1,412 matches
-
10 zile și în studiul RE - NOVATE ( cu înlocuire a șoldului ) tratamentul a fost de 28 - 35 de zile . În total au fost tratați 2076 de pacienți ( genunchi ) , respectiv 3494 pacienți ( șold ) . Compusul dintre TEV ( incluzând EP , TVD proximală și distală , simptomatică sau asimptomatică , descoperite prin venografie de rutină ) și mortalitatea de toate cauzele a constituit criteriul final principal de eficacitate în cazul ambelor studii . Compusul dintre TEV ( incluzând EP, TVD proximală și distală , simptomatică sau asimptomatică , descoperite prin venografie de
Ro_799 () [Corola-website/Science/291558_a_292887]
-
dintre TEV ( incluzând EP , TVD proximală și distală , simptomatică sau asimptomatică , descoperite prin venografie de rutină ) și mortalitatea de toate cauzele a constituit criteriul final principal de eficacitate în cazul ambelor studii . Compusul dintre TEV ( incluzând EP, TVD proximală și distală , simptomatică sau asimptomatică , descoperite prin venografie de rutină ) și mortalitatea legată de tromboembolismul venos a constituit criteriul final secundar de eficacitate și este considerat a avea o mai bună relevanță clinică . Rezultatele ambelor studii au evidențiat că efectul antitrombotic al
Ro_799 () [Corola-website/Science/291558_a_292887]
-
pacienții supuși intervențiilor chirurgicale ortopedice majore la nivelul membrelor inferioare tratați timp de până la 9 zile Programul clinic fondaparinux a fost conceput pentru a demonstra eficacitatea fondaparinux în prevenția evenimentelor tromboembolice venoase ( ETV ) , adică tromboza venoasă profundă ( TVP ) proximală și distală și embolismul pulmonar ( EP ) la pacienții supuși intervențiilor chirurgicale ortopedice majore la nivelul membrelor inferioare , cum sunt chirurgia pentru fractura de șold , chirurgia majoră de genunchi sau protezarea chirurgicală a șoldului . În urma analizei globale a datelor obținute din aceste studii
Ro_87 () [Corola-website/Science/290847_a_292176]
-
95 % , 44 % ; 63 % ] ) a frecvenței ETV , urmărite timp de până la 11 zile postoperator , indiferent de tipul intervenției chirurgicale efectuate . Majoritatea evenimentelor folosite drept obiective finale au fost diagnosticate printr- o flebografie programată și au fost reprezentate în principal de TVP distală , însă a scăzut În studiile comparative cu enoxaparină 40 mg o dată pe zi , începând de la 12 ore postoperator , hemoragii majore au fost observate la 2, 8 % dintre pacienții tratați cu fondaparinux la dozele recomandate , față de 2, 6 % în cazul enoxaparinei
Ro_87 () [Corola-website/Science/290847_a_292176]
-
6, 1 % : ( 62/ 1021 ) cu dalteparină : reducerea riscului relativ [ IÎ 95 % ] = - 25, 8 % [ - 49, 7 % , 9, 5 % ] . Diferența dintre grupurile de tratament în ceea ce privește frecvențele totale ale ETV , care nu a fost semnificativă statistic , s- a datorat în principal reducerii TVP distale asimptomatice . Incidența TVP simptomatice a fost similară în cele două grupuri de tratament : 6 pacienți ( 0, 4 % ) în grupul cu fondaparinux comparativ cu 5 pacienți ( 0, 3 % ) în grupul cu dalteparină . În cadrul subgrupului larg de pacienți cu intervenții chirurgicale pentru
Ro_87 () [Corola-website/Science/290847_a_292176]
-
și/ sau afecțiuni respiratorii acute și/ sau boli infecțioase sau inflamatorii acute . Fondaparinux a redus în mod semnificativ frecvența globală a ETV comparativ cu placebo , [ 18 pacienți ( 5, 6 % ) comparativ cu 34 pacienți ( 10, 5 % ) ] . Majoritatea evenimentelor au fost TVP distale asimptomatice . De asemenea , fondaparinux a redus în mod semnificativ frecvența EP fatale atribuibile [ 0 pacienți ( 0 % ) , comparativ cu 5 pacienți ( 1, 2 % ) ] . Hemoragii majore au fost observate la 1 pacient ( 0, 2 % ) din fiecare grup . 8 5. 2 Proprietăți farmacocinetice
Ro_87 () [Corola-website/Science/290847_a_292176]
-
pacienții supuși intervențiilor chirurgicale ortopedice majore la nivelul membrelor inferioare tratați timp de până la 9 zile Programul clinic fondaparinux a fost conceput pentru a demonstra eficacitatea fondaparinux în prevenția evenimentelor tromboembolice venoase ( ETV ) , adică tromboza venoasă profundă ( TVP ) proximală și distală și embolismul pulmonar ( EP ) la pacienții supuși intervențiilor chirurgicale ortopedice majore la nivelul membrelor inferioare , cum sunt chirurgia pentru fractura de șold , chirurgia majoră de genunchi sau protezarea chirurgicală a șoldului . În urma analizei globale a datelor obținute din aceste studii
Ro_87 () [Corola-website/Science/290847_a_292176]
-
95 % , 44 % ; 63 % ] ) a frecvenței ETV , urmărite timp de până la 11 zile postoperator , indiferent de tipul intervenției chirurgicale efectuate . Majoritatea evenimentelor folosite drept obiective finale au fost diagnosticate printr- o flebografie programată și au fost reprezentate în principal de TVP distală , însă a scăzut semnificativ și incidența TVP proximale . În studiile comparative cu enoxaparină 40 mg o dată pe zi , începând de la 12 ore postoperator , hemoragii majore au fost observate la 2, 8 % dintre pacienții tratați cu fondaparinux la dozele recomandate , față de
Ro_87 () [Corola-website/Science/290847_a_292176]
-
și/ sau afecțiuni respiratorii acute și/ sau boli infecțioase sau inflamatorii acute . Fondaparinux a redus în mod semnificativ frecvența globală a ETV comparativ cu placebo , [ 18 pacienți ( 5, 6 % ) comparativ cu 34 pacienți ( 10, 5 % ) ] . Majoritatea evenimentelor au fost TVP distale asimptomatice . De asemenea , fondaparinux a redus în mod semnificativ frecvența EP fatale atribuibile [ 0 pacienți ( 0 % ) , comparativ cu 5 pacienți ( 1, 2 % ) ] . Hemoragii majore au fost observate la 1 pacient ( 0, 2 % ) din fiecare grup . Tratamentul anginei instabile sau al
Ro_87 () [Corola-website/Science/290847_a_292176]
-
context social), Stanley Schachter (afectivitate și emoții), Albert Bandura (agresivitatea), Stanley Milgram (obediența). După perioada de criză emerg două orientări teoretice majore: prima explică comportamentul social prin factori proximali (motivație, cogniție, afecte, percepție, etc.) iar a doua recurge la factori distali (presiunea de a se conforma grupului, interacțiunea cu ceilalți, influența socială, etc.). Din punct de vedere metodologic se concretizează două orientări: una centrată pe experimente de laborator, iar a doua pe studii de teren, studii de caz etc.
Psihologie socială () [Corola-website/Science/299387_a_300716]
-
și fierbinte al pustiurilor, pe unde trăiesc cămilele, sau pe pantele stâncoase ale munților, pe unde trăiesc lamele. Primele falange au capătul distal lățit, iar falangele mijlocii sunt turtite și înconjurate de o perniță cutanată care formează talpa piciorului. Falangele distale sunt mici, neturtite și nu sunt înconjurate de copite; au numai unghii pe partea superioară. Din scheletul degetelor II și IV n-a rămas nici urmă. Membrele, groase la cămile și subțiri la lame, au cele două oase (radiusul și
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
fibrele amielinice (conducere continuă, din aproape în aproape). Demielinizarea axonilor este cauza unor tulburări neurologice. Dacă un axon este lezat (prin secționare, zdrobire, anoxie, subsțante toxice), apare degradarea neuronală anterogradă și retrogradă. Degradarea neuronală anterogradă se referă la degradarea porțiunii distale (adică de la secțiune spre periferie). Aceasta se mai numește și degradare walleriană (deoarece a fost studiată de Augustus Waller). Se produce în principal datorită izolării porțiunii distale de centrul metabolic (corpul celular) și apare la 24h de la lezare. După mai
Axon () [Corola-website/Science/302151_a_303480]
-
degradarea neuronală anterogradă și retrogradă. Degradarea neuronală anterogradă se referă la degradarea porțiunii distale (adică de la secțiune spre periferie). Aceasta se mai numește și degradare walleriană (deoarece a fost studiată de Augustus Waller). Se produce în principal datorită izolării porțiunii distale de centrul metabolic (corpul celular) și apare la 24h de la lezare. După mai multe zile nu rămân decât celulele Schwann. Degradarea retrogradă este degradarea segmentului proximal (adică spre corpul celular). În prima fază se distruge axonul până la prima sau a
Axon () [Corola-website/Science/302151_a_303480]
-
un trosnet în timpul inversiunii, urmat de tumefacție rapidă și de incapacitatea de a merge trebuie să se aștepte la o entorsă severă. Pacienții incapabili să se sprijine vor fi suspectați de o fractură sau de un traumatism al sindesmozei tibio-fibulare distale. II. Examenul clinic: "Subiectiv": durere și impotență funcțională. Ele nu corespund întotdeauna severității entorsei. Ba chiar, după durerea inițială acută, comună tuturor entorselor, se observă în entorsele grave o sedare aproape totală timp de câteva ore, urmată de o durere
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
și ruptura ligamentului talo-fibular posterior. - "radiografia laterală în stress a gleznei (rg. de profil cu forțare în sertar anterior)": Se face mai greu decât radiografia AP în stress a gleznei. Constă în aplicarea unei forțe dozabile dinspre anterior asupra tibiei distale cu calciiul fixat. Pentru ca ligamentul deltoid să nu se opună translației anterioare a talusului trebuie ca talusul să se poată roti medial atunci când se aplica forță pe tibie. Pe radiografia laterala în stress a gleznei se măsoară translația anterioară a
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
predomină retromaleolar. La examenul clinic trebuie căutată deplasarea anterioară a tendoanelor). 8) entorsa articulației subtalare (se produce printr-un mecanism asemănător entorselor laterale de gleznă. Durerea este maxima la nivelul orificiului lateral al lui sinus tarsi). 9) ruptura sindesmozei tibio-fibulare distale: ea poate apărea și ca traumatism izolat. În cazul gleznei normale, spațiul tibio-fibular este rareori > 4 mm. O separare > 5 mm sau un spațiu clar între tibie și fibulă la individul adult este semn sigur de diastazis, necesitând reducere și
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
lateral. Se desenează anatomia pe piele. Operația este făcuta sub garou. Incizia este longitudinală, orientata oblic, pentru a pemite accesul atât pe structurile anterioare, cât și pe cele posterioare. După incizia pielii și a țesutului subcutanat se identifică în partea distală a plăgii retinacolul extensor superficial și apoi se izolează. Se localizează ligamentul tibio-fibular anterior, cu scopul de a ajuta la localizarea ligamentului talo-fibular anterior, apoi se identifică și ligamentul calcaneo-fibular. 4) pasul 4: inspecția și eventuala reparare a tendoanelor peroniere
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
distanță și este rezistent la chimio- și radioterapie. Există și forme rare de fibrosarcomul congenital. Nu are predilecție pentru vreunul din sexe; apare în mod egal la femei și bărbați. Cea mai frecventă localizare este coapsa, urmată de trunchi. Părțile distale ale membrelor sunt rareori afectate la adult, dar ceva mai frecvent la copii. Diagnostic clinic Tabloul clinic este sărac. fibrosarcomul este aproape total nedureros, cu excepția situațiilor când comprimă nervii din vecinătate. Diagnosticul clinic se bazează pe evidențierea prin palpare a
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
conține unele substanțe importante pentru organism ca glucoză, aminoacizi și electroliți (substanțe minerale). Un om adult produce pe zi între 180 - 200 litri de urină primară. Această cantitate de urină primară va fi refiltrată la nivelul tubulilor renali proximali și distali (Tubuli, Henle) care formează bucle, aici vor fi recuperate substanțele necesare organismului și apa într-un procent de 99 %. Cantitatea de urină secundară rezultată va fi de cca. 1 - 1,5 litri. (60 ml/oră). Ajunsă în bazinul renal urina
Urină () [Corola-website/Science/309730_a_311059]
-
numi os canon. Tragulidele ("Tragulidae") au degetele II și V destul de bine dezvoltate, iar metacarpienele, respectiv metatarsienele III și IV sunt sudate într-un singur os canon (numai la "Hyemoschus" din "Tragulidae" este absent). Ulna este puternic redusă în părțile distale și mijlocii și de multe ori se sudează cu radiusul (la "Tragulus" ea nu este redusă și nu se sudează). Din fibulă se păstrează partea distală ca un os maleolar ("os malleolare"), care face parte funcțional din tars (la "Tragulidae
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
canon (numai la "Hyemoschus" din "Tragulidae" este absent). Ulna este puternic redusă în părțile distale și mijlocii și de multe ori se sudează cu radiusul (la "Tragulus" ea nu este redusă și nu se sudează). Din fibulă se păstrează partea distală ca un os maleolar ("os malleolare"), care face parte funcțional din tars (la "Tragulidae" fibula este normal dezvoltată). Rumegătoarele nu au dinți frontali superiori (incisivi + canini) ci numai dinți superiori laterali. La mandibulă în schimb prezintă toate grupele de dinți
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
reprezenate de fanerele și glandele pielii. Fanerele sunt organe anexe ale pielii diferențiate la suprafața ei, cu funcție de apărare a organismului, fiind prezente la om sub forma unghiilor și a părului. Unghia (unguis) este formată dintr-o lamă cornoasă dură, distală, numită corpul unghiei (corpus unguis), alcătuit din limbul și patul unghial și o rădăcină (radix unguis), situată proximal, corespunzând părții acoperite de un repliu cutanat, numit plica supraunghială, care se prelungește pe laturile unghiei. Plica acoperă lunula, porțiunea roză, palidă
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
Y nu prezintă sateliți în regiunea terminală a brațului scurt. Centromerul împarte cromozomul Y în două brațe de mărime diferită, brațul scurt și brațul lung. Cromozomul Y contine gene implicate, în mod esențial, în determinismul sexului și în spermatogeneză. Regiunea distală a brațului scurt formează regiunea pseudoautosomală I, regiune omologă unei regiuni situate în partea distală a brațului scurt al cromozomului X. În cursul meiozei aceste două regiuni se împerechiază (asocierea cromozomilor X și Y formând structura numită veziculă sexuală) și
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]
-
două brațe de mărime diferită, brațul scurt și brațul lung. Cromozomul Y contine gene implicate, în mod esențial, în determinismul sexului și în spermatogeneză. Regiunea distală a brațului scurt formează regiunea pseudoautosomală I, regiune omologă unei regiuni situate în partea distală a brațului scurt al cromozomului X. În cursul meiozei aceste două regiuni se împerechiază (asocierea cromozomilor X și Y formând structura numită veziculă sexuală) și un schimb de material genetic se realizează între cromozomul X și Y, prin "crossing-over", numai
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]
-
prezentă gena "SRY" implicată în determinismul sexului la embrionul de sex masculin. Brațul lung conține mai multe gene implicate în spermatogeneză. Anomaliile acestei regiuni pot determina tulburări de reproducere. O altă regiune pseudoautozomală, regiunea pseudoautozomală II, este localizată în regiunea distală a brațului lung al cromozomului Y. Mărimea brațului lung poate varia de la un individ la altul datorită cantității variabile de heterocromatină constitutivă localizată în regiunea distală a brațului lung (regiune Yq12). Regiunea Yq12, constituită din blocuri de secvențe repetate de
Cromozomul Y () [Corola-website/Science/304862_a_306191]