1,331 matches
-
Un disident (din , prin ) este o persoană care are își face public părerile, opiniile sau convingerile, inclusiv politice sau doctrinare, deosebite față de colectivitatea, organizația etc. din care face parte sau de ale majorității. Noțiunea de „disident” are străvechi rădăcini atât în latinescul "„dissidentia”", care înseamnă „dezacord” / „opoziție” între lucruri împrejur stătătoare, cât și în verbul "„dissideo”", care înseamnă „a fi în dezacord”, „a nu se înțelege”, „a se revolta”, „a se deosebi”, „a diferi (de)”. În
Disident () [Corola-website/Science/327609_a_328938]
-
coordonate ale unui stat democratic este și "toleranța față de o disidență rezonabilă". În acest caz, există dreptul la opinie iar cei care nu sunt în consens cu majoritatea, nu sunt stigmatizați și nu sunt considerați distructivi. Atitudinea și manifestările unui disident se numesc "disidență". Aceeași denumire se dă și unui grup de persoane cu opinii diferite de acelea ale majorității, precum și sciziunii formate prin acțiunea unui astfel de grup. Unele dintre consecințele disidenței într-o societate nedemocratică sunt: marginalizare, ostracizare, arestare
Disident () [Corola-website/Science/327609_a_328938]
-
nedemocratică sunt: marginalizare, ostracizare, arestare și detenție, exil forțat, internare forțată într-un spital de psihiatrie, lichidarea. În viziunea redactorilor de la secția română a postului de radio Europa Liberă, în timpul regimului comunist din România, următorii cetățeni români corespundeau definiției de "disident": Alți disidenți din România: Paul Goma, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Dorin Tudoran, Liviu Babeș, Silviu Brucan, Miron Radu Paraschivescu.
Disident () [Corola-website/Science/327609_a_328938]
-
marginalizare, ostracizare, arestare și detenție, exil forțat, internare forțată într-un spital de psihiatrie, lichidarea. În viziunea redactorilor de la secția română a postului de radio Europa Liberă, în timpul regimului comunist din România, următorii cetățeni români corespundeau definiției de "disident": Alți disidenți din România: Paul Goma, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Dorin Tudoran, Liviu Babeș, Silviu Brucan, Miron Radu Paraschivescu.
Disident () [Corola-website/Science/327609_a_328938]
-
Determinarea pentru menținerea fragilei balanțe politice între opoziția șiită majoritară și minoritatea sunnită aflată la conducere prin familia Al-Khalifa a determinat, în 2010, adoptarea, de către Administrația de la Manama, a unor măsuri dure împotriva disidenților. În săptămânile ce au precedat alegerile parlamentare din octombrie 2011, autoritățile au arestat circa 250 de activiști ai opoziției, 23 dintre aceștia fiind acuzați de orchestrarea unui complot sprijinit de Iran pentru răsturnarea Guvernului. În pofida arestărilor și nemulțumirilor legate de
Primăvara arabă în Bahrain () [Corola-website/Science/329081_a_330410]
-
inoveze și să acompanieze clienții spre proiecte novatoare pe plan estetic dar și realizabile în context. Aceste principii i-au adus recunoaștere dar uneori și critici. A preferat să facă cît poate mai bine pentru profesiune decît să devină un disident, al cărui discurs ar fi fost mai marcant dar ale cărui realizări aproape niciodată. Tatăl său, Alexandru Lăzărescu era colonel de geniu militar. Se afla în mare parte a timpului în garnizoană, departe de București și de casă. De la el
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
bine primită la curte. Familia Forster s-a plâns că nu fuseseră plătiți adecvat pentru munca lor și că trebuie să se mute. Au ales să se stabilească în Anglia în 1766. Tatăl s-a angajat ca profesor la Academia Disidenților din Warrington și a lucrat și ca translator. La treisprezece ani, tânărul Forster și-a publicat prima carte: o traducere în engleză după istoria Rusiei de Lomonosov, lucrare bine primită în cercurile științifice. În 1772, tatăl lui Forster a devenit
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
Liberă. Republica Moldova; în 2014 "„Dialoguri Culturale”". Veaceslav Gheorghișenco. TeleRadio Moldova, Republica Moldova; De-a lungul carierei artistice, Andrei Mudrea a jucat și în câteva filme de lung metraj: în 1988 în filmul "„Iona”". Regia Valeriu Jereghi. Producția Moldova-Film; în 1989 filmul "„Disidentul”". Regia Valeriu Jereghi. Producția Moldova-Film; în 2008 în filmul "„Arrivederci”". Regia Valeriu Jereghi. Producția Prim-Plan Studio. În 1988 merge la Senej (Federația Rusă), în 1991 participă la o tabără de creație din Câmpina (România), iar în 1994 ajunge și
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
relatat despre acuzații de abuz asupra drepturilor omului, încălcări ale libertăților civile și corupția din cadrul partidului, printre altele. . Publicația contracarează, de asemenea, ceea ce se consideră a fi propagandă PCC, prin propriile sale articole de opinie. Publicația este vocală în susținerea disidenților, pro-independenței din Taiwan, și a altor oponenți tradiționali ai PCC. De obicei formatul ziarului " Epoch Times" este de 16 pagini și acoperă, de asemenea, știri de interes general, și, în unele locuri poate semăna cu un ziar de comunitate. Unele
The Epoch Times () [Corola-website/Science/331391_a_332720]
-
martie 2006, ziarul a publicat o serie de articole care conțin acuzații făcute de către un număr de persoane anonime care pretind a fi martori oculari la recoltarea de organe în Spitalul Sujiatun și în altele. Afirmațiile au fost criticate de disidentul Harry Wu, care a declarat că nu aveau suficient suport documentar sau informații detaliate. Un raport al publicației New America a afirmat despre protejarea numelor în transcrierile convorbirilor telefonice dintre sursele din spitale din China și un cercetător, care au
The Epoch Times () [Corola-website/Science/331391_a_332720]
-
The Epoch Times în regiunea Washington, Jenny Jing, a castigat premiul TOP MBE Awards' "Business Legends", pe 30 octombrie 2013 "The Epoch Times" a avut reacții mixte de la apariția sa. Ca urmare a criticilor sale deschise ale regimului comunist chinez, disidenți chinezi și grupurile pentru drepturile omului l-au lăudat pentru independența și angajamentul față de libertatea presei. The Epoch Times este un ziar popular în comunitatea globală chineză și a celor care doresc o raportare mai aprofundată și mai pătrunzătoare despre
The Epoch Times () [Corola-website/Science/331391_a_332720]
-
poziția sa puternică cu privire la regimul chinez, caracterizându-l ca "un ziar care vorbește pentru persoanele care suferă în China.” "The Epoch Times" a fost de asemenea criticat pentru prejudecata percepută împotriva PCC, și sprijinirea practicanților Falun Gong și a altor disidenți, cum ar fi tibetanii, avocați ai independenței Taiwanului, activiștilor pentru democrație, uigurilor și altele. Ca urmare, publicația este adesea evaluată în lumina legăturilor cu Falun Gong, mai degrabă decât o analiză aprofundată a conținutului editorial. James Bettinger, un profesor de
The Epoch Times () [Corola-website/Science/331391_a_332720]
-
scurt timp după publicarea celor Nouă Comentarii, "The Epoch Times" a început să publice scrisori de la cititori care doresc să dezavueze simbolic afilierea lor la organizațiile partidului comunist, inclusiv Liga Tineretului Comunist si Tinerii Pionieri. Printre participanții mișcării se află disidenți politici, avocați, oameni de știință, diplomați și foști polițiști sau militari. și publicarea celor Nouă Comentarii, în special, poate fi înțeleasă în parte ca un rezultat al mișcării de rezistență Falun Gong la suprimarea din China. Falun Gong este o
Mișcarea Tuidang () [Corola-website/Science/331434_a_332763]
-
Republica Socialistă România (prescurtat RSR). Din 1989 până în prezent, numele statului este România. Filmul Videogramme einer Revolution, al documentaristului Andrei Ujică, un montaj comentat de material filmat în zilele Revoluției din 1989, înfățișează discuții despre noua denumirea a statului. Fostul disident Dumitru Mazilu vorbește în fața unui agrup aprobator (printre persoane putând fi văzut și Ion Caramitru) spunând: „e foarte important un lucru acum, să proclamăm încă din astă seara, că țara se numește România (...) să cerem fabricii de confecții să confecționeze
Denumirile oficiale ale României () [Corola-website/Science/328442_a_329771]
-
de spionaj al SS) și cu "Sicherheitspolizei" (poliția secretă a SS). Administrația militară germană avea la dispoziția sa autoritățile și poliția franceze, care trebuiau să colaboreze cu germanii în condițiile armistițiului pentru eliminarea evreilor, a elementelor antifasciste și a altor disidenți conform directivei "Nacht und Nebel (Noapte și Ceață". Autoritățile germane sprijineau elementele colobaraționiste precum "Milice française", "Franc-Garde" și Service d'ordre légionnaire. În Franța au activat două partide colaboraționiste: Partidul Popular Francez (PPF) și Adunarea Națională Populară (RNP) cu fiecare
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
este dizolvat și se organizează din nou alegeri. Opoziția Unită, care își atinsese ținta, debarcarea guvernului Brătianu, se dezmembrează. Conservatorii conduși de Lascăr Catargiu aliați cu gruparea liberală condusă de George Vernescu, obțin majoritatea. Take Ionescu reușește, tot ca liberal disident, să fie din nou ales în același colegiu din Craiova. Perioada de opoziție îndelungată și violența extremă a luptelor politice din ultimii ani ai „marii guvernări liberale” i-au exasperat și radicalizat pe opozanții politici ai liberalilor. Acest lucru a
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
, cunoscută și ca Rebeliunea lui Pitchfork sau Revolta din vest, a fost o tentativă armată organizată de un grup de disidenți protestanți cu scopul de a-l detrona pe regele catolic Iacob al II-lea al Angliei. Regele urcase pe tronul Angliei după moartea fratelui său Carol al II-lea pe 6 februarie 1685. Iacob nu era popular datorită religiei sale
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
publicat în ziarul „Lumina”. Debutul de jurnalist și l-a făcut în anul 1886 la ziarul „Românul” din București și la gazeta național-liberală „Națiunea” al lui Dimitrie Brătianu. Ulterior a lucrat în colectivele de redacție ale ziarelor „Dreptatea” (1888) al disidentului liberal N.Fleva, începand din 1889 a fost unul din redactorii ziarului „Adevărul”,unde a publicat o rubrică politică, de asemenea a colaborat la „Liberté roumaine” a lui Frédéric Damé și la gazeta lui Alexandru Beldiman „Cronica română”. A semnat
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
prim calif Aḥmadiyya . Printre realizările sale cele mai importante se numără efectuarea primei activități de misionariat în Anglia (1914), înființarea unor ziare și reviste afiliate mișcării, precum și ordonarea traducerii Coranului în engleză, sarcină realizată de Mawlănă Muḥammad ‘Ali, care, devenit disident, pune la îndoială legitimitatea celui dintâi calif și a doctrinei profeției lui Ġulăm Aḥmad ; astfel, ruptura cu ramura centrală se soldează cu nașterea minorității cunoscute ca Mișcarea Aḥmadiyya Din Lahore Pentru Răspândirea Islamului . Ales în 1914 ca cel de-al
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]
-
miliția vina să îl ridice, 23 iunie 1978, Musa se stropește cu benzină și își dă foc Moare cinci zile mai târziu, în spitalul din Simferopol, pe 28 iunie 1978. Se odihnește în cimitirul din Beș-Terek. Pe 4 iulie 1978 disidentul rus Andrei Sakharov îi trimite o scrisoare lui Brejnev cerându-i să le facă dreptate tătarilor crimeeni. Reșat Amet
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
în exil, în special în Austria, Germania și Elveția. În 1948, după instaurarea regimului comunist în Cehoslovacia, a emigrat în Austria împreună cu familia. A studiat dreptul la Viena și Graz, și științele forestiere la München. În anii 1980 a sprijinit disidenții din Cehoslovacia, între care pe vechiul său prieten Václav Havel. Schwarzenberg a fost în perioada respectivă președinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. S-a întors în Cehia în timpul Revoluției de catifea din 1989. A fost un colaborator apropiat al
Karel Schwarzenberg () [Corola-website/Science/333345_a_334674]
-
și gentleman”. În data de 10 iulie 1990 a devenit șeful cancelariei prezidențiale a lui Václav Havel. În 2005, în calitate de senator ceh, a fost expulzat din Cuba de regimul Fidel Castro, pe motiv că a intenționat să se întâlnească cu disidenții. A ocupat funcția de ministru de externe în perioada 2007-2009, cu un nou mandat din 2010. În momentul primei sale nominalizări în funcția de ministru de externe, originea sa germană, precum și legăturile sale cu Austria vecină l-au determinat pe
Karel Schwarzenberg () [Corola-website/Science/333345_a_334674]
-
de anchetă că, după fuga cuplului Ceaușescu, evenimentele s-au derulat în baza unui plan dinainte lucrat, având ca scop principal legitimarea noii conduceri instalate în fruntea statului. Potrivit comunicatului, în consiliul de conducere al FSN au fost cooptați câțiva disidenți ai fostului regim, precum și persoane emblematice ale revoltei anticomuniste, precum fostul preot reformat din Timișoara, László Tőkés. Acesta a relatat procurorilor că el nu s-a aflat niciodată în situația de decident, ci, prin invitarea sa sporadică în această perioadă
Dosarul Revoluției. Laszlo Tokes, audiat by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102561_a_103853]
-
numărul cel din urmă nu poate fi considerat definitiv sau incontestabil. Cifrele date de istorici diferă în mod semnificativ, variind de la 165.000 de la 254.000, numărul mai mare cuprinzând, probabil (în mod empiric), și evrei din alte țări și disidenți din Reich etichetați ca evrei și uciși în Lituania. Cronologic, genocidul din Lituania poate fi împărțit în trei faze: faza 1) din vara lui 1941 până la sfârșitul anului; faza 2) decembrie 1941 - martie 1943; faza 3) aprilie 1943 - mijlocul lunii
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
mișcarea Devětsil din anii 1930. Nemulțumiți de regimul comunist care s-a instaurat în Cehoslovacia în 1948, elevii de la Școala de Film și Televiziune a Academiei de Arte Teatrale din Praga (cunoscută, de asemenea, sub numele de FAMU) au devenit disidenții timpului lor. Obiectivul lor în realizarea filmelor a fost „să facă poporul ceh să devină conștient în mod colectiv de faptul că participă la un sistem opresiv și incompetent care îi brutalizează”. Caracteristicile comerciale ale mișcării sunt dialogurile spontane lungi
Noul Val Cehoslovac () [Corola-website/Science/335969_a_337298]