1,506 matches
-
modaltățile de intervenție pe niveluri specifice de acțiune. Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție Nivel Factori de risc Factori protectivi Individual/ grup de prieteni Asocierea cu prieteni/colegi care sunt implicați în comportamente deviante, consum de substanțe (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Jessor și colab., 1995; NIDA, 1997; Marsh, 1996; Lane și colab., 2001) Atitudini favorabile consumului de substanțe, cunoștințe despre droguri (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Implicarea în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Factori psihologici-căutarea de senzații, curiozitatea, lipsa controlului impulsivității (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Marsh, 1996) Lipsa asistării sociale (Jessor, 1991) Slabe strategii de adaptare (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Apartenența la grupuri care descurajează comportamentele deviante și consumul de substanțe (Jessor și colab., 1995; NIDA, 1997) Strategii de adaptare adecvate incluzând: empatia, rezolvarea problemelor, (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Intoleranța cu privire la comportamentul deviant (Jessor și colab., 1995) Credințe și valori morale (Spooner, Hall și Lynskey, 2001
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de adaptare (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Apartenența la grupuri care descurajează comportamentele deviante și consumul de substanțe (Jessor și colab., 1995; NIDA, 1997) Strategii de adaptare adecvate incluzând: empatia, rezolvarea problemelor, (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Intoleranța cu privire la comportamentul deviant (Jessor și colab., 1995) Credințe și valori morale (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Înțelegerea corectă a comportamentelor de risc (Lane și colab., 2001) Promovarea unor atitudini și comportamente puternic orientate împotriva consumului de substanțe în rândul colegilor (Lane și colab
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Lipsa legislației sau legislație inadecvată (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Sancțiuni legislative blânde (Hawkins, Catalano și Miller, 1992) Comunități dezorganizare și/sau conflictuale-tabere pentru refugiați zone de conflict (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Acceptarea comportamentelor deviante și a consumului de substanțe în comunitate (NIDA, 1997) Accesul la servicii de suport (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Norme culturale care sancționează consumul (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Legături stânse cu instituții ce promovează atitudini pro-sociale- biserică, ONG-uri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de sensibilizare Școala Furnizori de servicii din comunitate Experimentarea Prevenirea timpurie și campanii de conștientizare Evaluare Consiliere (de scurtă durată) Școala Furnizori de servicii din comunitate Clinici care oferă servicii ambulatorii Factori individuali Abilități de relaționare Optimism Intoleranță privind comportamentul deviant Relație pozitivă cu părinții Afilierea la grupuri de semeni al căror comportament este adecvat Credințe, valori morale, religioase Atitudine antidrog puternică Factori familiali Părinți suportivi, familie armonioasă Oportunități de învățare și suport Legături strânse și stabile între copii și părinți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Lipsa acestor abilități poate orienta tânărul în căutarea altor mijloace de subzistență, de cele mai multe ori ilegale. (Winters, 1999). Prezentăm în încheierea acestui subcapitol, două modele de intervenție ce ar putea să se constituie în activități eficiente în domeniul prevenirii comportamentului deviant și al consumului de droguri: modelul de intervenție bazat pe formarea abilităților de viață (fig. 12) și modelul de intervenție la nivelul școlii (fig. 13). 1. Modelul de intervenție bazat pe formarea abilităților de viață Figura 12: Model adaptat după
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sens. * Conținutul materialelor educative folosite în programe: materialele folosite trebuie să fie selectate funcție de relevanța lor punându-se accent pe riscurile asupra sănătății pe care consumul de substanțe îl implică precum și pe factorii protectivi, găsirea de alternative pro-normative la comportamentul deviant. * Demonstrarea oportunităților și a relevanței programelor: programele de intervenție trebuie să răspundă nevoilor comunității, să aibă adresabilitate, să vină în întâmpinarea problemelor tinerilor, să demonstreze răul pe care comportamentul deviant-consumul de substanțe îl produce atât asupra individului, cât și asupra
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
substanțe fiind menționată alături de colegii de școală pe ultimele două poziții. Figura 41: Perspectiva elevilor asupra instituțiilor ce ar trebui să se implice în prevenirea și combaterea consumului de droguri Ca principală măsură de intervenție, atunci când se pune problema comportamentului deviant în școală, mulți dintre profesori spun că se scade nota la purtare. Putem observa relația defectuoasă între profesor-familie prin faptul că anunțarea și discuția cu părinții este văzută ca o măsură-sancțiune. Figura 42: Implicarea școlii în prevenirea/combaterea consumului de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o alternativă viabilă pentru promovarea și menținerea unui stil de viață fără consum de substanțe. * Tinerii care au o legătură strânsă și pozitivă cu școala sunt mai puțin predispuși riscului de a începe să consume substanțe sau să dezvolte comportamente deviante. * La nivel individual, experiențele de viață au un rol mai important, în dezvoltarea comportamentelor addictive, decât factorii genetici. Determinante sunt suportul și grija din partea familiei, calitatea relațiilor cu școala, abilități și competențe sociale, precum controlul sentimentelor și stabilirea scopurilor. Mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din partea familiei, calitatea relațiilor cu școala, abilități și competențe sociale, precum controlul sentimentelor și stabilirea scopurilor. Mai mult decât atât, adolescenții care au credințe morale și religioase solide și care nu se lasă influențați de prietenii lor, implicați în comportamente deviante, nu vor dezvolta comportamente deviante. Analiza nevoilor tinerilor este esențială în procesul de recuperare, stabilirea priorităților în abordarea terapeutică este esențială. * Abstinența poate fi un scop nerealist în schimb reducerea consumului, minimizarea efectelor produse de consum pot fi obiective realizabile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
școala, abilități și competențe sociale, precum controlul sentimentelor și stabilirea scopurilor. Mai mult decât atât, adolescenții care au credințe morale și religioase solide și care nu se lasă influențați de prietenii lor, implicați în comportamente deviante, nu vor dezvolta comportamente deviante. Analiza nevoilor tinerilor este esențială în procesul de recuperare, stabilirea priorităților în abordarea terapeutică este esențială. * Abstinența poate fi un scop nerealist în schimb reducerea consumului, minimizarea efectelor produse de consum pot fi obiective realizabile. * La nivelul grupului de prieteni
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
regulilor și a expectanțelor din partea părinților) precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar-suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante. * La nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante. Responsabilitatea cade în seama tuturor (a soțului, prietenului, vecinului sau oricărui cetățean), dar și a statului, care facilitează oferta și consumul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar-suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante. * La nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante. Responsabilitatea cade în seama tuturor (a soțului, prietenului, vecinului sau oricărui cetățean), dar și a statului, care facilitează oferta și consumul de droguri, care prin Constituție este obligat să ia măsuri pentru sănătatea publică (art. 34, alin. 1). Cel mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
R., Richard, A. J., 2002, pp. 91-108). * La nivelul relațiilor cu școala, adolescenții care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un mediu școlar pozitiv sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante. Studiul factorilor și proceselor care cresc riscul de consum, sau protejează împotriva acestuia, a identificat o serie de arii majore de intervenție de tip protectiv: relatiile intrafamiliale, relațiile din cadrul grupului de egali, mediul școlar, relațiile din cadrul comunității. Fiecare dintre aceste
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
data/ assets/pdf file/0003/160680/e96457.pdf. Anderson, T.L., Mott Joshua A. (1998), Drug-related identity change: theoretical development and empirical assessment, Journal of Drug Issues 28(2): 299-328. Anderson, T.L. (1995), "Toward a Preliminary Macro Theory of Drug Addiction", în Deviant Behavior, 16(4), pp. 353-372. Anderson, T.L. (1993), "Types of Identity Change in Drug Using and Recovery Careers", în Sociological Focus, 26(2), pp. 133-145. Anderson, T.L. (1998), "A cultural identity theory in drug abuse", în Sociology of Crime, Law
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
T. J., McCord, J., Poulin, F., (1999), "When interventions harm: Peer groups and problem behavior", în American Psychologist, 54 (9), pp. 755-764. Dobzhansky, Th. (1999), Heredity and the Nature of Man, The New American Library, New York. Dragomirescu, V. (1976), Psihologia comportamentului deviant, Editura Stiințifică și Enciclopedică, București. Drăgan, J. (1994), Aproape totul despre droguri, Editura Militară, București. Drăgan, J. (2000), Dicționar de droguri, Editura Național, București. Drugescu, N. (2001), Medicină legală, Editura Printech, București. Drug Enforcement Agency (2003). Ecstasy: Rolling Across Europe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2001), Manual de buzunar de Psihiatrie clinică, Editura Medicală, București. Kaplan & Sadock's, Comprehensive textbook of psychiatry, ediția a VII-a, CD-Rom - Childhood or adolescent Antisocial Behavior. Kaplan, H.B. (1996), "Empirical Validation of the Applicability of an Integrative Theory of Deviant Behavior to the Study of Drug Use", în Journal of Drug, 26(2): 345-378. Kaplan, H.B., Johnson, R.L. (1992), "Relationships Between Circumstances Surrounding Initial Illicit Drug Use and Escalation of Drug Use: Moderating Effects of Gender and Early Adolescent Experiences
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Escalation of Drug Use: Moderating Effects of Gender and Early Adolescent Experiences", în Glantz, M., Pickens, R.(eds.), Vulnerability to Drug Abuse, American Psychological Association, Washington, DC. Kaplan. H. B. (1975), "Sequelae of Self-derogation: Predicting from a General Theory of Deviant Behavior", în Youth and Society, 7, pp. 171-197. Kim, S., Crutchfield, C., Williams, C., and Hepler, N., (1998), "Toward a new paradigm in substance abuse and other problem behavior prevention for youth: youth development and empowerment approach", în Journal of
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și dinamică. II. Rev. semestrială 1-2. Recuperarea și integrarea persoanelor cu handicap. 1995, p. 54. 204. Tomescu, Margareta Rhinolalia. Structură și dinamică. III. Rev. semestrială. Recuperarea și integrarea persoanelor cu handicap. Nr. 1, 1996, p. 42. 205. Tomescu, Margareta Intercomunicarea deviantă în rhinodislalia specifică malformațiilor congenitale de boltă și văl palatin. Comunicare la a X-a conferință G.R.L.A. România în „La langue et les parlants” editată de Tatiana Slama Cazacu, Editura ARVIN PRESS, București, 2003. 206. Vallancien, B., Borel-Maisonny, S., Psaume
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de operații: reîncadrarea și reconfigurarea. Topicalizarea reprezintă, după cum am putut vedea, un caz-limită, pe care Coșeriu nu-l recunoaște ca "discurs repetat"395, dar care pune și el în lumină faptul că, în domeniul discursiv-textual, creativitatea nu rezultă din caracterul "deviant" al expresiilor lingvistice. 4.2. În ciuda autonomiei lor de principiu, operațiile amintite interferează adesea în configurarea textelor concrete. De altfel, un fenomen similar a fost remarcat de către Coșeriu în ceea ce privește "formarea cuvintelor"396. Acesta a fost motivul pentru care fondatorul integralismului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
singulare" și "de alianță" , sau pe treapta cea mai apropiată, ca în cazurile "constitutive"; sau în cele de mai jos, ca în cazurile "de conformitate", sau punând pe drum drept intelectul care o ia razna din obicei, cum sunt cazurile "deviante", sau conducându-l la marea formă sau lucrare a universului, ca în cazurile "limitante", sau păzindu-se de forme și de cauze false, ca în cazurile "cruciale" și "de divorț". În partea operativă, ele sau arată drumul, sau măsoară, sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elevi. Astfel, când un cadru didactic preia o clasă nouă, el va avea tendința să o împartă în trei categorii: în primul rând, elevii "buni", care se conformează așteptărilor sale, în al doilea rând, elevii "răi", ce au un comportament deviant (încalcă frecvent regulile) și în al treilea rând, elevii care nu excelează nici în ceea ce privește conformitatea, nici conduitele deviante. Educatorul învață imediat numele elevilor din primele două categorii. Numele celor din a treia categorie sunt învățate mult mai târziu. După ce educatorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
trei categorii: în primul rând, elevii "buni", care se conformează așteptărilor sale, în al doilea rând, elevii "răi", ce au un comportament deviant (încalcă frecvent regulile) și în al treilea rând, elevii care nu excelează nici în ceea ce privește conformitatea, nici conduitele deviante. Educatorul învață imediat numele elevilor din primele două categorii. Numele celor din a treia categorie sunt învățate mult mai târziu. După ce educatorii au încadrat un elev într-o categorie, au tendința de a utiliza "categoria" elevului ca punct de referință
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sub influența unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea în comportamentul său a unor orientări antisociale.Cauzele sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață în care s-a aflat tânărul înainte de comiterea conduitei deviante.Condițiile favorizante cuprind de fapt, acele împrejurări și situații externe care facilitează comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise). Noțiunea de caauzalitate nu poate fi redusă așadar în acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză fundamentală ci presupune un complex
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
de caauzalitate nu poate fi redusă așadar în acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză fundamentală ci presupune un complex de condiții, de acțiuni și motivații particulare. Pentru a fi luate măsurile profilactice necesare scăderii numărului de conduite deviante în școală trebuie să punem în discuție, fie și succint, rolul factorilor individuali îsau interniă și a celor sociali (sau externi) în determinarea acestor conduite. a) Factorii individuali țin de capacitatea personală a fiecărui elev de a reacționa, adică de
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]