1,499 matches
-
aplanării disensiunilor cu prețul sacrificiului propriilor interese. Această abordare poate fi folosită: • când ne dăm seama că nu avem dreptate și că ne-am înșelat, dar vrem să rămânem totuși deschiși relației; • când menținerea relației este mai imporatntă decât o distanțare ce ar putea apărea ca rezultat al exploatării conflictului; • ca gest de bună-credință, atunci când rezultatul este mai important pentru celălalt/ceilalți; • pentru a ne limita pierderile, atunci când suntem conștienți că vom pierde mult mai mult prin abordarea conflictului; când ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a unor stări sufletești negative" (ibidem); f. ranchiuna: este acea stare sufletească bazată pe dorința de represalii și de pedepsire. Ranchiunosul a hotărât să încremenească în memorie, blocând "cicatrizarea naturală a rănilor suferite în amorul propriu prin uitare sau prin distanțare" (ibidem). În măsura în care trece timpul, ranchiunosul colecționează detaliile care confirmă latura sa întunecată. Pentru evitarea furiei/mâniei, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă (pp. 47-57): • să minimalizăm motivele de iritare: să avem grijă să prelungim pe cât posibil momentele plăcute, adevărate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
luciditate a persoanei, de felul În care și-a integrat psihologic disonanța natală. Cu cât refuză sensul acesteia, cu cât respinge problema, cu atât riscă să suporte efectele negative ale tranzitului. Dimpotrivă, conștientizarea din partea sa permite, Într-un fel, o „distanțare”, un recul, o filosofie. În acest caz, persoana respectivă transformă energiile planetare sau devine capabilă să resimtă transformarea lor. Toate acestea sunt În mod special valabile cu privire la tranzitele lui Jupiter și Saturn. De exemplu, persoanele care Îl au pe Jupiter
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
poate trăi În totalitate În raport cu imaginea bărbatului: el e cel de care se Îndoiește, despre el Își pune Întrebări, cu el intenționează să pună bazele unei relații... dar asta presupune În general un proces inevitabil de maturizare și adesea de distanțare față de imaginea masculină romanțată sau prefabricată. Există riscul să apară o senzație de oboseală, morală sau fizică, care face ca individul să treacă printr-o fază de recul, de economisire a forțelor... Mai atent la ceea ce e esențial pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
strategii pe care le vom exemplifica în următoarele secțiuni ale cărții) și principiul ritualizării, ce poate fi explicat prin apelul la teoria lui Goffman (apud Bayon & Mignot, 2000, p. 268), care diferențiază ritualurile "de acces" (marcă a apropierii sau a distanțării, de exemplu, prin salut) de ritualurile "de confirmare" (a imaginii de sine și a manierei de raportare la interlocutor de exemplu, prin folosirea unui apelativ care individualizează funcția sau profesia interlocutorului: "Domnule Decan", "Domnule profesor"), de cele "de reparare" (actualizate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
identități, condamnații trebuie să integreze, să profeseze valori morale, să urmeze reguli de conduită specifice mediului carceral. Personalul își reprezintă deținutul plecând de la o dinamică dublă: când este vorba să-l păzească și să-l țină închis, această dinamică vizează distanțarea și deci diferențierea față de condamnat; când este vorba de evaluarea transformărilor sale, este vorba de apropiere, adică despre asemănarea deținutului cu personalul și valorile sale. Deținutul este evaluat în funcție de identități și valori morale contradictorii. De fapt, el trebuie să jongleze
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
totul. Există în special lucruri rele în sine, independent de circumstanțe și de puncte de vedere. Nu există lagăre de concentrare bune. Nu există epurări etnice bune. Un fel de "tribunal al istoriei" filtrează și cântărește evenimentele. Mulțumită reculului, a distanțării, această in-stanță permite clarificarea și selecționarea. Totuși, aceste considerații nu pot opera decât în mică măsură în cazul cetățeanului invitat să se implice în fiecare zi. El nu poate aștepta ca acest tribunal să pronunțe verdictul... Este deci necesar să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
va rămâne o temă pură și exclusiv medicală. Ea va constitui un subiect de reflecție continuă pentru morală și filozofie, inseparabilă de sfera culturii. Boala mintală, pentru G. Gusford, este percepută sau trăită, ca o stare de alienație, ca o distanțare în raport cu norma socială, ea fiind mai mult o „patologie de cultură” decât o „patologie naturală”. Acceptarea ideii de boală psihică este direct condiționată de natura spațiului mintal care derivă din modelul socio-cultural. Pentru G. Gusdorf „spațiul mintal este domeniul în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicina europeană, inițial de Paracelsus și, ulterior, de Sydenham. Dintre derivatele de opiu, cel mai cunoscut și folosit în medicină este morfina. Opiaceele produc o stare de liniște, sentimentul de „bine” general, fizic și psihic, desprinderea de realitate, destindere musculară, distanțare de orice fel de preocupări, tensiuni psihice emoționale, stări de transă onirică etc. Din America provine alcaloidul cocaina, extrasă din frunzele de coca, drogul sacru al incașilor, utilizat în Europa inițial de P. Mantegazza și, ulterior, și de S. Freud
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezintă de fapt două categorii de forme, și anume: 1) Tipuri psihologice de contra-reacții, caracterizate prin manifestări de natură psihologică, cum ar fi următoarele: - conduite de refugiu, sau de retragere, - sentiment de culpabilitate în raport cu actul sau comportamentul consumat, - dorința de distanțare, de separare de actul reactiv petrecut, - o atitudine de angajare sau de coparticipare la acțiunea reactivă printr-un mecanism de inducție sugestivă, sau de reluare ori continuare a actului comis anterior, - dorința de a provoca și întreține o stare reactivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca urmare, au beneficiat de critici numeroase. În literatura de speciaitate s-a considerat mult timp că, din perspectivă pedagogică, pedeapsa este foarte eficientă, fiind aplicată de cadrul didactic (cald, implicat și atașat socio-afectiv de elevi) atunci când se constata o distanțare a elevilor față de normele stabilite. Criticii acestei strategii intervenționiste subliniază faptul că pedeapsa este eficientă numai dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale: elevii au o anumită maturitate psiho-afectivă și au dobândit conștiința de sine. Practicile moderne inovatoare repoziționează strategiile de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
clasei; comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
obișnuit și creator există înainte de orice o diferență calitativă sub aspect teleologic, al intențiilor și al scopurilor. Deseori există și o accentuată diferențiere de mijloace lingvistice utilizate în realizarea discursului, adică o diferență de ordin material, care produce tot o distanțare calitativă, în măsura în care acest material antrenează sau nu resorturi aflate dincolo de funcțiile denominativă și comunicativă ale limbii. Pe de altă parte, construcțiile lingvistice, creațiile fortuite, ocazionale ale vorbitorului obișnuit sînt efemere. S-ar putea chiar afirma că însăși creația sa se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
elementelor ei. Astfel, cultivarea limbii primește un rol preponderent calitativ, iar aspectul cantitativ, deloc neglijabil, rămîne de obicei pe locul al doilea. Din distincția limbă populară − limbă literară, s-ar putea trage concluzia că, prin cultivare, se tinde spre o distanțare tot mai accentuată a aspectului literar de cel popular și, în mare parte, lucrurile stau astfel. Dar cultivarea nu are drept scop această distanțare decît în măsura în care elementele de la nivelul popular sînt filtrate și emendate iar înnoirea se realizează mai ales
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbă populară − limbă literară, s-ar putea trage concluzia că, prin cultivare, se tinde spre o distanțare tot mai accentuată a aspectului literar de cel popular și, în mare parte, lucrurile stau astfel. Dar cultivarea nu are drept scop această distanțare decît în măsura în care elementele de la nivelul popular sînt filtrate și emendate iar înnoirea se realizează mai ales prin împrumuturi. De aceea, în marile limbi de cultură europene există de obicei o graniță foarte clară la impactul limbii literare cu cea populară
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu limbajul, și, prin aceasta, glosocosmosul ca fiind identic cu antropocosmosul și cu cosmosul, această obiectivitate nu este pusă la îndoială. Potrivit lui Hans-Georg G a d a m e r, limbajul (= limba) se interpune între om și realitate, producînd o distanțare a omului de realitate sinonimă cu libertatea, iar, pe de altă parte, intermediază accesul omului la ceea ce există, la realitatea înconjurătoare, ceea ce produce instituirea obiectivității (Sachlichkeit)311. Din faptul că legătura dintre limbă și realitate este mediată de gîndire (iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu mai erau în uz. Ambianța culturală a vremii nu mai predispunea la utilizarea unor astfel de elemente și, de aceea, s-ar părea că, în asemenea condiții, el încearcă mai degrabă să reconstituie unitatea armonică a limbii, opunîn-du-se unei distanțări prea mari între stilurile funcționale. În multe situații, Mihai Eminescu uzează chiar, în textele filozofice, de valorile metaforice ce reies din combinări-le de cuvinte și tot el surprinde aspecte ce s-ar putea constitui în trăsături specifice ale limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
italiană și germană s-au creat prin inițiative individuale, dar ele au pornit tot de la nivelul popular, de la graiuri, și numai dezvoltarea intensă a culturii majore, care presupune și cultivarea limbii, și modelul exemplarității latinei urmat insistent, a produs o distanțare mare de limba populară. Cît privește creația individuală a personalităților culturale, aceasta nu se poate compara cu elementul popular și cu atît mai puțin se poate suplini prin acest element. Unitatea accentuată a limbii române populare (de fapt, a dialectului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca Japonia să fie "prinsă în vârtejul triunghiular" al relațiilor chino-americano-japoneze. Drifte utilizează această expresie pentru a surprinde rezultatele negative și contra-productive ale modelării relației cu China pornind de la alianța de securitate cu SUA. Îngrijorătoare pentru Japonia este mai ales distanțarea graduală a Chinei de poziția anterioară, aceea de acceptare a MST, ca fiind răul mai mic (Drifte, 2003, pp. 162-173). Astfel, o interpretare instituționalistă a direcției de evoluție a politicii externe japoneze este contradictorie în sine. Orice încercare de a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
DV, 31.07-6.VIII-2008). 5.4. Nu foarte frecvente, dar perfect acceptabile, sunt construcțiile de tipul: (67) Pentru a intra într-un alt univers și a înțelege "o altă lume", fie ea apusă sau încă vie, este necesară o anumită distanțare, un anumit sentiment al alterității, o minimă conceptualizare ("22", 20-26.V.2008) (68) Intr-un orășel fictiv din California, toți adolescenții par să fie dependenți de droguri, fie ele prescrise sau nu ("TV Mania", 17.III.2008) (69) Totodată, sperăm
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
deosebiri profunde și ireductibile de orientare a gândirii între Tractatus și acea „reformă a filozofiei“ care a fost proclamată de Cercul de la Viena și promovată ulterior de empirismul logic. Nici programul reducerii enunțurilor cu sens la enunțuri empiric verificabile, nici distanțarea în spirit pozitivist de metafizica tradițională nu pot găsi sprijin în Tractatus. Impresia că lucrurile stau altfel a fost favorizată de citirea „Introducerii“ lui Russell drept o expresie fidelă a gândurilor lui Wittgenstein și amplificată apoi de interesul acordat Tractatus-ului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
principial și oferă răspunsuri la aceste întrebări. Autorul va scrie în „Cuvântul înainte“: „Sunt, așadar, de părere că, în esență, am rezolvat problemele în mod definitiv.“ După primii ani de la reluarea preocupărilor filozofice, însemnările lui Wittgenstein atrag atenția printr-o distanțare tot mai clar marcată de acest stil de gândire. Aspirația filozofică nu mai este să pună în evidență ceva de ordin principial cum este, să zicem, „forma logică a propoziției“, ci o înțelegere mai bună a modului cum funcționează expresiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În mod evident, dacă folosirea unui cuvânt este adoptată ca definiție a expresiei «semnificația unui cuvânt», ea nu poate fi înlocuită cu «purtătorul unui cuvânt»“ (Wittgenstein’s Lectures, p. 44.) 43 Wittgenstein’s Lectures, pp. 94-95. 44 Ibidem, p. 46. Distanțarea de supoziția că semnificația tuturor cuvintelor ar fi dată de obiecte sau însușiri pentru care stau ele, tot așa cum în Tractatus semnificația numelor este dată de obiecte, devine aici vizibilă. Un interpret al filozofiei lui 246 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein afirma
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la fără frecvență (1972-1974). A practicat diverse meserii: frezor, strungar, corector la Întreprinderea Poligrafică „Banatul” etc. A colaborat la „România literară”, „Orizont”, „Luceafărul” ș.a. A debutat cu un roman, Nisip, apărut în 1968, bine primit de critică, mai ales pentru distanțarea față de atitudinea și structura prozei oficiale a acelor ani. Personajul principal, Luca, este un tânăr în formare, care, spre deosebire de fratele său, nu vrea să se conformeze mecanismelor administrative și sociale, devenind astfel un inadaptabil, mereu în conflict cu ceilalți. Mediul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
simplu joc intelectual frivol - se naște din pasiune și se păstrează în virtutea aceleiași pasiuni. Dar acea puternică înfrînare a sufletului ce-1 caracterizează pe politicianul pasionat, deosebindu-1 de diletantul politic aflat în "agitație sterilă", e cu putință numai prin deprinderea distanțării, a detașării în toate sensurile cuvîntului. "Forța" unei "personalități" politice derivă în primul rînd din aceste calități" (M.W.). Marele dușman care-l pîndește constant pe politician, în toate clipele sale, pe cît de banal pe atît de primejdios, este
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]