7,302 matches
-
o esențializare a întregului proces de antrenament, direcționat în programarea lui către obținerea unei performanțe prestabilite (titlu, loc în clasament, puncte, victorii) la o dată anticipată. Modelul de joc (legat de modelul tehnico tactic) este reprezentat de un ansamblu de indicatori diferențiați ca profil ale căror valori condiționate reciproc esențializează structura jocului următor evidențiindu-i elementele hotărâtoare pentru câștigarea lui. Modelul de joc competițional se identifică, cu un model real către care antrenorul și jucătorii trebuie să se îndrepte și să ajungă
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în dribling. Recuperarea mingii la panou. Lucrul de brațe și jocul de picioare. Capacul. Intercepția. Scoaterea mingii din dribling. Urmărirea mingii la panou (recuperare defensivă). VI.3.3. Acțiuni tactice individuale Atac Apărare Demarcaj Depășire Pătrundere Dublare Marcajul normal și diferențiat Alunecare Flotarea VI.3.4. Combinații tactice de 2-3 jucători Atac Apărare Dă și du-te Blocajul la jucător cu minge, la jucător fără minge Încrucișarea simplă și dublă Atacul în superioritate numerică 2x1, 3x1, 3x2 Marcajul dublu (capcana) Schimbarea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
școala respectivă. VII.3.1. Modul generalizat - sistem 10-11 lecții a 15-20 minute - clasele V-VIII Tema: Învățarea jocului 1x1, 2x2, 3x3, 4x4 cu structurile de joc pentru prindere-pasă, dribling, aruncare la coș (de pe loc, din dribling, din deplasare), marcaj diferențiat, recuperare la panou, cu acțiuni tactice individuale și combinații tactice. Obiective operaționale: Să învețe jocul și practicarea lui independentă (jucător - căpitan de echipă); Să arbitreze jocul; Să organizeze jocul în competiție cu 5 6 echipe Să participe în competiții specifice
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
in mod preponderent calitatea respectiva (viteza de execuție a paselor, săriturile la panou in regim de rezistenta, viteza de execuție a finalizării la panou). Se va acorda o atenție deosebita educării gândirii tactice, plasament in atac si in apărare, marcajul diferențiat, relația 1x1 pe posturi. Se va începe selecția pentru specializarea pe posturi. Metodele de lucru utilizate sunt: demonstrația, explicația, exersarea. Procedeele metodice de lucru sunt: exersarea priceperilor si deprinderilor motrice specifice in alternanta cu exercițiile efectuate in scopul precizării detaliilor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
total pentru fiecare stil de învățare. Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învățare preferat. Dacă curbă are o evoluție aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizați toate stilurile de învățare. Principii cheie a clasei diferențiate • Profesorul știe clar ce este important la materia lui • Profesorul înțelege, apreciază și clădește pe diferențele dintre elevi • Evaluarea și învățarea sunt inseparabile • Profesorul ajustează conținutul, procesul și produsul în funcție de disponibilitatea , interesele și profilul de învățare al elevului • Toți elevii
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
înțelege, apreciază și clădește pe diferențele dintre elevi • Evaluarea și învățarea sunt inseparabile • Profesorul ajustează conținutul, procesul și produsul în funcție de disponibilitatea , interesele și profilul de învățare al elevului • Toți elevii participa • Elevii și profesorii sunt colaboratori în învățare • Scopurile clasei diferențiate sunt dezvoltarea maximă și succesul individual • Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferențiate Cum să începi Dacă noțiunea de clasă diferențiată, centrată pe elev, ți se pare nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ți orientezi gândirea și proiectarea
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
Profesorul ajustează conținutul, procesul și produsul în funcție de disponibilitatea , interesele și profilul de învățare al elevului • Toți elevii participa • Elevii și profesorii sunt colaboratori în învățare • Scopurile clasei diferențiate sunt dezvoltarea maximă și succesul individual • Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferențiate Cum să începi Dacă noțiunea de clasă diferențiată, centrată pe elev, ți se pare nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ți orientezi gândirea și proiectarea în această direcție. Începe cu pași mici Sarcinile diferențiate să dureze puțin la
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
interesele și profilul de învățare al elevului • Toți elevii participa • Elevii și profesorii sunt colaboratori în învățare • Scopurile clasei diferențiate sunt dezvoltarea maximă și succesul individual • Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferențiate Cum să începi Dacă noțiunea de clasă diferențiată, centrată pe elev, ți se pare nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ți orientezi gândirea și proiectarea în această direcție. Începe cu pași mici Sarcinile diferențiate să dureze puțin la început Dezvoltă-te profesional încet, dar dezvoltă-te
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
caracteristică marcantă a clasei diferențiate Cum să începi Dacă noțiunea de clasă diferențiată, centrată pe elev, ți se pare nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ți orientezi gândirea și proiectarea în această direcție. Începe cu pași mici Sarcinile diferențiate să dureze puțin la început Dezvoltă-te profesional încet, dar dezvoltă-te! Stabilește-ți anual unul sau două obiective, pe care să le urmărești. • Ia-ți notițe despre elevi. Fă o lecție diferențiată la fiecare capitol. Diferențiază un produs pe
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
timp și des cu elevii • Folosește o activitate în care elevii să reflecteze asupra diferențelor în învățare. • Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea funcționarii clase. Da instrucțiuni bine gândite • Pornește cu o sarcină familiară, apoi da o sarcină diferențiată unui grup mic. • Da instrucțiuni de pe o zi cealaltă. • Folosește fișe de lucru • Proiectează sau afișează indicațiile sarcinilor de lucru Fii constient și organizat • Folosește dosare de lucru. • Fă o listă cu competențele dorite. • Stabilește locuri de colectare pentru produse
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
le deosebesc de natura normalității și anormalității biologice care rămân înscrise în ordinea raporturilor sferei somatice cu mediul fizic extern. Am analizat mai sus aspectele legate de natura personalității și raportul dintre normal și patologic. Vom analiza în continuare aspectele diferențiate ale acestui raport, în ceea ce privește sfera somatică și sfera vieții psihice a persoanei umane. Aspectele comparative ale normalității și anormalității în sfera somatică și viața psihică O analiză atentă a normalității și anormalității pune în evidență diferențe calitative importante și specifice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a evoluției „concepțiilor despre om” precum și a „practicilor umanului” (vezi schema „sursele, relațiile interdisciplinare și domeniile psihopatologiei”). Disciplinele psihologice își trag substanța, ca sursă, din „reprezentările primare despre lume și om”. Acestea nu au avut la originea lor un caracter diferențiat, fiind mai mult o aglomerare de atitudini, credințe, reprezentări și conduite colective cu caracter primar și universal (L. Lévy-Bruhl, Cl. Levi-Strauss). Din ele însă, se vor dezvolta într-o formă ordonată, „concepțiile despre om” care vor avea în centrul lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip de existență particulară, nevrotică, psihotică etc., așa cum vom menționa mai departe. La cele mai sus menționate privind poziția omului în psihiatrie și psihopatologie, G. Amado afirmă că omul este, în primul rând, un concept antropologic larg, în interiorul căruia trebuie diferențiate câteva aspecte care exprimă particularitățile naturii sale. Acestea sunt următoarele: 1) Individul: desemnează un corp organizat, trăind o existență proprie și care nu poate fi divizat fără a fi distrus ca unitate și integritate. Individul uman este dotat cu capacitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar concomitent în relație de reciprocitate cu ceilalți oameni și cu lumea. Pentru P. Sivadon, personalitatea este un sistem caracterizat prin „unitate, ansamblu și sinteză”, pe care îl definește astfel: „personalitatea este o structură, un ansamblu de interacțiuni între elementele diferențiate, ale căror raporturi reciproce realizează un tot original având o anumită constanță. Ea este o unitate care se dezvoltă și se transformă păstrându-și identitatea și dobândind o autonomie din ce în ce mai mare în raport cu mediul material și social în care este integrată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este rezultatul unei creșteri încete, terminată precoce, a cărei reprezentare vizuală este conservativă și puerilă, trăsături care se regăsesc și în psihologia acestor indivizi. Constituția leptosomă este rezultatul unei creșteri rapide, dar terminată târziu, a cărei reprezentare vizuală este mult diferențiată și a cărei psihologie este diferită de cea a adultului. K. Conrad consideră că cele două tipuri, leptosom-schizotim și picnic-ciclotim sunt esențiale și suficiente în a explica aspectele personalității, atât din punctul de vedere al stării de normalitate psihică, cât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sferă” care este un domeniu conștient, foarte întunecat și foarte slab aflat la periferia câmpului conștiinței dar care se răsfrânge clar în viața conștientă. K. Schneider vorbește despre „planul profund” și de „culise” sau „planul din spate”, tot în raport cu zonele diferențiate ale stării de conștiință. În psihopatologie, tulburările de conștiință sunt reprezentate printr-o paletă extrem de complexă și variată de manifestări morbide. Le vom prezenta sintetic în continuare: 1) Îngustarea stării de conștiință este o tulburare pasageră, de diferite grade ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crepusculare isterice etc. Așa cum afirmam mai sus, tratatele clasice de psihiatrie recunoșteau confuzia mintală ca pe o entitate clinică bine delimitată (Georget, 1820; Delasiauve, 1851; Chaslin, 1895; Regis, Bonhoeffer). Astăzi sindroamele confuzionale reunesc o largă paletă de tulburări complexe și diferențiate ale tulburărilor de conștiință, cu caracter net individualizat, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Obnubilarea este starea de întunecare a percepțiilor, lentoare a asociațiilor, dezorientare temporo-spațială, dificultăți de vorbire și de evocare mnezică, de înțelegere, somnolență cu tendință la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumită specificitate și care apare în mod constant. Clasificarea bolilor în psihiatrie se întemeiază în principal pe simptomele și semnele clinice observate de medic la anamneză și examenul bolnavului psihic. Baza de referință constă în stabilirea unui „glosar de definiții”, diferențiate ale fenomenelor clinice care pot fi întâlnite și care constituie un veritabil „cod” sau „limbaj” prin care se stabilește un acord inteligibil între psihiatri și bolile psihice. Acest cod sau glosar va constitui nucleul „psihopatologiei clinice”. În felul acesta orice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
paralizia, spasmul); 7) Tulburări ale excrețiilor (catarul); 8) Tulburări care reproduc stări mixte sau boli în care simptomele se amestecă (epilepsia, catalepsia, apoplexia). Se poate remarca la clasificările bolilor mai sus prezentate că afecțiunile somatice și cele psihice sunt puțin diferențiate, iar modul de a privi și înțelege boala psihică este puternic influențat de modelul somatic al bolii. Începând cu secolul al XVII-lea modul de a înțelege boala psihică se diferențiază treptat de modelul somatic, începând să capete o configurație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două tipuri de angoasă: angoasa normală și angoasa patologică. Termenul de „stare anxioasă” desemnează ansamblul de tulburări anxioase care survin la o personalitate normală sau la una nevrotică, sau ca simptom asociat în cadrul diferitelor nevroze simptomatice. Din această perspectivă trebuie diferențiate manifestările anxioase psihotice de cele simptomatice din cursul evoluției unei boli somatice. Anxietatea este prezent constantă în cursul stărilor nevrotice. Ea constituie esențialul simptomatologiei clinice, fiind în acest caz considerată „anxietate liberă”, sau „liber flotantă”. Uneori ea se poate converti
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau grade de retard mintal. Termenul de retard mintal desemnează un grup populațional extrem de eterogen care are în comun o deficiență de dezvoltare care afectează capacitatea de învățare, asociată cu alte forme de deteriorare sau incapacități neuropsihice. Între aceste aspecte diferențiate, legate de tulburările de dezvoltare ale sistemului personalității există o relație strânsă așa cum se poate vedea mai jos: ***Schema pag. 361 verso ms.*** În schema de mai sus, „formele de retard” au următoarele caracteristicii Deteriorarea reprezintă o stare de deficientă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fie de persecuție, de grandoare sau cu o altă tematică bine conturată. După Genil-Perrin, personalitatea paranoiacă se caracterizează prin următoarele patru trăsături fundamentale: hipertrofia Eului, neîncredere, falsitatea judecății, inadaptare socială. În cadrul tipului de personalitate paranoiacă se descriu câteva forme net diferențiate. Cele mai bine delimitate și universal admise de specialiști sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de tip combativ, personalitățile submisive și personalitățile senzitive. K. Schneider, la rândul său, descrie următoarele tipuri pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viitor”). În raport cu această organizare dinamică a grupelor social-umane, pot fi înțelese și clasificate tipurile de psihoze colective. Din cele două scheme de mai sus, se poate deduce în mod logic faptul că avem de-a face cu manifestări psihopatologice colective, diferențiate, în raport cu sursele acestora, și anume, psihoze colective de sublimare și psihoze colective de descărcare, respectiv cele care își au originea în Supra-Eul colectiv și privesc „problemele trecutului” sau cele care își au originea în Inconștientul colectiv și se „proiectează în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
chestiune de „atitudine etică” așa cum spuneam mai sus. Este o „altă față” a umanului, binevoitoare ca formă și reparatorie în conținut. Ea exprimă o anumită relație secretă între psihopatologie și etică. Anularea barierelor care „izolau” nebunii de societate este însă diferențiată. Ea va privi toate aspectele care au pentru societate semnificația de pericol. Sentimentul de culpabilizare este însoțit de cel de frică. Societatea definește și delimitează pericolul pentru a se pune la adăpost de acesta. Ea va justifica această segregație ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un secol și jumătate, cu toate că și-au diminuat influența directă, mai continuă să exercite o influență mijlocită în învățământul privat. Taxele percepute de instituțiile educative private constituie un instrument prin care „învățământul de clasă” este menținut - și, odată cu el, curriculumul diferențiat; - schimbările populaționale influențează direct sau indirect curriculumul, mai ales în țările cu învățământ descentralizat. Creșterea numerică a unei comunități sau descreșterea ei, mobilitatea populațională pot influența conținutul pregătirii, sistemul de intrare sau cel de ieșire practicat în școlile comunității respective
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]