2,721 matches
-
prin atributul corporației de purtător de investiții străine directe. Asupra acestor aspecte vom reveni însă pe parcursul lucrării de față. Personal, consider corporația transnațională forma modernă a companiei multinaționale, îmbogățită cu o gamă mai largă de piețe și cu strategii mai diversificate de cucerire a acestora. Hood și Young (1990), actualizând o mai veche preocupare a cercetătorilor de la Harvard, consideră că, pentru a fi demnă de numele său, o corporație transnațională ar trebui să aibă filiale în cel puțin 5-6 țări și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
națională să determine îmbunătățirea performanțelor firmelor locale. În industria kenyană de săpun, apariția firmelor străine a dus la dispariția vânzării, la oraș, a săpunului de casă, firmele locale fiind obligate să achiziționeze linii de producție și ambalare mecanizate și să diversifice gama de produse, prin acorduri de subcontractare sau de licențiere (Langdon, 1981). Pătrunderea CTN-urilor în industria kenyană de încălțăminte a condus, de asemenea, la creșterea competiției pe piață și la înnoirea liniilor tehnologice ale firmelor locale (Jenkins, 1990). Apariția
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în timp ce Unul multiplu se răspândește în lumi și câmpuri; în care Unu nu se preface în unități, pe când în cultura europeană Unu dă unități, de fiecare dată autonome, ca monadele. Cultura europeană va fi acest ansamblu de unități, ce se diversifică, la rândul lor, întocmai Unului prim. Teologia ei, e drept, se va strădui să păstreze unitățile în subordinea Unului; filozofiile ei, cu setea lor de absolut, vor tinde să regăsească unicitatea Unului multiplu. Dar, spre deosebire de teologie, religia vie din lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
păstreze stăpânirea de sine în fața catastrofei Franței în război. Eliade mai figurează aici cu un fragment din romanul Viață nouă și cu note despre Portugalia. Alte rubrici - „Vlăstare ale Bisericii”, „Cronica internă”, „Cronica externă”, „Viața studențească”, „Vitrina cărții”, „Viața veselă” - diversifică sumarul. Paginile revistei sunt însoțite de ilustrații de calitate, reproduceri de artă, fotografii de monumente bisericești și de icoane. A. C.
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
de dragoste (1975), este o rememorare a primilor ani ai maturității, cu o intrigă vioaie, cu reflecții pertinente asupra unui timp ce îngrădea dezvoltarea normală a personalității individului. În cartea următoare, Cântec pentru Daria (1981), repertoriul stilistic și structural se diversifică. Personajele principale sunt preluate din romanul anterior, dar atmosfera este susținută mult mai complicat, cu numeroase dezvoltări narative. În Valea cu iubiri (1985) autorul își fixează materia romanescă într-un peisaj montan, unde protagonistul se refugiază voit, după o experiență
VLAD-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290597_a_291926]
-
Organ închinat ostașilor și intereselor naționale”, „Revistă literară. Patriotică. Ilustrată”, „Revistă literară ilustrată. Sociologie, economie, critică, filosofie, artă, muzică, higienă, gospodărie”, „Organ al Armatei II” ș.a., ca și cele în aspectul grafic, coperta devenind policromă. Concomitent, conținutul și structura se diversifică prin introducerea unor rubrici de interes lărgit, dar cu susținere destul de firavă: „Cronica muzicală” (semnată Musicus), „Cronica artistică” (N. Pralea) „Cărți și reviste apărute”, „Cronica literară”, „Cronica feminină” (semnată Olimpia), „Ecouri”. De atenție specială se bucură rubrica „Figuri contemporane”, ce
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
social deosebit acordat adulților pentru continua lor dezvoltare individuală și ameliorare a competențelor (popular enlightenment), în strânsă legătură cu ideile social-democrate de bunăstare și de oportunități egale. Ulterior, nevoile educaționale devin mai structurate, iar termenii care să le diferențieze se diversifică, desemnând mai ales fenomenele sociale chemate să le amelioreze. În caleidoscopul cerințelor sociale, respectiv al nevoilor educaționale pe care le determină (nevoi diferite de la o țară la alta), cu același termen pot fi denumite realități diferite, tot așa cum denumiri diferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și foarte puțin de dezvoltarea personală; - al treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din viața de zi cu zi, acestea diversificându-se tot timpul, fiind tot mai atractive (de exemplu, un CD cu Encarta înlocuiește cursurile de cultură generală), motiv pentru care sunt achiziționate și utilizate în proporție încurajatoare; • este necesară o politică educațională coerentă, care să stimuleze, să susțină și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de limbi străine, dintre care menționăm: The British Council, Avalon Media, International House, FIATES, Institutul Goethe, Institutul Cervantes, Eurolangue etc.; - organizațiile patronale și sindicale au structuri proprii de formare profesională în domeniul specific de activitate, dar au și o ofertă diversificată de programe de educație pentru adulți. Pe lângă acestea, numărul centrelor vocaționale private de educație pentru adulți este foarte mare, de natură să acopere paleta diversă a profesiilor și ocupațiilor de pe piața muncii. Piața educațională de formare profesională pentru adulți este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
încurajați cursantul să își lărgească aria de raportare, de extrapolare a ceea ce a învățat pentru a transfera în contexte mai diverse și mai îndepărtate de preocupările sale imediate; - ajutați cursantul să exploreze critic și sistematic propria experiență, respectiv să o diversifice, valorificând la maximum experiența colegilor, prin deschidere la nou și diversitate; - ajutați cursantul să contextualizeze și să decontextualizeze cu ușurință cele învățate, pentru a utiliza achizițiile în cele mai variate contexte; - abordarea didactică este de dorit a fi una centrată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
social deosebit acordat adulților pentru continua lor dezvoltare individuală și ameliorare a competențelor (popular enlightenment), în strânsă legătură cu ideile social-democrate de bunăstare și de oportunități egale. Ulterior, nevoile educaționale devin mai structurate, iar termenii care să le diferențieze se diversifică, desemnând mai ales fenomenele sociale chemate să le amelioreze. În caleidoscopul cerințelor sociale, respectiv al nevoilor educaționale pe care le determină (nevoi diferite de la o țară la alta), cu același termen pot fi denumite realități diferite, tot așa cum denumiri diferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și foarte puțin de dezvoltarea personală; - al treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din viața de zi cu zi, acestea diversificându-se tot timpul, fiind tot mai atractive (de exemplu, un CD cu Encarta înlocuiește cursurile de cultură generală), motiv pentru care sunt achiziționate și utilizate în proporție încurajatoare; • este necesară o politică educațională coerentă, care să stimuleze, să susțină și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de limbi străine, dintre care menționăm: The British Council, Avalon Media, International House, FIATES, Institutul Goethe, Institutul Cervantes, Eurolangue etc.; - organizațiile patronale și sindicale au structuri proprii de formare profesională în domeniul specific de activitate, dar au și o ofertă diversificată de programe de educație pentru adulți. Pe lângă acestea, numărul centrelor vocaționale private de educație pentru adulți este foarte mare, de natură să acopere paleta diversă a profesiilor și ocupațiilor de pe piața muncii. Piața educațională de formare profesională pentru adulți este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
încurajați cursantul să își lărgească aria de raportare, de extrapolare a ceea ce a învățat pentru a transfera în contexte mai diverse și mai îndepărtate de preocupările sale imediate; - ajutați cursantul să exploreze critic și sistematic propria experiență, respectiv să o diversifice, valorificând la maximum experiența colegilor, prin deschidere la nou și diversitate; - ajutați cursantul să contextualizeze și să decontextualizeze cu ușurință cele învățate, pentru a utiliza achizițiile în cele mai variate contexte; - abordarea didactică este de dorit a fi una centrată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
superioară de învățământ, pe baza cunoștințelor probate. Transformarea metodelor alternative de evaluare în practici presupune implicarea necondi ționată, activă și responsabilă a cadrelor didactice în aplicarea efectivă a unor instrumente și tehnici de evaluare de tip complementar, în măsură să diversifice în mod rezonabil practicile de evaluare în învățământul românesc. II. AUTOEVALUAREA Autoevaluarea este o formă de organizare și apreciere reprezentând expresia unei motivații lăuntrice față de învățare. Ea are efect formativ și se raportează la diferite capacități ale elevului în funcție de progresul
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
ca orice percepție etnică, simplifica și omogeniza obiectul reprezentării sale), românii erau, În primul rând, țărani din Transilvania. În opinia maghiarilor, țăranii respectivi conservau, În mod exclusiv, adevărata esență a românității. Doar boierimea din Principatele Dunărene avea darul să mai diversifice, din punct de vedere social și cultural, această masă uniformă. Concluziile pe care le-am avansat În studiile dedicate deja acestui subiect subliniau faptul că reprezentarea În discuție nu era nici excesiv de polemică și nici predominant negativă, așa cum ne-ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de aruncări: - aruncarea greutății; - aruncarea suliței; - aruncarea discului; - aruncarea ciocanului. Probe de marș: - 2km, 3km, 5km, 10mk, 20km, 50km în funcție de sex și de vârstă. Probe combinate: - triatlonul, tetratlonul, pentatlonul, heptatlonul, decatlonul. Distanțele probelor atletice, materialele și instalațiile de concurs sunt diversificate în funcție de sex, vârstă și locul de desfășurare (teren acoperit sau aer liber - Rață G., 2002), iar fiecare probă atletică din cadrul sistemului are un caracter autonom, determinat de structuri și reguli de desfășurare proprii (Ababei C., 2006). Pe lângă probele atletice enumerate
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor, pentru ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, realizarea medalistică străină să se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum am văzut, efigia lui Mihail Grigore Sturza mai apare pe medalia din 1911, ocazionată de sărbătorirea a 75 de ani ai Academiei Mihăilene, cât și pe o realizare recentă, medalia Institutului Gregorian, respectiv
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
noi, considerăm oportun să schițăm procesul structurării comportamentullui de consum. Iată principalii pași delimitați. 1. Structurarea și formarea fondului de priceperi, valori și stări afective corelate atitudinilor specifice comportamentului consumatorului, cu baze din copilărie. 2. Elaborarea unui comportament selectiv, echilibrat, diversificat prin activități specifice diferitelor vârste și niveluri de pregătire pentru. 3. Abilitarea În realizarea unor strategii creative de prelucrare selectivă a diversității ofertelor, stimulilor orientativi spre bunuri, servicii, activități de divertisment. 4. Abilitarea În formarea unei strategii de reziliență În raport cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unor comportamente și mentalități actuale permit delimitarea, În literatura de specialitate, a unor stiluri diferite În designul de produs. Deși antropologia furnizează date despre diferențele culturale, psihologia socială a deschis aria de cercetare multidimensional abia În anul 1980. S-au diversificat cercetările europene și asiatice, ca replici la experimentele americane și s-a conturat un alt tip de individ diferit de descrierile de până atunci. Culturile occidentale prezentau un om independent, contând Întotdeauna doar pe forțe proprii, trăind din realizările personale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
50%, pasionați de cumpărături, și În special de cele ce privesc achiziționarea de produse vestimentare. Q3. Care sunt locațiile din care obișnuiți, cel mai des, să achiziționați produse vestimentare? Locațiile preferate pentru a achiziționa sunt cele care oferă o gamă diversificată la prețuri accesibile - centre comerciale gen siraj, dar și cele cu gamă diversificată care oferă o atmosferă plăcută - gen mall-uri. La distanță apropiată se află și magazinele care le sunt la Îndemână, precum magazinele de cartier. Q4. Obișnuiți să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
modelului tridimensional al gândirii de către J. P. Guilfford și atenționarea luminii științifice privind interesul redus acordat conceptului de creativitate și domeniului subsumat lui de către același autor perspectivele de abordare și studiere a creativității s-au multiplicat, modelele explicative s-au diversificat, strategiile aplicative sunt În continuă dezvoltare. În timp s-au impus câteva axiome cu privire la creativitate cum sunt: 1) fiecare om are un potențial creativ de la naștere; 2) creativitatea se poate dezvolta și manifesta pe tot parcursul existenței sub impulsul și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a colecționa obiecte. Trebuința de a duce o viață activă, variată, se suprapune În fenomentul shoppingului peste trebuințele și nevoile de viață, fenomenul discutat Îndeplinind o mulțime de funcții ce conduc la lărgirea sferei atitudinilor dobîndite din comportamentul consumatorului. Modalitățile diversificate de a face cumpărături În supermarketuri și hypermarketuri, online, cu cârduri de credit sau cash, au contribuit la amploarea fenomenului discutat. Șpecialișii apreciază că piața hypermarketurilor și a supermarketuri lor este În expansiune, existînd o relație de inter-influențare Între clienți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]