1,930 matches
-
închiși și îl pun în apa cu care își spală părul, ca să le crească. (Gh.F.C.) Apa Sîmbetei ocolește de trei ori pămîntul și ajunge în iad cu sufletele păcătoșilor. (Gh.F.C.) Cu pămîntul luat din urma piciorului drept se pot face descîntece de dragoste. Pămîntul luat din urma piciorului drept cînd auzi cucul cîntînd pentru prima oară, presărat prin casă, te scapă de purici. (Gh.F.C.) Pămîntul e „rănit“ de săpăturile pentru temelie și trebuie îmbunat. La temelie, săracii îngroapă un cocoș, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fiecare neam de pasere să mănînce. Tot în acest scop, se mai face la Lăsatul de Post o ață de cînepă, înnodîndu-se cu mînile la spate și cu ochii închiși. Se fac nouă noduri, și în timpul lucrării se descîntă un descîntec. Cel care samănă sămînța de micșunele să fie cu gura plină de pîne, legat la mîna cu care samănă și să nu vorbească, ca să iasă florile bătute. Se crede că este bine a strînge ceva din primul omăt, a-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite din lupii care au mîncat un om. Ei umblă pînă la miezul nopții. Trimis Să nu te excrementezi pe marginea drumului, căci se poate întîmpla ca cineva, făcînd „de trimis“ [un descîntec] cuiva, să te apuce pe tine și să te zgîlțîie. Tunet Cînd tună, pușcă Sf. Ilie după draci. Tunetele sînt vaietele scoase de duhurile rele cînd Dumnezeu, la aprinderea făcliilor, le gă sește cînd scapără, apoi le săgetează. Cînd tună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să zică așa de douăsprezece ori. Urmează un descîntec, învelirea sulului și dosirea lui în lan. La întoarcere să nu scoată nici o vorbă. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe se pune ramură verde de leuștean la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
misterul lor,/ Ți s-o răsfrînge-n suflet tăria-ngândurată", mirajul purismului estetic (Pytagora). Cea de-a doua etapă aduce o schimbare de perspectivă: universul infantil, la confluența concretului cu imaginarul, tragedia melcului "prost, încetinel și blând", "o mogâldeață", care prin "descântec" este chemat la geneza universală (După melci); ambianța semi-fabuloasă, tonul hazliu-echivoc, grotescul (Nastratin Hogea la Isarlâk); personaj din lumea agonică a Crailor mateini, "înnoptata arătare", epavă decrepită, stafidită, care dusese o viață libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
După melci); ambianța semi-fabuloasă, tonul hazliu-echivoc, grotescul (Nastratin Hogea la Isarlâk); personaj din lumea agonică a Crailor mateini, "înnoptata arătare", epavă decrepită, stafidită, care dusese o viață libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sau autohtonă în poezia Nastratin Hogea la Isarlâk, meditație asupra stării de solitudine, în cetatea Isarlâk, simbol al unei lumi mai drepte; 6. Povestea unei iubiri pătimașe a unei tragicomice domnișoare care-și cheamă iubitul din lumea cealaltă, rostind un descântec: "Buhuhu la luna șuie,/ Pe gutuie să mi-l suie,/ Ori de-o fi pe rodie:/ Buhuhu la Zodie" (Domișoara Hus); 7. Experiența inițiatică în tainele naturii, relevată prin stilizarea unor motive folclorice (După melci); 8. Erosul universal din perspectiva
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plan un melc ("Era tot, o mogâldeață/ Ochi de bou, dar cu albeață"). Claustrat în cochilie, melcul s-a izolat de lumea de afară, făcând imposibilă comunicarea prin simțuri. Pentru a lua legătura cu melcul, copilul apelează la magie, la descântecul cu efecte surprinzătoare: "Melc, melc,/ Cotobelc,/ Ghem vărgat/ Și ferecat; Lasă noaptea din găoace,/ Melc nătâng, și fă-te-ncoace...") Copilul voia să-l scoată afară din cochilie ("ghem vărgat și ferecat"), la lumină, micuțul fiind o ființă solară. O
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să-l scoată afară din cochilie ("ghem vărgat și ferecat"), la lumină, micuțul fiind o ființă solară. O furtună s-a dezlănțuit pe neașteptate și a surprins melcul care voia să iasă din claustrare. Încercând să tulbure ritmurile naturii, cu descântecul său, copilul a dezlănțuit forțele obscure (căpcăun, joimărițe, muma-pădurii) și a grăbit moartea ființei plăpânde. Există în univers o ordine a firii, ascunsă, care nu trebuie tulburată. Copilul știa că melcul părăsit în pădure, suferă din cauza lui și căuta o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deznădăzduit: "Era, tot, o scorojită/ Limbă vânătă, sucită.../ O nuia, ca un hengher,/ Îl ținea în zgărzi de ger!/ Bale reci.../ Îl prindeau: O frunză moartă, cu păstaie/ Și pe trupul lui zgîrcit/ M-am aplecat,/ Și l-am bocit". Descântecul inițial a fost înlocuit de un bocet cu semnificații tulburătoare. În poemul După melci, existența este din ce în ce mai tensionată, eroul trece prin experiențe fundamentale și trăiește o dramă a cunoașterii. El înțelege că lumea nu poate fi redusă la un univers
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care se poate comunica. Lumea își are forțele, ritmurile, modurile ei de a fi. În afară de drama cunoașterii există și o dramă a cuvântului. Jucându-se cu vorbele, copilul a privit înspăimântat la dezlănțuirea stihiilor, pe care a provocat-o cu descântecul său. El crede acum în puterea magică a cuvântului aducător de moarte. Poemul pornește de la o remodelare a imaginației folclorice, a imaginarului fabulos și atenționează că trebuie citit ca o "parabolă a cunoașterii". Nimic nu prevestea finalitatea tragică a ritului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
află peste tot, comunicarea dintre regnuri nu e posibilă. Doar omul are "suflet fântână" fiind "fiară bătrână", în timp ce criptogama se ofilește la lumina și căldura solară. Atitudinea regelui Crypto se sublimează prin focul iubirii, în versuri cu puteri magice, de descântec și cu incantații fonetic-muzicale. Atmosfera este una medievală sugerată de prezența "menestrelului", care interpretează balada, "la spartul nunții, în cămară". Fiind rostită la sfârșitul unei nunți reale, această întâmplare despre o nuntă imposibilă amplifică misterul. Cadrul pare a fi unul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cultului sacru, Vitoria revine la puterea inițială. Pentru ea sunt valabile două categorii: "se cuvine" sau "nu se cuvine", și o ceartă pe fiica ei Minodora, când aceasta nu respectă tradiția. Vitoria crede în superstiții, în semne, în vise, în descântece, în vrăji, în rituri, în slujbe, rugăciuni, în rolul postului negru, spovedanie, împărtășanie, "e un Hamlet feminin" (G. Călinescu). După ce lasă gospodăria în grija baciului Mitrea, pornește la drum, caută semne, cercetează, analizează răspunsurile, atitudinile, poposește la Bicaz, la Călugăreni
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Căliman și fiul său, Samoilă. Inspirându-se din cronica lui Grigore Ureche și din legendele lui Neculce, Sadoveanu alternează planul social cu planul istoric, înfățișând viața moldovenilor care se desfășoară între real și miraculos, cu datini, credințe, superstiții, practici magice, descântece și vrăji, povești, evocarea fantasmelor și a duhurilor. Evocând istoria Moldovei, autorul vine cu o viziune mitică, personaje cu structuri romantice, fapte prezentate obiectiv, la persoana a III-a. Se reține portretul lui Ștefan cel Mare: "mustața ușor încărunțită", "o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prezentare a superstițiilor mamei, pe care le împărtășea și autorul. În urma indicațiilor Smarandei, Nică însuși cred că băieții „cu părul bălai precum el pot invoca vremea frumoasă dacă se joacă afară când plouă, că unele pericole pot fi îndepărtate prin descântece, și că însemnarea corpului uman cu leșie sau noroi oferă protecție împotriva deochiului. Naratorul își exprimă totodată și regretul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la copilărie ca la „vârsta cea fericită-. Această introducere
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
lumină (1915), Fântâna blestemată (1915), publică monografia Graiul din Tara Hațegului ( București,1915), Flori alese din cântecele poporului ( București 1920 ), Vieața păstorească în poezia noastră populară ( I, II, București, 1922 -1925 ), Studii ca : Păstoritul la bascii din Soule și Limba descântecelor apărute în revista înființată de el - “Grai și suflet”, Le seizieme siècle (Paris, 1952 și 1958 ), volumele de Literatură română contemporană, Dante și latinitatea ( București,1921 ), Sufletul latin și literatura nouă . 2.2 Ovid Densusianu filolog Densusianu apărea în plină
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
amuți niciodată și nu vor putea dispărea cu desăvârșire nici poeziile populare. Nu poate fi deci vorba de o disparițiunea a folclorului vechiu, ci numai de o reducere de o modificare a lui” După părerea lui cele mai amenințate sunt descântecele, ele n-au dispărut încă datorită încrederii mai mari pe care o au unii țărani în baba din sat decât în doctorul de plasă." El a întrevăzut că descântecele vor ajunge să fie disprețuite de acei, care cândva și astăzi
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
o modificare a lui” După părerea lui cele mai amenințate sunt descântecele, ele n-au dispărut încă datorită încrederii mai mari pe care o au unii țărani în baba din sat decât în doctorul de plasă." El a întrevăzut că descântecele vor ajunge să fie disprețuite de acei, care cândva și astăzi chiar mai continuă să aibă încredere în ele. În schimb un fel de poezie lirică are să existe totdeauna, însă caracterul ei nu are să mai fie același pe care-l
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cît mai multe texte, „arhtivo vii”, furat și de limba „țării" strămoșilor săi, Densusianu uită de latura artistică a textelor oferindu-ne un material bogat în mărturii de istorie, sociologie și dialectologie. Este adevărat că întâlnim și cântece, balade, colinde, descântece amestecate ce-i drept cu povestiri, basme, legende, amintiri, întîmplări, snoave, dar Densusianu uită să ne dea măcar cîteva indicații despre repertoriul folcloric, ceea ce ar însemna că Graiul din Țara Hațegului ne oferă numai o parte din totalitatea repertoriului din
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
era firesc ca ei să-1 privească cu un fel de gelozie.” Ovid Densusianu precizează că Miorița, este o dramă concentrată în câteva versuri la munte, poezia plaiurilor noastre și sufletul ciobanului român, cu înduioșările și seninătatea lui" 3.7. Limba descântecelor După părerea lui Ovid Densusianu din punct de vedere lingvistic, „din toată literatura populară descântecele sunt acelea, care, pe lângă caracterul conservativ întrunesc cele mai multe inovațiuni”. Create de femei în mod special, vrăjile conțin „expresiuni care traduc bine aceste clocotiri ale sufletului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Miorița, este o dramă concentrată în câteva versuri la munte, poezia plaiurilor noastre și sufletul ciobanului român, cu înduioșările și seninătatea lui" 3.7. Limba descântecelor După părerea lui Ovid Densusianu din punct de vedere lingvistic, „din toată literatura populară descântecele sunt acelea, care, pe lângă caracterul conservativ întrunesc cele mai multe inovațiuni”. Create de femei în mod special, vrăjile conțin „expresiuni care traduc bine aceste clocotiri ale sufletului” „Femeile, în vorbirea nestăpânită, pasionată, și mai ales când e vorba să-și exprime o
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
special, vrăjile conțin „expresiuni care traduc bine aceste clocotiri ale sufletului” „Femeile, în vorbirea nestăpânită, pasionată, și mai ales când e vorba să-și exprime o pornire, o izbucnire, o răzbunare, găsesc expresiuni foarte vii, foarte plastice " Tocmai de aceea descântecele și vrăjile „prezintă multă imaginație și derivațiune, cu bogăția de cuvinte pe care nu le întâlnim în altă parte atât de mult ca aici” Descântecele și vrăjile, alcătuiesc obiectul vastului studiu Limba descântecelor,. Densusianu își concentrează atenția mai mult asupra
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
o pornire, o izbucnire, o răzbunare, găsesc expresiuni foarte vii, foarte plastice " Tocmai de aceea descântecele și vrăjile „prezintă multă imaginație și derivațiune, cu bogăția de cuvinte pe care nu le întâlnim în altă parte atât de mult ca aici” Descântecele și vrăjile, alcătuiesc obiectul vastului studiu Limba descântecelor,. Densusianu își concentrează atenția mai mult asupra expresivității limbii descântecelor și vrăjilor. El subliniază caracterul lor înapoiat, dar de o mare bogăție estetică explicând sursa acestor frumuseți. „Versuri cu relief poetice ne
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]