3,042 matches
-
o nenorocire care a pus capac la toate celelalte. Întorcându-se de la școală, Oana a fost răpită, iar după două săptămâni de căutări zadarnice a fost găsită moartă într-o magazie părăsită din afara capitalei. De atunci, bunicuța Oanei, s-a descurajat complet, pierduse orice chef de a mai trăi, iar ultimul eveniment s-a produs cu câteva ore în urmă, în fața unui magazin, un pas greșit, o dezechilibrare, o puternică lovitură la creierul mic și filmul vieții i s-a întrerupt
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
prezent; prin istoria biblică se pune în legătură cu doctrina despre înviere și judecată; catehetul va ține seama de gradul de cultură al ucenicilor săi; va vorbi cu dragoste, convingere și devotament; se va pregăti totdeauna temeinic; neștiința ascultătorilor nu-l va descuraja; pe cei mărginiți sau slab dotați îi va trata cu îndelungă răbdare, blândețe și bunătate, întărite de mila creștină și iubirea aproapelui. Pornind de la aceste principii didactice eterne, am considerat necesar să stabilim punți de legătură între învățământul religios din
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
gândirea), o componentă afectivă (emoțiile și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). Dascălii găsesc cele mai eficiente căi de rezolvare a conflictelor, preferând comunicarea asupra soluțiilor ce trebuie adoptate, acordând importanță organizării, care poate controla conflictele, intervenind și descurajând discuțiile care pot amenința ambianța de lucru. Ipoteza de cercetare nu se confirmă. d) Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și capacitatea de decizie. Această ipoteză a fost și ea verificată cu ajutorul corelației Pearson, pentru variabilele ,,nivel de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
gândirea), o componentă afectivă (emoțiile și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). Dascălii găsesc cele mai eficiente căi de rezolvare a conflictelor, preferând comunicarea asupra soluțiilor ce trebuie adoptate, acordând importanță organizării, care poate controla conflictele, intervenind și descurajând discuțiile care pot amenința ambianța de lucru. Ipoteza de cercetare nu se confirmă. d) Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și capacitatea de decizie. Această ipoteză a fost și ea verificată cu ajutorul corelației Pearson, pentru variabilele ,,nivel de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
la București, urca scările spre apartamentul ei, întrebânduse dacă o va găsi sau nu acasă. Surâsul din vitrină îl chema însă de departe, liniștitor, neschimbat. Era o Ann care îl privea cu o clătinare obosită din cap, cu o ridicare descurajată din umeri, parcă iar fi spus: „La ce bun săți spun: tot nai să crezi, tot nai să înțelegi...“. (Mihail Sebastian, Accidentul) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tendință moderată de sporire a numărului vizelor de emigrare acordate începînd din ianuarie 19751899. Un alt material suplimentar includea o listă cu procedurile românești de emigrare, întocmit de Ambasada Americană din București. Încă din start, solicitantul era conștient că Bucureștiul descurajează în mod oficial emigrarea. Astfel, acesta era privit ca un dezertor, ca un ingrat sau chiar ca un trădător. Cît despre reîntregirea familiilor, Bucureștiul era de părere că familiștii care trăiesc în afara României trebuie să se întoarcă acasă, pentru a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îl înainta Comisiei de Pașapoarte din București. Din cauza obișnuitelor tărăgănări birocratice, la care se adăuga poziția oficială a guvernului, solicitanții așteptau adesea între șase luni și un an pentru a primi o decizie. În acest timp, guvernul încerca să-i descurajeze să plece din țară. Dacă i se acorda aprobarea, solicitantul trebuia să obțină ștampilele de lichidare și să întrerupă relațiile cu statul român. Aceasta dura între două și șase luni. Ștampilele o dată obținute, solicitantul urma să primească pașaportul și viza
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pleca"2002. Pe 6 iulie, Conferința președinților a trimis Congresului o agendă a acestui acord. La trei zile după aceea, Vanik a reluat audierile Comisiei pentru Comerț a Camerei Reprezentanților, pentru derogarea de la condiția emigrării. Succesul negocierilor de la București a descurajat în mare măsură opoziția. Cu toate acestea, congresmenul Richard Schulze, autorul moțiunii 317, care protesta împotriva cererii prezidențiale de prelungire a derogării pentru România și-a menținut poziția, axîndu-se pe persecuțiile la care erau supuși ungurii în această țară. Schulze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Occidentul. România se afiliase mai demult la FMI, Banca Mondială și GATT. Ceaușescu făcuse din creșterea exporturilor către Vest o temă majoră a mesajelor lui economice din ultimul deceniu. În același timp, el crease, însă, un climat xenofob, care descuraja contactul dintre români și străini. Ca urmare, puțini români erau la curent cu prețurile mondiale, cu piețele comerciale occidentale sau cu procedurile bancare. În consecință, o parte din împrumuturi se făcuseră fără a se fi avut în vedere, în mod
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a acestui mesaj era menită să reducă opoziția Congresului față de decizia sa. Din a doua parte reieșea, însă, că practicile religioase din România deranjau mult mai mult puterea legislativă decît Casa Albă. El remarca faptul că eforturile Bucureștiului "de a descuraja religia nu trebuie să pună în umbră larga ei răspîndire în România, mai ales în rîndul sectelor protestante". Protestantismul se dezvolta în România mai repede decît în orice altă țară din Europa de Est. La ora respectivă, în România existau peste o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mea și importanța libertății individului... Părea ofensat de aducerea în discuție a acestor subiecte"2502. În cursul vizitei sale, care a durat două zile, Whitehead a oferit o recepție la Ambasada Americană. Ulterior, avea să relateze: "cîțiva oaspeți au fost descurajați de poliție în încercarea de a se întîlni cu mine și au reușit să intre în clădire cu mari greutăți... Alții au fost împiedicați să intre"2503. La trei săptămîni după aceea, Whitehead mărturisea unui for al drepturilor omului din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un procedeu nou și original, inovator la o valoare mai mare (avantaje de calitate), rezultatul final realizând o mai mare productivitate față de competiție. Modelul se prezintă sub forma unui sistem de patru determinanți care, modelând mediul economic intern, favorizează sau descurajează avantajele concurențiale ale firmelor pe piața externă, explicând, la nivelul economiei, care sunt factorii răspunzători pentru succesul unor ramuri în competiția internațională și care sunt factorii ce lipsesc pentru atingerea acestui deziderat: I. Dotarea cu factori de producție, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de scară, costurile de producție au înregistrat o tendință ascendentă pronunțată. Piața vânzătorului a determinat și o preocupare mai redusă pentru creșterea productivității. În țările foste socialiste, existența unor clienți siguri și concentrarea managerilor asupra obiectivelor pe termen scurt au descurajat schimbările și înnoirile tehologice. Un alt element cu repercusiuni negative în economie a fost reprezentat, pentru țările din Centrul și Estul Europei, de excluderea ratei dobânzii ca element esențial în evaluarea proiectelor pentru investiții. În general, în deplasarea către stadiul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cea mai mare parte a prețurilor sunt liberalizate și ajustările tarifelor la energie sunt în curs de realizare. Controlul masei monetare este deosebit de necesar în scopul păstrării sub control a inflației, datorită faptului că, un nivel ridicat al acestui indicator descurajează investițiile, diminuează puterea de cumpărare și implicit cererea, care reprezintă motorul dezvoltării și nu în ultimul rând favorizează activitățile speculative în detrimentul celor productive. Cea mai mare parte a perioadei de tranziție, datorită atât factorilor aferenți cererii cât și ofertei, canalul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
disperarea: Unde și când găsi-voi singurul cuvânt/ în cercul nopții să te-ncânt?..." Însă nu de singurul cuvânt e vorba aici, ci de cuvântul eminamente propriu, atotcuprinzător, suprapus limbajului tocit, așezat ori copleșit de ambiguități. Ceea ce așteaptă întrebătorul, veghetor descurajat de polivalența sensurilor, e o certitudine ultimă, un suflu inițiind în dialectica internă a realităților, în insolitul cosmo-sacral; din păcate cuvântul nu revelează, ci ascunde sacrul. Vizând esența ultimă, adică absolutul, cuvântul năzuit de Blaga în excepționala-i Ardere se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
secrete și fostul ofițer Raul B. a stat în arest preventiv paisprezece luni. (Noroc doar că ostilitățile dintre cele două state surori s-au terminat și, fără a fi fost condamnat vreodată, Boby a beneficiat de amnistia generală.) În loc să-i descurajeze evenimentele atât de potrivnice, Julia și Boby s-au dorit și mai mult. Exact când și-a serbat cea de a treizeci și opta zi de naștere, domnișoara Julia Zimberlan a avut parte de cel mai dorit cadou: Boby a obținut viza
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de viitor; b) Elevi pe care notele bune îi liniștesc, le diminuează activitatea, nota bună având rol inhibitor; c) Elevi pe care notele slabe îi mobilizează, îi îndârjesc, nota slabă având rol dinamizant; d) Elevi pe care notele slabe îi descurajează, îi demobilizează; e) Elevi care au impresia că au fost nedreptățiți la notare (dezvoltarea spiritului critic și a capacității de autoapreciere). În tabelul următor se poate urmări modul cum reacționează afectiv elevii diferitelor clase față de note precum și dezvoltarea spiritului critic
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
un fond psihic diferit, reacțiile față de ea pot fi cu totul diferite; pe elevul cu un temperament puternic, echilibrat, nota proastă îl poate stimula la o muncă perseverentă, în timp ce pe elevul cu un temperament slab ea îl poate demobiliza și descuraja creându-i o stare de depresiune, în unele cazuri îndepărtându-l chiar de disciplina respectivă și de profesor". Dacă urmărim procentajele elevilor pe care notele bune îi mobilizează la o activitate superioară, constatăm că ele variază între 100% la clasa
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai bine când iei câte o notă rea pentru că în felul acesta te apuci de treabă" (clasa a XI-a). Un fenomen curios la prima vedere îl constituie creșterea, pe măsura înaintării în vârstă, a procentajului elevilor care dezarmează, se descurajează atunci când iau note slabe. Am fi tentați să credem că e mai normală situația inversă, să se descurajeze elevii mici mai mult decât cei mari. Explicația acestui fenomen se află în particularitățile psihice ale elevilor la această vârstă. La vârsta
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
XI-a). Un fenomen curios la prima vedere îl constituie creșterea, pe măsura înaintării în vârstă, a procentajului elevilor care dezarmează, se descurajează atunci când iau note slabe. Am fi tentați să credem că e mai normală situația inversă, să se descurajeze elevii mici mai mult decât cei mari. Explicația acestui fenomen se află în particularitățile psihice ale elevilor la această vârstă. La vârsta adolescenței, la hotarul dintre copilărie și tinerețe, când personalitatea elevului este mai mult sau mai puțin conturată, când
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dintre copilărie și tinerețe, când personalitatea elevului este mai mult sau mai puțin conturată, când el manifestă o sensibilitate deosebită și trăiește intens situațiile neplăcute, jenante, primirea unei note slabe influențează în mod negativ activitatea și atitudinea lui viitoare (se descurajează, dezarmează). Notele slabe au efecte negative multiple asupra elevilor, provocând atitudini negative diferite. Astfel: a) În unele cazuri duc la scăderea interesului, a atracției elevilor față de obiect și față de învățătură în general, îi fac să se descurajeze, să dezarmeze. Când
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lui viitoare (se descurajează, dezarmează). Notele slabe au efecte negative multiple asupra elevilor, provocând atitudini negative diferite. Astfel: a) În unele cazuri duc la scăderea interesului, a atracției elevilor față de obiect și față de învățătură în general, îi fac să se descurajeze, să dezarmeze. Când iau o notă slabă, disprețuiesc obiectul respectiv și nu mai învăț decât în momentul când sunt amenințat" (clasa a IX-a). "Eu, dacă iau o notă slabă, mă descurajez și nu mai învăț la obiectul respectiv" (clasa
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
față de învățătură în general, îi fac să se descurajeze, să dezarmeze. Când iau o notă slabă, disprețuiesc obiectul respectiv și nu mai învăț decât în momentul când sunt amenințat" (clasa a IX-a). "Eu, dacă iau o notă slabă, mă descurajez și nu mai învăț la obiectul respectiv" (clasa a VIII a). b) Alți elevi, după ce primesc o notă slabă, învață numai siliți de părinți, sau dacă sunt amenințați să rămână corijenți. Notele slabe fac să mă simt prost prin faptul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
îmi concentrez atenția, învățând lecțiile regulat, pentru a arăta profesorului că posed materia obiectului respectiv; alteori mă antrenez în acte de indisciplină, pentru a-mi răzbuna nedreptatea făcută" (clasa a X-a). b) Alți elevi, datorită impresiei de nedreptate, se descurajează, capătă apatie față de obiectul respectiv. "Mi se întâmplă de multe ori să fiu nedreptățit și-mi pare foarte rău când se întâmplă aceasta. Mă face să nu mai muncesc și mă descurajează. După aceea, mă apucă dezgustul și nu mai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
b) Alți elevi, datorită impresiei de nedreptate, se descurajează, capătă apatie față de obiectul respectiv. "Mi se întâmplă de multe ori să fiu nedreptățit și-mi pare foarte rău când se întâmplă aceasta. Mă face să nu mai muncesc și mă descurajează. După aceea, mă apucă dezgustul și nu mai învăț ca înainte la acel obiect". (clasa a IX-a). c) O atitudine corectă în asemenea situații, manifestă acei elevi care dovedesc o înțelegere superioară a semnificației notei: "La o oră de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]