5,125 matches
-
soluționat bazându-ne pe: -putere (politică, violență fizică, intenții coercitive); -drepturi (proces legal); -interese (negocierea). La modul cel mai general, negocierea poate fi definită ca: interacțiunea dintre grupuri și/sau persoane cu interese și obiective inițiale divergente, care vizează după discutarea și confruntarea pozițiilor, obținerea unui acord și luarea unor decizii comune. Încercarea a două persoane de a ajunge la o soluție acceptabilă poate fi considerată o negociere eficientă . Persoanele sau grupurile ce negociază sunt parteneri și nu opozanți. Scopul pe
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mare al clasei b)procedee: -conversația -exercițiul -problematizarea -studiul de caz c)mijloace: -tablă -cretă colorată -retroproiector -teste -flip-chart Scenariu propriu-zis: -50 minute 1.Organizarea clasei în vederea desfășurării activității 3 minute Activitatea profesorului: * Notarea absențelor în caietul dirigintelui, motivarea absențelor; * Discutarea problemelor curente ale clasei; * Crearea unei ambianțe specifice adaptată cerințelor activității pentru înlăturarea barierelor formale și favorizarea creativității elevilor; Activitatea elevilor: * Participă la crearea ambianței 2.Motivarea elevilor 2 minute Activitatea elevilor: * Profesorul propune o temă care se va defășura
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
aceste chestiuni extrem de importante, ale căror semnificații se pierduseră de mult, cititorul reușind să descopere, în spatele unor "îndemânări dialectice și satisfacții logice" inițiale, esența acestor probleme. Încheiindu-se această primă etapă esențială, Nae Ionescu considera că se putea, astfel, trece la "discutarea principiilor", prin deplasarea accentului de la persoane la "marile adevăruri". În acest sens, el proiectează înființarea unui supliment duminical "Cuvântul ortodox" care, din nefericire, nu a mai apărut. La capitolul de proiecte îndrăznețe care excedau aspectul didactic, filosoful român își imaginează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sorbona - reprezintă o prelungire firească a unui traseu antropologic complex. Această lucrare, revoluționară în contextul interbelic, se structurează pe șapte capitole: noțiuni generale asupra absorbției razelor; studiul teoretic al absorbției razelor alfa; Dispozitivul experimental pentru încetinirea razelor alfa în gaze; discutarea metodei și precizarea rezultatelor; rezultate numerice și curbe de încetinire; comparație între calculele teoretice și rezultatele experimentale; capitolul final de concluzii. Pe scurt, prima parte a lucrării se referă la chestiunea absorbției razelor alfa din perspectivă teoretică și experimentală - autorul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
scaunele episcopale a unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv de boală sau vârstă înaintată. Nu este lipsit de interes să abordăm acest aspect care a luat, pe alocuri, forma unei campanii violente, cu atât mai mult cu cât discutarea sa poate contribui la clarificarea unor chestiuni de interes general. În primul rând, "o retragere din episcopat ar fi anticanonică. Un episcop nu poate ieși din scaun decât prin caterisire. Investiția cu cârja pastorală se face pe viață; și nici
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teorie se bazează pe o filozofie generală a istoriei care consideră că între filozofie și artă există o relație strânsă și necesară nu numai pe plan individual, ci și în cadrul diferitelor perioade și în cursul întregii istorii. Ajungem astfel la discutarea ideilor de la care pleacă Geistesgeschichte. Termenul de Geistesgeschichte poate fi folosit în mare măsură ca sinonim cu istoria intelectuală, cu istoria ideilor a lui Lovejoy ; și el are avantajul de a fi un termen mai puțin intelectualizat decât termenii englezești
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
antropologiei. Prin acest fapt, ea depășește propria sa definiție în termeni de obiecte și de metode pentru a ajunge la un adevărat proiect intelectual. Prin confruntarea modelelor, a normelor, a schemelor culturale, a orizonturilor de gândire, prin compararea lor, prin discutarea lor, este luată în considerare condiția umană ca o redefinire perpetuă. Antropologia lumilor contemporane recunoaște pluralitatea culturilor, dar și referințele lor comune și diferențele interne din interiorul aceleiași culturi. Cultura dacă acest concept mai păstrează o anumită valoare operațională nu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de afirmare și difuzare, de clarificare și consolidare, de solidarizare și aprofundare în cât mai multe conștiințe românești receptive. Această etapă pregătitoare, introductivă, este strict indispensabilă. Se impune deocamdată eliminarea, măcar în parte, a unui gol evident în publicistica noastră: discutarea metodică a ideii europene în tripla sa dimensiune: cultural literară, ideologică și politică, așa cum se reflectă ea în cultura și realitățile românești actuale. patru obiective mi se par prioritare: 1. O afirmare energică a Europei și a adeziunii la acest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau deciziilor indivizilor?64 Cum să sugerezi despre Rawls că nu este atent la "lecțiile istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei", de vreme ce el acordă un rol crucial unor fapte esențiale evidențiate tocmai de astfel de discipline în formularea, legitimarea și discutarea problemelor legate de implementarea principiilor dreptății pentru care a argumentat?65 Sau de vreme ce el a fost un moralist parohialist, care a restrâns valabilitatea principiilor sale în cazul societății nord-americane și al celorlalte societăți cu tradiție liberal-democratică (și cu tradiție în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mă privește, am fost convins de argumentarea lui Cohen (Rescuing Justice, pp. 229-343) că Rawls a greșit, dimpotrivă, tocmai pentru că a acordat un rol important "lecțiilor istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei" în specificarea și justificarea (și nu doar în discutarea implementării) principiilor dreptății, nu pentru că, așa cum îl acuză (în mod eronat) Geuss, el nu a ținut cont de aceste "lecții". 66 Cohen, Rescuing Justice, p. 268. 67 David Miller, "Political Philosophy for Earthlings", în Political Theory. Methods and Approaches, (ed.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ținut conferințe ale șefilor de stat major ai Micii Înțelegeri, s-au încheiat convenții militare, s-au pus la punct planurile tactice privind eventualele agresiuni din partea statelor revanșarde. “ Șefii marilor state majore s-au întrunit până în 1929 numai cu ocazia discutării și semnării convențiilor. În schimb, între 1929-1937, s-au întâlnit aproape în fiecare an în ședințe comune în cadrul cărora au elaborat planuri de cooperare a celor trei armate în scopul respingerii unui atac din partea Ungariei sau Bulgariei ”. În privința relațiilor economice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
celor șase sesiuni ale acestui for au fost reafirmate, în linii generale, tezele și concepțiile asupra dezarmării formulate în anii precedenți. În februarie 1928, reprezentanții sovietici au venit cu o nouă propunere de dezarmare, anume, dezarmarea parțială, progresivă și proporțională. Discutarea acestei soluții de dezarmare a fost amânată și apoi respinsă. Tot în anu1 1928, la 27 august, la Paris a fost semnat Pactul Briand-Kellogg. “Acest document a avut o importanță deosebită, întrucât a suprimat cele patru situații prevăzute în Pactul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cu litera J, provoacă un câmp magnetic în jurul său. Direcția câmpului electromeganetic depinde de direcția spinului. Procesul care are loc în cursul realizării imaginilor creierului cu ajutorul aparatului de rezonanță magnetică nucleară (RMN), descoperit de Godfrey Hounsfield, în anul 1997, impun discutarea posibilității existenței "creierului cuantic". În decursul examenului RMN, o sursă de iradiație cu unde radio traversează creierul, aflat într-un puternic câmp magnetic (de peste 1 tesla). În RMN se vizualizează sistemul de "spin" nuclear (numit P31), un întreg câmp magnetic
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
expus în finalul introducerii a fost sau nu atins. Aceasta implică rezumarea principalelor rezultate, singura lor reluare acceptabilă într-un raport de cercetare. Nici un alt rezultat nou nu trebuie să apară. Al doilea obiectiv este aprecierea calității și validității rezultatelor. Discutarea critică și obiectivă a lucrării se refera la fiecare capitol al articolului. Al treilea obiectiv este acela de a compara rezultatele cu cele ale altor autori. Dacă există diferențe, trebuie încercată explicarea lor. Autorii pot acum să-și precizeze aportul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și de discursul puterii, dar îmbogățit și de interpretările comunității; coerent, deși păstrat în forme culturale orale, dar având și rol politico-religios și simbolic. Textul și imaginea rămân de aceea simple "oglindiri", nu au devenit obiectul de analiză în sine. Discutarea "descendenței" românești politice și religioase din modelul bizantin se sprijină aici pe bibliografia de specialitate consacrată problemei. Contribuția cercetării de față în această direcție constă în identificarea în textele-martor a unor reflexe ale modelului, utile atât în discutarea imaginarului colectiv
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în sine. Discutarea "descendenței" românești politice și religioase din modelul bizantin se sprijină aici pe bibliografia de specialitate consacrată problemei. Contribuția cercetării de față în această direcție constă în identificarea în textele-martor a unor reflexe ale modelului, utile atât în discutarea imaginarului colectiv, cât și a politicilor de reprezentare ale puterii locale. Spre exemplu, paradoxul multiplu care a stat la baza formării statelor românești pare a fi fost condiționat de o sumă de contexte istorice și politice, soluționate și integrate mitic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai exact, între 476 (urcarea lui Zenon pe tronul Constantinopolului și recunoașterea de către Odoacru a împăratului oriental drept guvernator suprem, în timp ce delegatul său în partea occidentală a Europei era magister militum per Italia) și 1453 (finalul tragic al imperiului ortodox). Discutarea imaginarului medieval în cadrul unei durate lungi îi apare însă și acestui autor ca fiind singura posibilitate de a cuprinde specificul fenomenelor. Dincolo de mitul modern legat de perioada în discuție - care o consideră obscurantistă și decadentă, influențând implicit și perspectiva asupra
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai ales de problemele ridicate de tratatele de pace cu Franța, dar care acționau în același timp ca organ executiv general al Cvadruplei Alianțe; întâlnirea ambasadorilor marilor puteri de la Londra pentru abolirea comerțului cu sclavi; conferința ambasadorilor de la Frankfurt pentru discutarea problemelor Germaniei. Toate aceste componente au dispărut până în 1818. Guvernarea marilor puteri Guvernarea internațională a Sfintei Alianțe a reprezentat guvernarea marilor puteri. Omul de stat și scriitorul austriac Friedrich Gentz îi descria caracterul general astfel: Sistemul care a fost stabilit
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
prin acțiuni concertate ale marilor puteri. După dispariția Sfintei Alianțe, marile puteri au continuat să-și asume responsabilitatea pentru rezolvarea problemelor politice care riscau să ducă la război. Această responsabilitate s-a materializat prin câteva conferințe care aveau ca scop discutarea problemelor ce amenințau pacea, cum ar fi problema belgiană de la începutul anilor 1830, chestiunea orientală de la începutul anilor 1850 și apoi din nou în 1878, precum și problemele Africii de la începutul secolului XX. La această responsabilitate a marilor puteri pentru menținerea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unora dintre confuziile terminologice care înconjoară discursul ce leagă constructivismul de realism. Al doilea pas este demonstrarea faptului că un constructivism realist (sau un realism constructivist) este viabil din punct de vedere epistemologic, metodologic și paradigmatic. Ultimul pas va fi discutarea felului în care ar putea arăta un constructivism realist și a locului său în studiul relațiilor internaționale în general. O astfel de abordare ar putea, printre altele, să îndeplinească mai multe funcții utile. O funcție este soluționarea mai multor dezbateri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
oricărei asemenea probleme fie statului sau statelor interesate, fie Consiliului de Securitate, fie statelor și Consiliului de Securitate. Orice asemenea problemă care reclamă să se întreprindă o acțiune va fi deferită de Adunarea Generală Consiliului de Securitate înainte sau după discutarea ei. 3. Adunarea Generală poate atrage atenția Consiliului de Securitate asupra situațiilor care ar putea pune în primejdie pacea și securitatea internaționale. 4. Puterile Adunării Generale, prevăzute în acest articol, nu limitează domeniul general de aplicare a articolului 10. Articolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Articolul 30 Consiliul de Securitate va stabili propriile reguli de procedură, inclusiv modul de desemnare a președintelui său. Articolul 31 Orice membru al Națiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate poate participa, fără drept de vot, la discutarea oricărei probleme supuse Consiliului de Securitate, ori de câte ori acesta consideră că interesele acelui membru sunt afectate în mod special. Articolul 32 Orice membru al Națiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate sau orice stat care nu este membru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru a preveni problemele de natură tehnică, în timpul sesiunii; Pregătirea locului de desfășurare și al materialului logistic înainte de venirea participanților; Revederea orarului cursului și verificarea dacă s-a ținut cont de alte programe ce pot interveni (dacă este timp suficient); Discutarea cu participanții a obiectivelor și a metodelor de formare. Modalități de identificare a unei clinici potrivite (de stat ori private) pentru formarea de abilități relaționale (și chiar la nivel de cabinet): Trebuie să existe posibilitatea de acces la o echipă
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
să înțeleagă, să adere; se ajunge la autoconducere; greșeala apare din neînțelegere, nu din rea‑voință; stabilește un moral ridicat, întreține relații cu toți subordonații, consideră că problemele de comunicare sunt problemele de înțelegere între oameni, face față conflictelor prin discutarea lor liberă, deschisă, prin confruntări directe, manifestă spirit creator, este motivat de trebuința de a participa și colabora, relațiile cu alții se caracterizează prin respect, încredere, ia decizii bune, fără a le impune pe ale sale, promovează inițiative, încrederea sa
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sistemice. Din păcate, ea accentuează caracterul formal (oficial) al participării și pierde din vedere sau pur și simplu ignoră caracterul neoficial al acesteia. Prevederile legale structurale neglijează participarea directă prin canale neoficiale a tuturor angajaților (persoane individuale sau grupuri) la discutarea, dezbaterea ad-hoc a unei mari varietăți de probleme organizaționale. d. Modelele participării. În 1959, Yves Delamotte s-a referit pentru prima dată la două modele ale participării: modelul participării idilice sau participarea provocată: este vorba despre participarea dorită de angajați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]