1,929 matches
-
județean al PCR Iași. Situația nominală a cadrelor didactice de la catedra de istoria filosofiei și logică - Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, Dosar 10, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1971. Situația nominală a cadrelor didactice de la catedra de materialism dialectic și istoric - Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, Dosar 10, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1971. Tabel nominal cu membrii Comitetului municipal Iași al UTC, Dosar 1, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, 1971. 1972 Consiliul Uniunii Asociațiilor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în vederea îmbunătățirii muncii politico-educative în rândul studenților cetățeni ai altor state care studiază la Iași, Dosar 147, Fond 31, Comitetul municipal al PCRIași, 1984. Plan tematic al Cercului de filosofia culturii, Arhiva CCTS, 1984. Plan tematic al Cercului de materialism dialectic și istoric, Arhiva CCTS, 1984. Plan tematic al seminarului "Tineretul și pacea", Arhiva CCTS, 1984. Plan tematic pe trimestrul I 1984 al Cenaclului de Anticipație "Quasar", Arhiva CCTS, 1984. Proces-verbal al adunării de dare de seamă și alegeri a organizației
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de cadre, Dosar 105, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1987. 1988 Conferința pentru dare de seamă și alegeri a UASC din Centrul Universitar Iași, Dosar 54/1988, Comitetul municipal PCR Iași, 1988. Arhiva CCTS. Importanța disciplinei "Educație materialist dialectică și umanist-revoluționară" pentru viitorii profesori de științe sociale, Comitetul municipal de PCR Iași, 1988. Proces-verbal al ședinței organizației de bază de la secția Filosofie, din 19 februarie 1987, Comitetul municipal de PCR Iași, 1988. Proces-verbal al ședinței organizației de bază de la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fila 38, apud Corina Pălășan, op. cit., p. 127. 43 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969, ff, 24-25, apud Corina Pălășan, op. cit., p. 133. 44 Situația nominală a cadrelor didactice de la catedra de materialism dialectic și istoric - Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, Dosar 10, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1971, filele 237-238. 45 Institutul de Științe Economice și Politice. 46 Situația nominală a cadrelor didactice de la catedra de istoria filosofiei și logică - Universitatea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a organizației de bază de la secția Filosofie, din 10 decembrie 1987, Dosar 77/1987, document neinventariat. 62 Proces-verbal al ședinței organizației de bază de la secția Filosofie, din 19 februarie 1987, Dosar 77/1987, document neinventariat. 63 Importanța disciplinei "Educație materialist dialectică și umanist-revoluționară" pentru viitorii profesori de științe sociale, Comitetul municipal de PCR Iași, 1988, document neinventariat. 64 Proces-verbal al ședinței organizației de bază de la secția Filosofie, din 17 martie 1987, Comitetul municipal de PCR Iași, 1988, document neinventariat. 65 Proces-verbal
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de partid din 16 august 1982, Dosar 10, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1982, fila 8. 72 Ibidem, fila 8 (față și verso). 73 Ibidem, fila 9 verso. 74 Ibidem, fila 11 verso. 75 Importanța disciplinei "Educație materialist dialectică și umanist-revoluționară" pentru viitorii profesori de științe sociale, Comietul municipal de PCR Iași, 1988. 76 Proces-verbal al ședinței organizației de bază de la secția filozofie, din 17 martie 1987, Comietul municipal de PCR Iași, 1988. 77 Stenograma din 24 aprilie 1976
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Repartizarea sarcinilor pe instructori-metodiști ai CCTS, document din arhiva CCS, 1979. 10 Plan tematic al Cercului de filosofia culturii, Arhiva CCTS, 1984. 11 Plan tematic al seminarului "Tineretul și pacea", Arhiva CCTS, 1984. 12 Plan tematic al Cercului de materialism dialectic și istoric, Arhiva CCTS, 1984. 13 Tabel cu membrii Cenaclului "Moldavia", Arhiva CCTS, 1982. 14 Manifestările politico-ideologice, cultural-artistice și educativ-distractive organizate la CCTS în perioada vacanței de iarnă a studenților, 21.XII.1986-4.I.1987, Dosar 793/1987, Comitetul municipal
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se preocupe continuu de dezvoltarea proprietății socialiste de stat și cooperatiste, să pună pe prim plan interesele poporului muncitor, înțelegând că între interesele personale și cele generale ale întregii societăți nu există nici o contradicție, ci, dimpotrivă, există o strânsă unitate dialectică, că bunăstarea personală este strâns legată de bunăstarea întregului popor, că asigurând dezvoltarea generală a țării asigură ridicarea și a nivelului său de trai" (Expunere cu privire la Programul PCR pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sa cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1.2.1. Introducere / 139 3.1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală / 165 3.2
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la timp; funcțiile judicative ale "absenței" timpului în constituirea fenomenală sensibilă și schematic- imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acorda în această lucrare. Tradiția eficace în structura căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține elemente propriu-zis a priori, cu excepția elementului ei originar (în sens de "origine originară"), necunoscut încă nici unei analitici sau dialectici, hermeneuticii filosofice sau chiar fenomenologiei. Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă a fost indicată mai sus, poate stabili, pe calea unei "analitici non-judicative" (al cărei concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar cu judecata dintre formele gândirii evidențiate de logica mai veche sau mai nouă; în plus, elementele judecății au trecut în condiția de elemente ale "logicului", acesta din urmă nefiind altceva, în asemenea împrejurări, decât judicativ constitutiv. Reglementările analitice și dialectice, socotite expresii ale dictaturii judicativului, reprezintă și ele "obiect de critică" pentru demersul acestei lucrări. Și nu doar în măsura în care operează în interiorul filosofiei, ci în genere, adică extins la toate gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îi este propriu un gând), ținând de posibilitățile de a fi ale ființării umane. Totuși, se adaugă "termenilor" enumerați care susțin această prefacere a logos-ului și următorii: judicativ, funcție logică și poziție logică (de subiect și de predicat), analitică, dialectică, în felul acesta, nuanța psihologică proprie termenilor din lista de mai sus pierzând din putere în avantajul nuanței propriu-zis logice (despre care nu știm încă prea multe, în momentul de față al demersului). Termenii de față, fiind "lucrurile însele" ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stăpânit discursul de orice tip în tradiția noastră culturală: formalizarea logos-ului și lingvistizarea sa. Felul în care a fost pusă problema aici nu instituie deja un semn categoric al trecerii dincolo de convențiile filosofiei actuale, covârșite de sarcini "analitice" și "dialectice"; dar acest fapt, al trecerii dincolo de convențiile în cauză, este de dorit și, în plus, el reprezintă ținta principală a demersului de față. De exemplu, diferența subiect obiect, aflată în funcție de la primele mele cuvinte, pare a regla totul și în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la relația subiectului cu un obiect, țin de filosofia contemporană cum și de filosofia mai veche și atunci ele trebuie (re)formulate în așa fel încât să nu-și aneantizeze propriile lor "date" și propriile lor predeterminări: desigur, analitice și dialectice, adică de natura dictaturii judicativului. Problema care o vizează pe aceasta din urmă are încă șansa de a fi reformulată în așa fel încât să fie cel puțin relaxate convențiile analitice și dialectice; totuși, numai după ce dictatura judicativului își va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și propriile lor predeterminări: desigur, analitice și dialectice, adică de natura dictaturii judicativului. Problema care o vizează pe aceasta din urmă are încă șansa de a fi reformulată în așa fel încât să fie cel puțin relaxate convențiile analitice și dialectice; totuși, numai după ce dictatura judicativului își va fi dezvăluit ea însăși, supusă unei reducții fenomenologice, rădăcinile și, totodată, limitele în reglarea oricărui tip de discurs, sau a oricărui gând, rostire, făptuire. Lucrarea de față face parte dintr-un plan de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
non-judicativă cea mai radicală, prin însăși "formula" non-judicativă a sensurilor ei. Este, cred, cea mai firavă și pentru că împrumută forma poematică, așadar o formă care se află în afara formelor posibile puse sub "critica" reducției judicative, acelea ale discursivității analitice și dialectice; de aici dificultatea de a se impune într-un orizont dominat sub toate aspectele de regulile judicativului constitutiv. Dar, cum știm, filosofia a mai avut o asemenea formă, altădată; e drept, fără să aibă sarcina pe care acum o are
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la sine a filosofiei, dacă ținem seama de ceea ce tocmai am observat în privința formei originare a reconstrucției filosofice, și chiar către o revenire la sine a dictaturii judicativului, printr-un proiect non-judicativ, care are și sensul negării modalităților analitice și dialectice de reconstrucție filosofică și a valabilității operațiilor de constituire judicativă a "lucrurilor înseși". 3. Observație privind o parte a "tradiției eficace" a problemei acestei lucrări Ceea ce se vestește aici, pentru a căpăta un chip acceptabil chiar de pe poziția convențiilor judicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
premise probabile (Topica; Respungerile sofistice), semnalează dificultățile argumentării într-o discuție, dificultăți distribuite cu aceeași măsură și de partea celui care pune întrebări și de partea celui ce răspunde. Dificultățile indică limite ale raționamentului în toate formele sale aristotelice demonstrativ, dialectic, eristic -, nicidecum posibilități infinite ale sale. Reflecții de natură să lămurească "probleme logice" pot fi ușor descoperite înainte de Aristotel, de exemplu, la reprezentanții Școlii Eleate: Xenofan, Parmenides, Melissos, Zenon. Parmenides, îndemnându-și discipolii să înainteze pe calea ființei, căci tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interpretare nu se poate limita la reiterarea unor factori istorici, fie aceștia de natura logicului, onticului, lingvisticului, ontologicului, filosoficului ca atare etc. Dintre toate faptele amintite mai sus, ca fiind semnificative prin raportare la evenimentul constituirii logos-ului formal, întrebarea dialectică are, poate, potențialul non-judicativ cel mai consistent. Modelul ei se află în dialogurile lui Platon. Ipostaza sa formalizată o găsim însă în Cărțile I și a VIII-a ale Topicii și în Respingerile sofistice ale lui Aristotel; ea apare, aici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
află în dialogurile lui Platon. Ipostaza sa formalizată o găsim însă în Cărțile I și a VIII-a ale Topicii și în Respingerile sofistice ale lui Aristotel; ea apare, aici, cu un rol determinat de reguli, subordonată fiind construcției raționamentelor dialectice, în primul rând, apoi eristice etc. Acum însă nu vreau să mă refer la aceste contexte, care vor fi avute în vedere în prezentarea "aplicativă" a lui Aristotel, în finalul acestei secțiuni a lucrării. Dar vreau să atrag atenția asupra
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în vedere în prezentarea "aplicativă" a lui Aristotel, în finalul acestei secțiuni a lucrării. Dar vreau să atrag atenția asupra unui context filosofic mai apropiat de momentul nostru, deosebit de semnificativ nu atât pentru problema întrebării în genere, nici pentru întrebarea dialectică, modelată antic sau modern, cât pentru felul în care ar putea fi interpretată întrebarea în așa fel încât să căpătăm o deschidere către anumite sensuri non-judicative. Contextul la care mă refer este dat de Adevăr și metodă, lucrarea lui Gadamer
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai într-un asemenea orizont de tematizare a cunoașterii este cu putință atât constituirea obiectuală originară, care face posibilă însăși constituirea judicativă, cât și sesizarea precarităților preluării și prelucrării judicative a "lucrurilor". Capitolul 2 Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare Vom continua cercetarea privind prezența "logică" a formei S este P în alte configurații decât judecata propriu-zisă. Date fiind cele susținute până
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]