recuperez, să le resuscitez, să netezesc pământul deranjat de călcătura ireverențioasă și greoaie a domnului Philip. Și totul din cauza ei! Numai din cauza ei! (Arată spre Dora cu degetul.) Numai din cauza ei s-a ajuns aici. Îl înnebunea cu susceptibilitățile și insistențele. Ea poartă întreaga vină a transformării lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
lateral, ca la dansurile populare. Ne așezăm cu fața perpendicular pe alee și facem câte un pas lateral, mai batem pe loc, mai la dreapta, mai la stânga, până ne scufundăm cu totul în scară. În felul acesta, nu vom mai deranja panseluțele doamnei Cleopatra. (Și exemplifică: se mișcă lateral către judecător, în pas împletit de dans. Piciorul din urmă calcă prin spate, cel din direcția de mers calcă prin față, doi pași dreapta și unul stânga, capul este orientat lateral, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
ei de sârmă și dantele ca o crinolină se rotea ca un clopot în jurul ei. A tras aer în piept și a decis pe același ton nazal și incantat. Totuși, pentru că zici că a călcat cu grijă și nu a deranjat pe nici unul din supușii mei, nu poate pleca de-aici nerăsplătit. Chiar și firile slabe se pot îndrepta și deveni în timp utile, dacă sunt înzestrate cu forță creatoare. Darul nostru va fi nu numai generos, dar va răspunde celei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
mai ștearsă. Mai degrabă imaginea lor îi lăsa un gust nedecis, amestecat, de neputință și indiferență. Gândul că fiica lui era atât de diferită de el, că n-o putea recunoaște în nimic care să-i aparțină, nu-l mai deranja acum. Totuși, o indiferență iritantă plana vizavi de persoana ei. De la o vreme scrisorile de la ei zăceau nedeschise pe un colț de masă. Cu timpul, au încetat complet să mai sosească. La ce bun!? Poate mă cred deja mort. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
poate, timpul s-ar fi răsucit în mod miraculos și s-ar fi desfășurat altfel. Prin urmare, și-a luat în mod conștiincios medicamentele, plus un calmant, tocmai ca somnul ei în care-și punea toate speranțele să nu fie deranjat, să nu poată fi întrerupt înainte de acea răsucire a timpului în loc. A urmat într-adevăr un somn lung fără vise, istovitor, ce a eșuat într-o criză puternică care i-a spulberat încă de la trezire orice speranță. Oboseală și deznădejde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
adevăr un somn lung fără vise, istovitor, ce a eșuat într-o criză puternică care i-a spulberat încă de la trezire orice speranță. Oboseală și deznădejde insuportabilă au urmat acelui somn. În ultima vreme dormea singură pentru a nu fi deranjată. Și-a rânduit pilulele pe noptieră pentru a le avea la îndemână, în caz că se va trezi de durere și nu-și va mai continua somnul. Nu trebuia decât să întindă mâna. Tot pe noptiera ei, recent, și-a făcut apariția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
ale vârstei. Având simțurile foarte puțin dezvoltate, trăiesc într-un soi de autism, nu sesizează și nu le pasă ce se întâmplă în lumea din jur. Universul lor se restrânge la acea carapace în care se pot retrage dacă sunt deranjate. Ca și cum s-ar autoconține, retrase în lumea lor, aceste viețuitoare stau încremenite cu orele pe picioarele lor elefantine și puternice, în aceeași poziție, acumulând energia solară necesară, să poată face abia sesizabilă următoarea mișcare. Oul țestos este hermafrodit; perfect rotund

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
bărbat tânăr, pe care tocmai îl caut cu privirea spre a-i atrage atenția asupra cărții, a cere informații despre ediție. Până acum câteva minute am tot gesticulat și discutat cu el o groază, în gura mare, atrăgând atenția și deranjând pe cei din jur, și tocmai acum nu mai dau de el... Prin urmare, stau într-un fel de prostrație și continui să mă uit la carte fără să mă apropii de ea, ca și cum un magnet polarizat invers mă ține

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]