6,256 matches
-
mică cât o nucă”, când „nimic din ce constituia acest lirism nu mai exista în realitate”, când poetul „privea curgând pe după geamuri armatele cenușii și tobele bătând moartea”. Și despre peisajul „bucolic” în care își compune Priveliștile: „Scuza poeziei lui descriptive stă înainte de toate în faptul că descripția lui nu avea un model real, ci se năștea din negura minții.” Acest „paradis pierdut” pe care-l caută i-l redă numai amintirea. Dincolo de modelul „lumii rurale a lui Francis Jammes” sau
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect în chip parnasian, nu exultă în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum Ion Pillat. Contemplația nu-i provoacă adeziune, euforie, ci, mai degrabă, neliniște și tristețe. Fundoianu e un neliniștit care
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
și alte specii folclorice, a putut apărea independent la mai multe popoare. În nordul Moldovei și în câteva localități din nordul Transilvaniei și din Banat, denumirea a fost concurată de sinonimul cimilitură, astăzi pe cale de dispariție. Alături de g. propriu-zisă, cea descriptivă, stau g. numerică, g.-păcăleală, jocurile de cuvinte și așa-numitele întrebări și răspunsuri, cele mai multe de factură religioasă. În general, g. este alcătuită din două până la cinci versuri, cel mai adesea rimate. Mai puțin răspândite, cele în proză (g. asupra
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
similar, și ultimul spectacol al Monei Chirilă, UBUcurești (Conu’ Leonida cu scene din Ubu), deși pleacă de la Caragiale și Jarry, este supus aceluiași principiu de dezagregare, aceleiași pulverizări. Subliniez că distincția arhetipic-anarhetipic nu are o coloratură axiologică, ci doar una descriptivă sau tipologică, deci ea nu vizează și nu garantează valoarea. Ceea ce discut nu este reușita sau eșecul estetic al unor asemenea opere, care rămâne să depindă În continuare de harul autorului, ci posibilitatea ca o judecată de eșec să fie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
existențial. Sigur că esteticul rămâne prezent, funcționează ca un vehicul, dar interpretarea nu mai este axată pe valoarea estetică, ci doar o presupune subliminar. Însă observația mare pe care vreau să o subliniez este că arhetipul și anarhetipul sunt termeni descriptivi formali, și nu categorii axiologice. O operă nu este mai valoroasă dacă este arhetipică sau, respectiv, anarhetipică. În schimb, În cultura europeană, modelul arhetipal mi se pare că a fost abuziv echivalat cu valoarea, iar tot ceea ce ieșea În afara lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
participant. Investigatorul poate fi și un analist declarat, cunoscut de către participanți, sau chiar solicitat de către participanți să realizeze acțiunea de cercetare. Autolocalizarea constituie o altă metodă calitativă de descriere a contextului. Un exemplu este istoria personală, biografia curentă - unde prezentarea descriptivă a evenimentelor și a experiențelor personale devine sursă de informație științifică. Aici relevantă este și apropierea dintre tehnicile calitative și tehnica redactării jurnalului personal. Structuri analitice Un prim obiect al analizei contextuale sunt semnificațiile generale (meanings) - opinii, perspective, stereotipuri, norme
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generată prin participare - iar participarea devine palpabilă prin notele de teren (fieldnotes). Scopul observării etnografice este reconstruirea unei „versiuni” a realității, recrearea prin scris a lumii fenomenale (gesturi, cuvinte, context, figuri, expresii, imagini). Transformarea ideilor și a observațiilor În forme descriptive, În explicații ale fenomenelor, are o puternică dimensiune stilistică - studiile calitative se bazează În mare măsură pe instrumentele lexicale utilizate de analist. Consemnarea continuă este regula de bază a oricăror studii etnografice, unde scrisul Înseamnă „puterea”, scrisul este cel care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îl aduce din starea sa trecătoare și imponderabilă Într-un plan al consemnării și reactualizării. Trans-scrierea evenimentelor, personajelor și a faptelor face ca acestea să intre În zona reprezentabilului și le redă circuitului interpretativ. Analiza de discurs este o metodă descriptivă ce presupune reproducerea detaliată a tuturor elementelor specifice, cu maximum de acribie atât În definirea cadrului analitic, cât și În analizarea datelor. Analiza discursurilor trece dincolo de simplul efort al prezentării unităților de expresie a grupurilor. Pentru că oferă o conturare exactă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se bazează pe prezentarea detaliată a faptelor, pe invocarea contextului cât mai fidel cu putință și localizarea informațiilor. Contextul discursiv este Întotdeauna „plurivoc”, În sensul că se manifestă prin intermediul unei pluralități de voci și de personaje distincte. O abordare eminamente descriptivă, unde etnograful prezintă pe larg contextul și elementele de bază În care se derulează acțiunea 1, analiza de discurs urmărește prezentarea dinamicilor discursive care dau semnificație grupurilor umane. Un alt nivel este acela al prezentării dialogale axat pe interacțiunea dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fabrică, studenții Într-o bibliotecă ș.a.), și care se lasă descifrată - aidoma unei fotografii sau unui tablou - integral sau la nivelul unor decupaje și detalii. Privite În acest fel, lucrurile se oferă unei cuprinderi permeabile la abordările cantitative, calitative și descriptive totodată. Iar la acest tip complex de analiză conținutul oferit dezbaterii este structurat pe orizontală, ca și pe verticală. Același istoric american observa că, În cazul locurilor memoriei, trecutul este construit nu obiectiv, ci ca mit, nu În sensul de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
temporală, ajungem la concluzia că nu generației ’60 - Într-un mod paradoxal -, ci aceleia imediat următoare Îi datorăm reașezarea culturii noastre În matca memoriei ei firești, marcată, În principal, de racordul cu stilistica și mentalitatea interbelică, mai ales În privința balcanismului descriptiv și a ortodoxiei răsăritene. Coincidența dintre oferta politică a sistemului (din ce În ce mai autohtonist) și această preocupare poate fi discutată cu folos, tot așa cum am putea insista În cursul discuțiilor - cred - pe absența reflexului ostil din sintaxa culturală a generației ’70, obligată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cei care au desțelenit brazda. Consecința o reprezintă, firește, slaba reprezentare a optzeciștilor În structurile politice de decizie, la nivel local, județean sau național, retractilitate al cărei corolar este, la fel de firesc, oportunismul pragmatic (nu folosesc termenul În sens peiorativ, ci descriptiv!) cu care reprezentanții generațiilor următoare au ocupat terenul lăsat liber. În momentul de față, În România actului politic, decizional, executiv există un soi de „prăpastie” - un loc gol, teren viran - Între reprezentanții generației ’70, care s-au distins În politică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginea celui cu „inimă rănită”, „suflet ulcerat”, minte „bântuită și bolnavă” și care poartă pe „fruntea arsă” „tristețea ca un nimb crepuscular”. În rest, o serie de încercări de a fixa crâmpeie și momente din natură, în diferite ipostaze, preponderent descriptive, dar și cu inserții meditative. Acestea capătă o pondere mai mare în următoarele volume - Cireș amar (1967), Călător fără vâlvă (1969) -, în care sunt consemnate de multe ori simple gânduri, dispoziții, cugetări fără vreo relevanță deosebită - aspirația spre o existență
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
de asemenea, Premiul Herder (1988). Adevăratul debut editorial pentru D.-B. are loc în 1963, când apar monografiile Ion Creangă și Mihai Eminescu. Mai înainte, un capitol inserat în Contemporanul și vremea lui (1959, în colaborare cu Savin Bratu) reconsidera descriptiv o literatură înrâurită de ideologia socialistă, fără a da cu adevărat măsura intelectuală a autoarei. Cele două monografii conturează o zonă distinctă a preocupărilor sale - istoria literaturii române. Cartea dedicată lui Ion Creangă este ca intenție o monografie a creației
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
sunt importante situarea lui într-un anume context cultural, semnificația de ansamblu (adesea subtil polemică) și semnificația metaforelor parțiale, care pot fi subordonate sensului global sau îl pot submina. Analiza vers cu vers și imagine cu imagine se impune întotdeauna. Descriptivul este mereu subordonat alegoricului și, în multe cazuri, se încarcă de semnificații simbolice. Adesea, acestea sunt reluate în serii de poeme sinonimice, variațiunile pe câteva teme obsesive întemeindu-se pe capacitatea de producere în serie a metaforelor subordonate sensului global
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, F. vorbește despre „complexul originii”. De la Macedonski la Arghezi este un dicționar de scriitori care „aparțin” Olteniei, atât criteriul apartenenței, cât și „specificul oltenesc” al operei nefiind clar definite. Cartea e o colecție de fișe descriptive, cu un minim comentariu critic, scris într-un limbaj deformat de discursul ideologizat. Informațiile istoriografice și bibliografice sunt consistente, coerent organizate, dar prezentarea este adesea școlărească, în tonul unei povestiri despre autor. Profiluri și structuri literare continuă aceeași linie, fiind
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
de canonul realismului socialist. În esență, romanul Amar se constituie în jurul trăirilor copilului și apoi adolescentului Dick Tomaziu, un alter ego al autorului, în ultimii ani ai războiului și în cei ai instalării regimului comunist. Stăpânirea frazei, o anume putere descriptivă, capacitatea de a împleti firesc mai multe fire narative, înțelegerea psihologiei vârstelor fragede sunt evidente, însă clișeele proletcultiste parazitează întregul, ducând la eșec. În același spațiu epic se mișcă și Crivățul bate năpraznic, redactat, după declarațiile lui F., în 1949
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
general, produsele activității serviciilor de informații sunt împărțite în trei categorii: informații curente, informații de bază și estimări informative. Această clasificare corespunde modelului propus de Sherman Kent; într-o terminologie proprie, acesta menționează „forma curentă caracteristică reporterilor” a informațiilor, „forma descriptivă de bază” și „forma speculativ-estimativă”, arătând că acestea vizează informațiile referitoare la prezent, trecut și, respectiv, viitor 38. Pentru ilustrarea diferitelor tipuri de produse ale activității de informații am utilizat, în principal, exemple din SUA, deoarece în cazul acestora am
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în melodramatic (Rada, La umbra teilor), iar altele, în care încearcă unele portretizări (Mitru Dascălul, Ioan Covrig, Gura satului), nu lasă o impresie mai favorabilă. Autorul se risipește într-o relatare prea amplă și obositoare a conduitei personajelor. Oarecare talent descriptiv se vădește în nuvela Lumea albă. Poezia Scrisoare, publicată în „Familia”, relevă, îndeosebi prin pesimismul ei accentuat, influența lui Mihai Eminescu. Mai reușite sunt Poezii în proză, apărute în aceeași revistă, adevărate imnuri închinate iubirii și naturii. Dintre acestea se
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu. Revenind la nivelul abstract, bazat însă pe modelul propus, M. înțelege structura de adâncime a textului ca fiind guvernată de categorii pragmatico-teleologice, asociate tipurilor de activități umane deja constituite, demonstrativul, argumentativul, prescriptivul, descriptivul, narativul, conversaționalul. Pentru textul poetic (literar) autoarea adoptă categoria estetică a „autoformativității”, generatoare a unei activități pentru care forma devine scopul însuși al acțiunii formative. Imaginarul, una dintre categoriile fundamentale ale poeticității, se bucură de o atenție specială, stabilindu-se
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
omenesc - / Și poamele de-aur lucesc - strălucesc -/ Iar alba cetate rămâne nălucă”. Sublimării în simbol a ecourilor propriilor ciocniri cu adversitățile, sugestiei de complexă dialectică, în care sacrificiul și fascinația sunt fețele aceluiași destin, poetul le adaugă un mare rafinament descriptiv, infuzat de oniric, și o ritmare de o muzicalitate obsesivă, dând una dintre marile poeme ale literaturii române (comparabilă cu Miorița, cu Luceafărul lui Eminescu sau cu Zburătorul lui Heliade-Rădulescu). Când nici întoarcerea spre trecut sau natura tămăduitoare, nici înverșunările
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
sunt însă micile cântece, cu „inefabila” lor simplitate (În Arhanghel, Libelule, Rondelul domniței), miniaturile delicate și grațioase, lucrate cu artă de bijutier, pe motive mitologice sau orientale. Multe reiau, din perspectivă impersonală, vechi și stabile teme macedonskiene, implicate într-un descriptiv simbolic: Rondelul cupei de Murano sau Rondelul apei din ograda japonezului propun simboluri ale elevației și purității artei (ipostază a motivului „excelsior”); chiar formula artistică a acestor jocuri de virtuozitate gratuită corespunde idealului „periheliei”, al desprinderii prin contemplație de pământ
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Avitus se înscrie, așadar, în categoria autorilor de epopei biblice și e un versificator de bun nivel; el scrie într-o limbă fără impurități și într-un stil prin care imită corect modelele clasice și creștine. Poetul posedă notabile capacități descriptive, confirmate de frecventele divagații narative, cum sunt episodul transformării soției lui Lot în statuie de sare (o „metamorfoză” descrisă în manieră ovidiană) și descrierea revărsării Nilului. Multe alte episoade sunt imitații evidente ale marilor poeți și ale miturilor clasice. S-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Venantius doar ca o reflectare a istoriei francilor. Să spunem mai degrabă că, la el, versificarea fluentă și îngrijită, disponibilă în orice ocazie, este predominantă în raport cu profunzimea sentimentelor și cu angajamentul poetic deplin; printre calitățile sale se numără capacitatea descriptivă grație căreia Venantius depășește o monotonie difuză care caracterizează majoritatea poeziilor sale. În afară de compozițiile ocazionale din Miscellanea, Venantius și-a încercat puterile și cu un scurt poem epic intitulat Distrugerea Turingiei (De excidio Thuringiae) în care el dă glas suferinței
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1841 se află în țară, proaspăt inginer, plin de elan și de idei. Nu reușește să obțină o catedră la „Sf. Sava”, în schimb, la Iași, i se oferă o catedră de profesor la Academia Mihăileană (1842-1843), unde predă geometria descriptivă, geologia și mineralogia. Profesor la clasele înalte de economie politică, îndeplinește și funcția de inspector. În această calitate concepe un proiect detaliat (publicat parțial în „Propășirea”, în 1844, și continuat după trei ani în „Foaie pentru minte, inimă și literatură
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]