2,325 matches
-
de nivel (procedura Contour), iar pentru cazul câmpului de viteze s-a utilizat tehnica suprapunerii liniilor de curent și a vectorilor viteză (combinarea procedurilor Gradient și Streamsliceă. Pentru ambele tipuri de reprezentări grafice, în unele cazuri, se constată apariția unor distorsiuni determinate de existența punctelor singulare și a zonelor de discontinuitate. Redimensionarea domeniului de curgere prin mărirea numărului de puncte de discretizare permite îmbunătățirea calității reprezentării grafice obținute. Se observă în bara de titlu a ferestrei grafice respective numele cazului concret
PFSIM : Simularea numerică a mişcărilor potenţiale by Dănuţ Zahariea () [Corola-publishinghouse/Science/91506_a_93190]
-
auctorială a lui Rowley dispare"; cu alte cuvinte, Chatterton se poate să fi fost conștient de natura palimpsestică și de mise-en-abyme a timpului și istoriei, în care orice creație de orice fel este în cele din urmă o recreație sau distorsiune a unor lucruri care au existat. Calitatea de autor în sine devine în această ecuație o chestiune ambiguă și incertă, invitînd la meditație asupra semnificației adînci a caracterului esențialmente eluziv al realității temporale și istorice, vădit mai ales cînd explorăm
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
formal și de conținut: întrebările trebuie să fie clar formulate, să utilizeze un limbaj accesibil subiecților, să nu sugereze răspunsul, să conțină referiri la o singură situație (nefiind permise întrebările multiple), să evite negațiile duble. Formularea întrebărilor trebuie să evite distorsiuni de tipul bias-ului. Inițiatorul chestionarului poate imprima întrebărilor nuanțe ale propriilor sale opinii care pot influența răspunsurile subiecților. De asemenea, modul de formulare a unor întrebări „sensibile” poate induce un anumit tip de răspunsuri. Nu există un număr fix de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
al altor metode, precum și posibilitatea de a verifica datele experimentale prin replicare (posibilă datorită caracterului riguros al metodei). Limitele experimentului sînt asociate riscurilor enumerate și descrise anterior (așteptările subiecților și ale experi mentatorului; slaba reprezentativitate a eșantionului; validitatea ecologică scăzută; distorsiunea datelor datorită instrumentelor de măsurare, aplicărilor repetate, pierderii de subiecți și regresiei statistice etc.). Pe lîngă toate acestea, experimentul poate conduce la depersonalizarea subiecților și de aceea metoda trebuie asociată cu principii etice și deontologice riguroase (trebuie întotdeauna să se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
-l mai încet!" O dată ce a fost emis, mesajul trece printr-un canal, în mod normal prin spațiul aerian dintre cei doi, dar alte sunete de pe canal vor distorsiona adesea mesajul, în exemplul nostru muzica zgomotoasă a formației Beatles poate produce distorsiuni considerabile și mesajul pe care-l surprind urechile noastre poate fi foarte diferit față de ceea ce a fost transmis de prietenul nostru. Inevitabil apar și alte distorsiuni la decodificarea mesajului, atunci când conferim înțeles semnelor verbale și non-verbale pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
vor distorsiona adesea mesajul, în exemplul nostru muzica zgomotoasă a formației Beatles poate produce distorsiuni considerabile și mesajul pe care-l surprind urechile noastre poate fi foarte diferit față de ceea ce a fost transmis de prietenul nostru. Inevitabil apar și alte distorsiuni la decodificarea mesajului, atunci când conferim înțeles semnelor verbale și non-verbale pe care le-am primit. Din cele 40 000 de impulsuri primite în fiecare secundă de urechile, ochii, mâinile noastre sau de tot restul corpului, nu putem capta decât câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cod tutelar, indescifrabil. Chipul Tatălui, raportul tată-fiu sunt revelatoare În opera celor doi scriitori. Sensul magic, eliberator sau, dimpotrivă, misterios, impenetrabil, opresiv și fatal conferă creației lor accentele disjuncte ale unui dialog tulburător tocmai prin paradoxul unei mutuale și opuse distorsiuni dureroase. New York, 1996 (Familia, nr. 2/1999) Întâlnirea cu Ciorantc "Întâlnirea cu Cioran" În primăvara 1990 fusesem invitat la Paris, la Salon du Livre, cu prilejul publicării la Albin Michel a primului meu volum În franceză, Le thé de Proust
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât o nouă mistificare. Articole ca Eminescu citit astăzi (Geo Șerban), Viața lui Eminescu și sfârșitul lui tragic (Eugen Jebeleanu), Locul lui Eminescu în literatura română (Ion Vitner) sau Eminescu despre realismul critic rus (Ion Hobana) induc tot felul de distorsiuni ideologice, prin lupa cărora sunt interpretate viața și opera poetului. Distorsiunea și mistificarea ajung în pragul ridicolului, ca, de pildă, atunci când sunt scoase la lumină „opinii” și articole venind din rândul „maselor”: De ce era Eminescu un poet „trist” (Solomon Maria
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
Viața lui Eminescu și sfârșitul lui tragic (Eugen Jebeleanu), Locul lui Eminescu în literatura română (Ion Vitner) sau Eminescu despre realismul critic rus (Ion Hobana) induc tot felul de distorsiuni ideologice, prin lupa cărora sunt interpretate viața și opera poetului. Distorsiunea și mistificarea ajung în pragul ridicolului, ca, de pildă, atunci când sunt scoase la lumină „opinii” și articole venind din rândul „maselor”: De ce era Eminescu un poet „trist” (Solomon Maria, responsabilă culturală la uzinele „Tăbăcăria Națională”) sau Începem să-l cunoaștem
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
un portativ modernist ca pentru a le verifica rezistența, cu o anumită distanțare sceptic-amuzată față de procedeu. Sunt relevabile colocvialitatea fățișă sau ceremonioasă, metaforizarea neostentativă, preluarea și pastișarea prefăcut naivă a unor șabloane și locuri comune ale limbajului curent, utilizarea cu distorsiuni ironice sau afectuoase a unor rezonanțe intertextuale trimițând la surse culte sau populare, confesarea directă sau prin interpuși, jovialitatea intonației, care uneori ascunde o rană: „Aflați despre mine că o duc foarte singur/ ca un tren fără cale ferată și
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
de aliniere Între interesele constituenților, antreprenoriatului politic și administrației. Teza susținută este că structura de bază a stimulentelor sistemului și lipsa competiției În furnizarea bunurilor publice tind să minimizeze acest nivel, ceea ce are ca efect apariția mai multor tipuri de distorsiuni sistemice. Al doilea scop al studiului este schițarea unor opțiuni de design instituțional care pot fi de natură să Înlocuiască rolurile jucate de antreprenoriatul politic și administrație cu o funcție integrată de antreprenoriat public. Teza susținută este că respectarea principiului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe scurt. În secțiunea a treia, studiul va aborda măsura În care structura principală a stimulentelor reușește să genereze un nivel funcțional de aliniere a intereselor Între principalele categorii de actori. În lipsa acestuia, incidența problemelor principal-agent produce o sumă de distorsiuni sistemice, incompatibile cu furnizarea eficientă a bunurilor publice. De aceea, nivelul problemei mută atenția, În ultima secțiune, asupra unor opțiuni de design constituțional, prin care poate fi indus un mediu semicompetitiv necesar funcționării antreprenoriatului public. În timp ce, având În vedere subiectul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
constant; politicile uzuale nu pot rezolva problema structurală și nu sunt stimulate să Îi reducă incidența În domeniul lor particular; prin urmare, o vor ignora și vor Încerca să-și atingă obiectivele specifice În pofida acesteia. Într-o mare măsură, această distorsiune este posibilă datorită sectorialității bunurilor publice furnizate și a specializării politicilor publice În sensul restrâns al termenului („tehnică prin care idei politice și tehnice sunt puse În practica guvernării, sub forma unor acte sau acțiuni ale administrației publice”). Din acest
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este suprareprezentată și că anumite tipuri de infracțiuni captează atenția jurnaliștilor, fapt ce conduce la raportarea disproporționată a actelor criminale. În 1973, Bob Roshier a constatat că presa scrisă britanică distorsionează percepția publicului despre infracțiuni și infractori și că această distorsiune are o consistență în timp și între diferitele tipuri de publicații. Pe baza unor astfel de cercetări, Stanley Cohen și Jock Young (1973) au sugerat că „mass-media îi poate face receptivi pe anumiți indivizi la anumite tipuri de devianță sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
familie. În al doilea rând, procedura nu egalizează probabilitățile și pentru numărul total de membri familiei: copiii, care nu au drept de vot, nu sunt incluși în listele electorale. Cu alte cuvinte, este posibil ca eșantionul astfel obținut să conțină distorsiuni în ceea ce privește distribuția gospodăriilor după numărul de membri fără drept de vot, mai ales copii. Bineînțeles că eșantionarea ridică mai ales probleme instituționale. Artificiile descrise mai sus au fost determinate cu precădere de imposibilitatea accesării unor cadre de eșantionare mai bune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ministerul de Interne, cât și la Institutul Național de Statistică, astfel de date intră în categoria celor clasificate, iar accesul la ele este extrem de strict controlat. Deoarece, în opinia noastră, nici o cale alternativă, precum utilizarea random-route-ului, spre exemplu, nu diminuează distorsiunile de selecție, credem că soluția ar reprezenta-o un cadru nou de acces al institutelor de cercetare la datele pe care le dețin instituțiile publice. Acestea trebuie să asigure un cadru mai larg la informațiile ce pot fi utile din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realitate. După părerea noastră România este încă genul de societate în care o parte importantă a bunurilor și serviciilor de consum sunt obținute altfel decât prin achiziționarea de pe piață. De cele mai multe ori, veniturile sunt subdeclarate, în timp ce consumurile nu suferă aceleași distorsiuni. Acest motiv metodologic ne-a orientat în primul rând alegerea, luând în considerare și experiența echipei de cercetare în înregistrarea veniturilor gospodăriilor în cercetările noastre anterioare. Dezavantajul cel mai evident al metodei alese de noi este munca laborioasă de culegere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
locuințelor este relativ constantă, forma curbei fiind sinuoasă, deși au loc sporuri substanțiale ale consumurilor. Aceasta indică relativa indiferență a valorii bunurilor imobiliare față de posibilitățile de consum simplu, de fiecare zi, ale gospodăriei, fenomen care își are originea în câteva distorsiuni ale pieței imobiliare: privatizarea, pe considerente sociale, a locuințelor proprietate de stat imediat după evenimentele din 1989, tendința gospodăriilor de a menține proprietățile imobiliare și, eventual, de a le spori, indiferent de posibilitățile materiale, modalitate considerată cel mai sigur mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și sunt cultivate cu precădere aptitudini motorii și senzoriale. Noua generație crește cu TV și computerul, nu cu cei din jur. Sunt cultivate trăsăturile de serie borderline, antisocială și narcisică și, de asemenea, crește frecvența tulburărilor psihosomatice și somatoforme, pentru că distorsiunile psihologice se răsfrâng asupra corpului. Odată cu vârsta, sentimentele de inferioritate și insecuritate crescută copleșesc personalitatea în formare cu stimuli care îi provoacă mereu flexibilitatea (Pervin, 1996Ă. Cultura este întoarsă spre exteriorul personalității, fiind adeseori o corabie fără pânze și ancoră
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
schizofrenia (F 20.Ă; tulburarea schizotipală (F 21Ă; 301.22 Tulburarea de personalitate schizotipală TP Schizotipală Un pattern pervaziv de deficite sociale și interpersonale, manifestat prin disconfort acut în relații și reducerea capacității de a stabili relații intime, precum și prin distorsiuni cognitive și de percepție, și excentricități de comportament, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă idei de referință (excluzând ideile delirante de referințăă; 2Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
maritale, parentale, profesionale, civice. Acest plan vizibil al comportamentului e relativ ușor înregistrabil. Însă nu toate tipurile de tulburări de personalitate prezintă, în egală măsură, probleme sociale, iar chiar dacă ele există, nu sunt, în egală măsură, stridente social. Agnozia sau distorsiunea dimensiunii etice a persoanei a fost considerată o altă caracteristică definitorie a „psihopatiei”. Faptul rămâne valabil și pentru tulburarea de personalitate în general, deoarece persoana umană normală e concepută ca dimensionată printr-un pol etic. Problema comportă comentarii din cel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fost și el deja menționat în continuarea concepției interpersonale a lui Sullivan și va fi reluat, cu aplicări la tulburările de personalitate, în paragrafele următoare. El pune accentul pe un aspect esențial al tulburărilor de personalitate care este cel al distorsiunii relațiilor interpersonale. Are avantajul de a se articula bine cu teoriile developmentale ale personalității, în special cu teoria atașamentului a lui Bowlby. Un alt avantaj este că oferă o structură, câteva coordonate teoretice care ordonează factologia. Un model original este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
11 itemiă; impulsivitate vs reflexie (10 itemiă; extravaganță vs rezervă (9 itemiă; dezordine vs înregimentare (10 itemiă. În perspectiva aplicării sistemului la tulburările de personalitate, se consideră că acestea pot fi caracterizate, în general, prin deficiențe în planul caracterului, iar distorsiunile în planul temperamentului configurează aspectul tipologic. Toate categoriile tulburărilor de personalitate s-ar caracteriza, în sensul TCI, prin valori scăzute la autodirecționare, fapt ce corespunde unui slab control al impulsurilor și o forță scăzută a eului, iresponsabilității, deficității de formulare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comportamentale și cele de control al impulsurilor se subordonează acestei perturbări, care se manifestă în cursul derulării vieții de zi cu zi. Încălcarea normelor sociale, problemele de statut și rol social și deficiențele etice sunt și ele stări articulate cu distorsiunea relațiilor interpersonale. În această direcție s-a dezvoltat ideea circumplexului interpersonal, care este o interpretare dimensională a modalităților de manifestare a persoanei în relațiile sale cu alții. Această interpretare are ca bază și psihologia gestaltistă a lui Levin care sugera
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
necesară prezența figurilor de atașament pentru coping și crearea sentimentului de siguranță; teamă de pierdere sau separare de figurile de atașament; 4. dispreț în relațiile interpersonale; 5. probleme de intimitate; 6. narcisism; 7. opoziție pasivă: stil de coping pasiv; 8. distorsiuni perceptual-cognitive; 9. rejecție; 10. expresii restrânse; 11. automutilare; 12. evitare socială; 13. căutare de stimuli; 14. suspiciozitate; 15. submisivitate; 16. anxietate; 17. labilitate afectivă; 18. compulsivitate. Fiecare dimensiune bazală constă, în varianta inițială a demersului lui Livesley, din mai multe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]