1,915 matches
-
sala auzeau despre figurine, femei înlănțuite într-o horă unică pe întreg pământul, despre lut ars...La cuvântul ,,tsopar’’ bătrânul se opri brusc, scânteie ochii spre cei din sală care fumau dormitând, era a doua mare așteptare a lui și dezamăgit continuă cu mai multă încrâncenare încât poemul său cântat dulce devenea prin rostirea patetică ce i-o dădea un act de indignare și de protest la adresa istoriei. Se opri iarăși apăsând pe un anume cuvânt și atunci cele cinci femei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
țională, folclorul românesc, frumusețea naturii Țărilor Române. Etapele roman tismului românesc sunt: - Romantismul pașoptist (1830-1866) este „vizionar și apocaliptic cu Heliade, mesianic și exaltat cu literatura de exil a pașoptismului, epic și solar cu Alecsandri, declamator și gotic cu Bolintineanu, dezamăgit și fantastic cu pașoptiștii, titanic și sar castic cu Hasdeu“ (Paul Cornea). Această primă etapă, care are ca element de specifi citate și elanul patriotic, aspirația spre independență și unitate națională, este reprezentat și de Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, M.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
avea impresia că ceea ce li se spune sunt lucruri pe care le știe toată lumea. La capătul unei lungi suite de asemenea descrieri ei se vor aștepta să întâlnească considerații sistematice, adică ceva «cu adevărat filozofic». Așteptări care vor fi însă dezamăgite.“ (M. Flonta, „Dincolo 248 GÂNDITORUL SINGURATIC de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București. Filozofie, 2003, p. 6.) 63 Vezi Wittgenstein und der Wiener Kreis, pp. 67-69. 64 Ibidem, p. 48. 65 Ibidem, pp. 115-118. 66
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pro-globaliștii și, de multe ori, învingătorii procesului de globalizare; cei care nu au destulă încredere în piață, care sunt mai refractari la tot mai intensele desfășurări globale și cred mai mult în virtuțile statului, în controlul guvernelor, sunt mai curînd dezamăgiți și, de multe ori, în-vinșii marelui proces. Printre dezbaterile atît de încinse dintre cele două părți, cartea lui de la Dehesa vine cu un punct de vedere competent și detașat, dorit obiectiv. El evaluează efectele economice ale globalizării asupra indivizilor, mediului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se arată scîrbit de cei ce născoceau "fel de fel de lucruri imposibile în ceea ce privește legăturile dintre Eminescu și Mite Kremnitz"216. Eminescu a sperat o iubire tot așa de sinceră și de curată ca acea de la Ipotești, dar a rămas dezamăgit. Iubitele care i-au ieșit în cale aveau multă experiență în relațiile lor cu bărbații, așa că toate l-au dezgustat pînă la misoginism. Într-o scrisoare către Veronica Micle, el concludea: "Cuvîntul nu-i cuvînt, amorul nu-i amor și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apare atât ca un succes, cât și ca un eșec. Bilanțul ei este paradoxal: numărul persoanelor care se bucură de o sexualitate fericită, decomplexată, diversă e mai mare, dar, în același timp, a crescut și numărul celor care se simt dezamăgiți și frustrați. Fericirea erotică este mai accesibilă pentru femei și homosexuali, dar multiplele manifestări de m3izerie sexuală nu încetează să dezmintă triumfalismul sondajelor și al promisiunilor de satisfacere a simțurilor. În cele din urmă, suntem martorii nu atât ai eșecului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o prietenă „Christine” care îi servește de paravan social. În legătură cu copilăria sa, el identifică un oarecare număr de evenimente care reprezintă pentru el explicații în legătură cu homosexualitatea sa: - mai întâi, mama sa dorea foarte mult o fată, și a fost foarte dezamăgită că a avut un băiat. Până la vârsta de 2-3 ani avea păr blond și lung și un aspect mai degrabă feminin; - mama sa îl numea adesea „mica mea fetiță” și el își mai aduce aminte de acest lucru; - până la vârsta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
veacuri și prin istorie, lungă ca un bulevard Între două drepte paralele foarte lungi, triste. Certitudinea grafică ce rezuma toate ororile, poate fiindcă nu exista decât o singură oroare, imutabilă și eternă. - Chiar nu-ți amintești de mine? Necunoscutul părea dezamăgit. Dar nimic din el nu-i era familiar lui Faulques. European, a conchis, cercetându-l mai Îndeaproape. Vânjos, ochi albaștri, mâini puternice. O cicatrice verticală peste sprânceana dreaptă. Un aer cam butucănos, atenuat de ochelari. Și acel accent ușor. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
despre organizație; identificarea și atragerea candidaților este mai ușoară; motivația candidaților din această categorie este mai puternică; resursele umane sunt văzute ca investiții; recrutarea candidaților este mai rapidă și costurile mai mici; scade mult posibilitatea ca unii angajați să devină dezamăgiți sau nemulțumiți În legătură cu așteptările și perspectivele lor. O politică cu accent prea mare pe recrutarea din interiorul organizației poate avea și unele dezavantaje, cum ar fi: este estompată deschiderea către idei noi, cei proveniți din cadrul organizației continuând să lucreze și
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
este În felul acesta salvată, Însă a căror conștiință se află În pericol. Mitul lui Eden-Israel, soție a Demiurgului Elohim În Cartea lui Baruh 115, recombină elementele indicate cu altele noi, formînd o altă narațiune, În care criza entității feminine - dezamăgită, frustrată și dezechilibrată - provoacă actuala stare tristă și dureroasă a lumii. Constituie o anumită imagine negativă a feminității premisa ascunsă a acestei istorisiri? Pentru a afirma acest lucru ar trebui să putem determina ce vine mai Întîi: insatisfacția erotică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu (2); piper (2); probleme (2); repulsie (2); sîmbure (2); vomă (2); acid; adevăr; adevărat; adevărul; agocalmin; aiurea; alcool; amar; ceva amar; aparență; ars; aspirină; avocado; bere; bonetă; bucurie; cacao; cătină; ceapă; cenușă; ceva; chef; chipăruș; ciorbă; ciudat; coajă; corcodușe; dezamăgit; dulceață; dușman; familie; fierea; ca fierea; fiori; foc; și foc; fructe; ghimbir; gînd; gogonel; grețos; greutate; grimasa; hrean; iad; iar; iarbă; ierburi; indispunere; insuficient; insuportabil; intens; și iute; îndrăgostiți; îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă; lămîia; lene; limbă; lovitură; mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ascundea; asta e; așteptare; așteptări; bandit; bani; bariton; batjocori; băieți; bărbați; bărbații; bărbatul; bătaie; bine; ceas; ciudă; cînta; cîteodată; coarne; complicat; comportament nefericit; concubină; confuz; confuzie; conștiința; corupție; credincios; credință; crimă; crud; curvă; curvar; curve; a curvi; des; destrămare; deștept; dezamăgit; dezaprobare; dezgust; dispreț; distracție; a distruge; dușman; ea; egoist; el; pe el; fals; familia; familie; farsă; fată; ființă; a nu fi tu; foame; a fost cu altul; ,,fraieri"; a fraieri; fraudă; frig; fugi; gagică; găinar; gelozie; groaznic; grup de fete
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ceartă; cer; chidani; cineva; ciori; cîntec; cîntece; clasa; clădire; a continua; contralovitură; copaci; copii; copilăria; cor; cuc; cuibul; a-i da papuci; da; dă-i papucii; a se debarasa; decide; deodată; departe; a desparte; a se despărți; despărțit; desprinde; dezamăgi; dezamăgit; dezolare; dispărea; dispoziția; dispreț; dragoste; dramă; drum; drumul; duce; dur; durere în suflet; dureros; dus; duse; dușmănos; pe ea; eu; evada; femeia; fete; frumos; fugă; fuge; gară; găina; Giorgina; gînd; greșeală; groază; grosolan; hartă; ieri; iertare; a ieși; imediat; indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
am; amantă; amară; amărăciune; atitudine; batjocoră; beat; bîrfe; boacănă; bucurie; bun; cap plecat; caracterizare; carte; căire; cerut; de ceva; ceva rău; cinste; complex; conștiință; copiat; copil din flori; copilărească; copilăros; credință; creion; curățire; decență; defaimare; deplorabil; depresie; des; deschis; desfrînare; dezamăgită; dezbrăcat; dezolare; dezonorat; dobitoc; durere de cap; dureros; de el; emoționat; etica; eveniment; expresia feței; faimă; familie; fapt rușinos; fapte; farfurie; fără; fără curaj; fără simț; ferit; firav; foame; a fost; frumoasă; frumos; fugă; furt; gafă; gest; gînsac; gol; grea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); suferind (4); suflet (4); amar (3); boală (3); cîine (3); disperat (3); fără dispoziție (3); greu (3); nefericire (3); negru (3); obosit (3); pesimism (3); plînset (3); sentimente (3); zîmbet (3); apăsător (2); băiat (2); chip (2); clovn (2); dezamăgit (2); dureros (2); examen (2); foarte (2); gînditor (2); indispoziție (2); neplăceri (2); nervos (2); niciodată (2); nu (2); persoană (2); pierdere (2); singuratic (2); slab (2); școală (2); uneori (2); veste (2); viață (2); accident; acum; adevărat; adînc; ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
1 la 5, unde 1 = niciodată, iar 5 = aproape întotdeauna. Niciodată Aproape întotdeauna 1 Nu sunt bun(ă) de nimic 1 2 3 4 5 2 Nu cred că pot continua așa 1 2 3 4 5 3 Sunt foarte dezamăgit(ă) de mine însumi/însămi 1 2 3 4 5 4 Nu mai îmi place nimic 1 2 3 4 5 5 Nu mai suport 1 2 3 4 5 6 Nu îmi vine să mă apuc de nimic 1
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
mențină și o oarecare distanță față de acesta. KT nu trebuie să se identifice cu pacientul, dar trebuie să se ferească de a-i impune bolnavului o anumită concepție despre sănătate. În situația unor rezultate modeste, pacientul va fi cu siguranță dezamăgit și nu-și va ierta niciodată terapeutul. Din acest punct de vedere, dialogul dintre KT și pacient are o mare valoare de susținere. • KT nu trebuie să se lase condus de bolnav. El trebuie să găsească momentul propice pentru a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
țară unde am lucrat pământul. Nu mai cred decât în munca fizică cu brațele. Întoarcerea la origini!” (16 august 1968 Ă 99). E încântat atâta vreme cât își ridică o casă la țară, la Dieppe. Apoi, când casa e gata, o părăsește dezamăgit. Se-aseamănă unui personaj, lui Șatov, din Demonii, care îi spune lui Stavroghin: „Ă Dumneata ești ateu, pentru că ești aristocrat, ultimul aristocrat. Nu mai știi să discerni binele de rău, pentru că ai încetat să-ți înțelegi poporul. Vine o nouă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cultivă cu perseverență dezgustul de ai săi. În fapt, disprețuiește tribul căruia îi aparține și de care se simte legat. Legat, în toate sensurile posibile. Dar procesul e lent, complicat, cu retractări abia vizibile, și cauzele, greu de înțeles. Deși dezamăgit că țara nu putea să-i ofere ceea ce aștepta de la ea, adică celebritatea, în 1946 Cioran aproape se temea c-ar putea să se înstrăineze. „La ce îmi servește aici c-am publicat cinci cărți în România?” (5 iulie 1946
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
încearcă să explice de ce, atunci când citise câteva poeme primite de la Wolf Aichelburg, remarcase că ele sunt „lipsite de demonul perversității”. Un demon pe care Cioran îl caută, care îl locuiește, de care se știe atins. De care se și simte dezamăgit. Într-un loc, îi povestește lui Aichelburg întâlnirea cu Jünger. Pur și simplu îl admiră. Trăind tot în Occident, Jünger exprimă prea plinul existenței: „este mai viguros și mai în vervă ca niciodată. În vreme ce eu sunt la regim, el, care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
întâlnește decât la rasele puternice. Vechii greci și francezii Ă popoare teatrale Ă dețin aici aproape un monopol. Francezul gândește pentru celălalt” (I, 296). El, care regretă că nu e măcar din când în când englez, constată, de data asta dezamăgit, că un englez, un neamț, un american nu doresc să impresioneze. Apoi continuă: „E plicticos orice om lipsit de vanitate, care nu ține să facă impresie. Vanitosul poate fi exasperant, dar nu și plicticos. Ce-i de făcut cu acela
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lor Ă defecte care nu-mi sunt deloc străine. În fiecare zi trebuie să fac eforturi să mă stăpânesc Ă fără efect, cel mai adesea Ă ca să nu mă iau la harță cu oamenii, care tocmai asta așteaptă; sunt chiar dezamăgiți, nemulțumiți dacă te stăpânești, dacă nu te pretezi la comedia furiei” (idem). Cioran se recunoaște, așadar, în defectele parizienilor și furia împotriva lor e și o răzvrătire împotriva propriului sine, pe care, deși-l recunoaște, nu-l poate stăpâni. E
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Înțelepciunea e, în viziunea lui, mai degrabă consecința unei abandonări: „Principalul atribut al înțelepciunii este dezabuzarea. În ea stă diferența dintre înțelepciune și sfințenie. Un sfânt nu e niciodată dezabuzat. Și, într-adevăr, ce noimă ar putea avea un sfânt dezamăgit?” (III, 35). Oricum, a deveni înțelept înseamnă pentru Cioran o trădare de sine. În absența altui antidot, îl încearcă pe acesta. Din nefericire, conștiința neputinței e mai puternică: „Drama mea: sunt un violent pornit pe calea înțelepciunii, un violent care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Acesta e privilegiul și tara orgoliului” (III, 243). Cum să înțelegem o astfel de schimbare radicală a raportului cu ceilalți când în Cioran zvâcnește încă nevoia celebrității? „În ciuda groazei pe care mi-o inspiră oamenii, constată mirat și pe jumătate dezamăgit, mă resemnez cu greu să nu însemn nimic pentru ei. Atare inconsecvență mă face să sufăr și mă umilește” (I, 359). La drept vorbind, observă cu ușurință cât de fragil e orice efort în tendința de mortificare a eului. Iată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
suferă de boala țării sale. Și nu este deloc un bolnav închipuit. Așa încât, explicațiile pentru violenta denunțare a precarității neamului său trebuie căutate nu în ideologie, cum s-a făcut adesea, nu în pasiunile revanșarde ale unei iubiri înșelate sau dezamăgite, cauză posibilă, dar nu suficientă, nici măcar în frustrările unui sine orgolios, care se simte închis în limitele propriei țări ca într-o temniță. Cioran își renegă țara pentru că își recunoaște, prin intermediul ei, sinele marginal, inconsistent, negativ. Devenite deliruri în tinerețe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]