KorAP: Find »[drukola/base=dezlănțui & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...87 >

2,162 matches

Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306

degrabă decât mărfuri? Această lectură a societății de hiperconsum trece în mod curios sub tăcere presiunea asupra prețurilor, formidabila expansiune a mărcilor distribuitorilor, a produselor fără marcă, lipsite de valori imateriale 18. Până unde merge marketingul de imagine atunci când se dezlănțuie concurența bazată pe prețuri, când publicitatea clamează pe toate prospectele: „De ce să plătești atât de scump?”. Ascensiunea în forță a mărcilor de distribuție și de low-cost nu contrazice, ba chiar, dimpotrivă, marchează momentul hiperconsumului experiențial. Întrucât neocumpărătorul nu vrea să

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
de o importanță capitală. Aici figura emblematică este Narcis. Așa stau lucrurile. Rămâne acum să analizăm dacă modelele corespund faptelor observabile, să evaluăm fecunditatea acestor fire ale Ariadnei confruntându-le cu schimbările petrecute în faza III. Încotro ne duce cursa dezlănțuită spre fericirea privată? Ne condamnă ea oare să suferim la infinit chinurile lui Tantal? Cultura pe cale de a se structura se conturează sub semnul senzualismului debordant sau al dezincarnării plăcerilor? Civilizația eficacității generalizate sau eliberarea plăcerii simțurilor? Un nou carpe

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
ființelor crește pe zi ce trece. Opulență materială, deficit de fericire; proliferarea bunurilor de consum, spirala penuriei: în societatea de hiperconsum, insatisfacțiile sporesc mai repede decât ofertele de fericire. Oamenii consumă mai mult, dar trăiesc mai puțin: cu cât se dezlănțuie apetitul pentru achiziții, cu atât se adâncesc insatisfacțiile individuale. Confuzie, deziluzie, dezamăgire, plictis și o nouă sărăcie: universul mercantilizat agravează metodic suferința morală a oamenilor, provocându-le o nemulțumire iremediabilă. Astfel, Penia se erijează în figură emblematică a hiperconsumatorului, în

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
cultura mediatică. O întreagă zonă a publicității se joacă cu ea însăși așa cum se joacă cu produsul și cu consumatorul-actor. Stadiul „primitiv” sau behaviorist al publicității s-a epuizat: asistăm la desfășurarea momentului său ironic, reflexiv, emoțional. Adversarii publicității se dezlănțuie pe motiv că, în ultimele ei tendințe, ea se străduiește să difuzeze valori și mesaje pline de sens, asemenea unui sistem totalitar. Atacul e puternic, argumentația fragilă. Unde e de găsit dominația despotică atunci când marketingul valorilor nu face decât să

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
sfere ale vieții sociale; el invadează acum societatea în ansamblul ei, canibalizând consumul și modurile de existență, intimitatea și stările de spirit. Toți dopați, toți îndemnați să fie competitivi, să-și asume riscurile, să intre în top: cultura performanței se dezlănțuie în absolut toate direcțiile. De la stadioane la întreprinderi, de la divertisment la școală, de la frumusețe la alimentație, de la sex la sănătate, toate domeniile sunt antrenate într-o logică a concurenței și a perfecționării de dragul perfecționării, întregul spațiu social și chiar mental

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
apare, în același timp, drept principala cauză a indispoziției noastre sociale și existențiale. Modernizarea și individualizarea la extrem, tirania frumuseții, dopajul generalizat, dictatura orgasmului: barbariei sângeroase i-ar putea urma o „barbarie blândă” a depășirii de sine și a cursei dezlănțuite spre rezultate. Conceptul de performanță este acum evocat într-un mod atât de sistematic și de banalizat, încât suntem îndreptățiți să credem că a luat locul ocupat odinioară de temele alienării și exploatării. El nu numai că furnizează o explicație

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
pe de altă parte, puterea sa de a crea sau de a intensifica sentimente de apartenență la un anume grup16. Această analiză elucidează cu siguranță fenomenul, însă nu-i epuizează misterul. În joc intră și alte dimensiuni. Dacă publicul se dezlănțuie în felul știut, acest lucru se explică și prin aceea că el se află în prezența unor manifestări excepționale de „voință de victorie” care se concretizează prin facultăți și activități corporale optimizate. E greu să nu ne gândim aici la

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
o plăcere”, de a-și oferi mici bucurii presupuse a compensa lipsa afecțiunii, a legăturilor sau a recunoașterii statutului social. Cu cât legăturile sociale și interindividuale devin mai fragile sau mai frustrante, cu cât crește insatisfacția, cu atât consumerismul de dezlănțuie ca un refugiu, evaziune, mică „aventură” care compensează singurătatea și sentimentul neîmplinirii. Destinat să „remonteze moralul”, să încurajeze „iubirea de sine”, consumul din faza III se definește, și pe acest plan, într-un mod emoțional. Homo psychologicus a devenit marele

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
cu atât mai mult cu cât în joc sunt diferențe derizorii. Așadar, cu cât diferențele dintre oameni sunt mai puțin profunde, cu atât ei se imită mai mult unul pe altul și cu atât ranchiunele, invidiile și privirile dușmănoase se dezlănțuie. Amară lecție: departe de a pregăti o pace armonioasă, bunăstarea și egalitatea democratică contribuie la amplificarea dorințelor rivale și a resentimentelor 30. Teza răspândirii invidiei în societățile bunăstării nu duce lipsă de avocați. În anii ’50, David Potter a dezvoltat

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
au pierdut o mare parte din tradiționala lor putere de a provoca reacții de ostilitate. Dorințele consumeriste proliferează, bucuria răutăcioasă de a-l vedea pe celălalt privat de avantajele sale materiale este în regres. Teza clasică potrivit căreia invidia se dezlănțuie cu atât mai furibund cu cât bunăstarea materială se difuzează mai larg, iar starea socială democratică progresează trebuie revizuită 34. Adevărul este că societatea de hiperconsum nu grăbește instaurarea „infernului lucrurilor”, ci, mai curând, ne îndepărtează de el. Firește, aceasta

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
cu atât oferta e mai estetizată, iar cererea mai marcată de dorința de a gusta din bucuriile „impresiilor inutile”33. Barbarie morală?tc "Barbarie morală ?" Există o sumedenie de voci ce se ridică împotriva naufragiului unei civilizații în care se dezlănțuie egoismul fiecăruia, banul-rege, delincvența, marea criminalitate economică și financiară. Aceste fenomene care însoțesc individualizarea extremă a epocii noastre sunt puțin contestabile. Dar există și un alt versant care împiedică asimilarea unilaterală a hiperindividualismului cu un proces decadent. Asistăm la dominația

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554

din țara noastră și pe conducătorii statului că ar fi «fiara» din scriptură și ei - credincioșii disindenți - nu trebuie să se supună și să colaboreze cu această «fiară». Prezice «pieirea îngrozitoare a comuniștilor într-un timp scurt, în urma unui război dezlănțuit de puterile imperialiste». Îndeamnă credincioșii să nu ia parte la activitatea politică și obștească, să nu meargă la teatre, filme sau să asculte radioul, considerând toate acestea ca acțiuni ale comuniștilor de a «otrăvi» sufletele oamenilor și de a-i

Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304

tot zeii sunt și cei din pricina cărora el va avea parte de o nouă experiență la fel de tulburătoare: nebunia. Alte tenebre, un alt chip al lui Gorgo. Lussa, fiica întunericului, va avea rolul de a-i lua mințile și de a dezlănțui în Heracles, prin dansul ei frenetic, acompaniat de flaut și asociat ororii unei vânători sălbatice, furia demenței criminale. Corul nu se înșală în această privință: „E Gorgo, fiica nopții, înconjurată de viperele ei cu o sută de limbi șuierătoare, e

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
trădându-i pașii ce se îndreaptă spre nevinovata-i victimă, a pus deja stăpânire pe întreaga lui ființă. După asasinarea lui Duncan, noaptea cufundată până atunci în tăcere se umple dintr-odată de zgomote. Lenox va descrie furtuna care se dezlănțuise: Ce noapte rea! S-au prăbușit de vânt, Pe când dormeam, hogeagurile casei, Și vaiere-n văzduh s-au auzit Se zice, stranii gemete de moarte, Cumplite voci vestind pârjoluri crunte Și zile tulburi, proaspăt răsărite În veacul de restriști. Și

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
câmpia pustie aflată în plină vijelie, cu fulgere și trăsnete, din prima scenă a primului act, dar și câmpia de lângă Forres (scena a treia a aceluiași act), unde, înainte de întâlnirea cu Macbeth și Banquo, vrăjitoarele evocă ele însele o furtună dezlănțuită pe mare, asociată morții și imposibilei odihne a celor cărora le-au răpit pentru totdeauna somnul (corăbierul mort pe vasul său, marinarul condamnat să nu mai adoarmă în veci). Din vorbele lui Banquo reiese limpede că „arătările” ce le-au

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
Prospero și Ariel de la începutul actului al cincilea amintește, așa cum am văzut, ambiguitatea acestor forțe capabile de farmece („art to enchant”), dar care se află totodată într-o strânsă legătură cu moartea: grație lor, Prospero poate să întunece soarele, să dezlănțuie vijelia ce smulge arborii din rădăcină, să învolbureze marea și să zguduie pământul, făcând să se deschidă mormintele pentru ca fantomele să iasă la lumină, pentru ca morții să se scoale din somnul lor de veci. Forțe asemănătoare celor ale Medeei, magiciana

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
va dovedi un instrument al adevărului. Ambivalent ca și fantoma, el implică aceeași dificultate de a discerne între adevăr și iluzie. În Comedia erorilor, Shakespeare multiplică dublul: aici, avem de-a face cu două perechi de gemeni. Încă o dată, furtuna dezlănțuită pe mare își are rolul ei: o vijelie rupe în două corabia pe care călătoreau negustorul siracuzan Aegeon și soția lui, împreună cu fiii lor gemeni și cu alți doi gemeni născuți la aceeași oră ca și pruncii lor și cumpărați

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
în penumbră, tăcută și singură, avându-l alături doar pe Pluton, un câine negru, prințesa Maleine nu ne surprinde defel atunci când rostește, referindu-se la castel: „S-ar zice că e locuit de morți”. Și, în clipa aceea, afară se dezlănțuie furtuna, vântul mișcă perdelele și veșmintele albe puse pe un scăunel de rugăciune: „Mi-e teamă să nu intre morții pe fereastră...”. Nu va intra însă decât moartea, propria ei moarte, căci Maleine va fi sugrumată chiar în această cameră

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254

săptămâni mai târziu, în timpul unei încăierări între două bande rivale, a fost lovit cu o piatră în ochi. În mod brutal sentimentul că este o persoană inaccesibilă, invulnerabilă se prăbușește. Această piatră care i-a atins corpul pare să fi dezlănțuit un sentiment de sine grandios, inaccesibil și invulnerabil. Suferă de o hemoragie conjuctivală: își amintește că tatăl său îl conducea, ținându-l de mână, la oftalmolog. Doar cu ocazia acestui episod va putea povesti, douăzeci de ani mai târziu, în timpul

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678

exporturile Taiwanului erau mai mari decât cele ale Chinei comuniste. Trebuia întreprins ceva drastic pentru a pune China pe harta economică a lumii. Este ceea ce a făcut Deng Xiaoping. Accentul a fost pus la început pe reforma agriculturii, care a dezlănțuit forțele pieței pe imensele suprafețe cultivate cu cereale și orez. Rezultatul a fost o recoltă-record de 400 milioane tone de cereale în 1984, un adevărat salt în hrănirea unei populații înfometate de decenii. Creșterea industrială a sărit la 17 și

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442

care m-a interesat, Într-un interviu pe care ți-l luaseră cu ocazia ultimului album de fotografii pe care Îl publicaseși. După cum spuneai, există o formulă științifică: dacă un fluture Își mișcă aripile În Brazilia ori pe-aici, se dezlănțuie un uragan la celălalt capăt al lumii. E corect? - Mai mult sau mai puțin. Teoria e cunoscută sub numele de Efectul Fluture. Markovic a surâs ușor, Împungându-l pe Faulques cu degetul. Un zâmbet bizar, totuși. Țeapăn, ca și cum nu era

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
prin ușoara șovăială cu care se conturau siluetele unor clădiri printre exploziile și liniile luminoase, paralele și drepte care brăzdau cerul nopții. Imaginea Îți permitea să-ți faci o idee, mai bine ca orice altceva, despre dezastrul ce se putea dezlănțui În spațiul urban convențional. Nici măcar fotografiile pe care Faulques le făcuse douăzeci de ani mai târziu la Sarajevo, În timpul lungului asediu, nu atinseseră acea limită a perfectei imperfecțiuni geometrice, datorată calității inferioare a camerei foto pe care o folosea pe

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
să altereze formele tradiționale de muncă, să provoace revoluții sociale, să revoluționeze și să schimbe hegemonia mondială. Până și șoferul acționarului principal al unei firme, trecând pe roșu la un semafor și omorându-și astfel șeful Într-un accident, poate dezlănțui o criză care să facă să se prăbușească bursele din lumea Întreagă. - În războaie e și mai evident. La urma urmelor, ele nu-s decât viața dusă la extreme dramatice. Nimic ce nu conține și pacea, dar În doze mai

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
aia-i. N-are importanță. Amintirea venise, dureroasă și fugară. Ultima lucrare a lui Olvido, Înainte de a merge cu el la război, fusese o fotografie a lui Basquiat pentru revista One+Uno, la câteva luni după ce pictorul În grafit se dezlănțuise de tot, Între supradoze de heroină și casete cu Charlie Parker. Lăsând cartea deschisă la pagina cu tabloul, pictorul de război și-a dat pe gât cafeaua. Era rece. - Deși, În realitate, a comentat brusc Markovic, poate că Înțeleg, totuși

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

rigorile impuse de ocupația sovieto-comunistă odată cu instituționalizarea ei În anii 1946-1948 nu doar În România, ci și În celelalte state intrate sub „Cortina de Fier” au fost mult mai mari, iar teroarea a fost mult mai „eficient” administrată. Războiul brutal dezlănțuit de comuniști Împotriva propriului popor, cu sprijinul material și logistic al sovieticilor, și rolul esențial jucat În această permanentă „luptă de clasă” de către Securitate, poliția politică din România, ca instrument principal al reprimării oricărei Împotriviri, au ajuns la culmi ale

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]