1,386 matches
-
târgoveață un act erotic”358, care îi conferă o plăcere certă, mai ales atunci când trebuie să expună acestă paradă a unei exegeze originale unui public interesat. Personajul feminin chaucerian are o structură duală, este ambivalentă în tot ceea ce întreprinde, ea divide, diferențiază, scoate în evidență conflictele atunci când este posibil.359 Destinul ei este pus sub semnul a două astre: Mercur, simbolizând înțelepciunea, știința, rațiunea, acțiunea, tot ceea ce ține oarecum de aspectul viril, și Venus, conotând carnalul, atitudinea pasivă, feminitatea inefabilă, enigmatică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
descrește și dispare, este supusă "legii universale a devenirii, a nașterii și a morții".176 Dacă în mitologia universală soarele era reprezentat printr-un cerc, ca simbol al ciclicității, având un punct în centru, în cazul astrului lunar, cercul se divide în două, reprezentând dedublarea principiului universal al vieții, dualitatea ilustrând aspectul feminin, receptiv și, în același timp, regenerator al naturii. Divinitățile lunare patronează vegetația, nașterea, moartea, fertilitatea pământului, creșterea plantelor. Luna a fost considerată "primul mort" din cauza dispariției din 3
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
et coloribus non disputandum (lat., „Despre gusturi și culori nu trebuie să discuți”); de jure (lat., „de drept”, „din punct de vedere legal”); De mortuis nil nisi bene (lat., „Despre morți numai de bine”); de plano (lat., „de la sine Înțeles”); Divide et impera (lat., „Dezbină și stăpânește!”); doctor honoris causa (lat., „doctor În semn de cinstire”); Dura lex, sed lex (lat., „Legea este dură, dar este lege”); Errare humanum este, sed perseverare diabolicum (lat., „Greșeala este omenească, dar perseverarea În greșeală
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
spiritele înalte care să acceadă la o astfel de viziune. Din punctul de vedere al departajărilor din limbă, segmentarea cunoașterii presupune și o grupare în limbaje diferite a elementelor limbii, în vreme ce unificarea produce dialogul și amalgamarea dintre limbaje. Limbajele se divid la rîndul lor, prin trecerea la nivelul vorbirii, în tipuri de discurs, a căror individualitate este dată de forma discursivă dominantă (narativă, descriptivă, emoti-vă, demonstrativă, oratorică, dialogică, evaluativă, normati-vă etc.). Tipurile de discurs sînt caracterizate, de asemenea, de funcțiile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ARN, se actualiză, doar după ce este transformată în ADN proviral. Aceasta se realizează sub acțiunea unei enzime numită transcriptaza inversă. ADN-ul nou format este integrat în materialul genetic propriu al celulei gazdă și de fiecare dată când celula se divide noile celule rezultate conțin materialul genetic al virusului respectiv. În stadiul inițial de evoluție a bolii virusul intră in celula umană prin membrană, după spusele oamenilor în halate albe. De fapt eu cred că virusul nu intră prin membrană ci
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Curte Constituțională. Toate au următoarele trei trăsături caracteristice: 1. Tendința de monocameralism: parlamentele sunt monocamerale; în Danemarca monocameralimul a fost introdus prin Constituția din 1953, care a abolit bicameralismul, în timp ce în Norvegia și Islanda Parlamentul, ales în mod unitar, se divide succesiv în două camere (Islanda are Parlamentul cel mai vechi, instituit în anul 1930). Și în Suedia, Riksdag (Parlamentul) a trecut printr-o reformă constituțională în 1969 și s-a transformat într-un organism monocameral. Toate parlamentele scandinave prezintă puteri
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de piață apar, să admitem, ca linii roșii ce conectează firmele formând astfel rețele. În interiorul firmelor (și probabil și Între firme) vizitatorul vede linii albastre palide ce marchează relațiile de autoritate. De asemenea, vizitatorul poate vedea cum masele verzi se divid atunci când diviziile unei firme devin independente sau cum altele se agregă formând contururi mai accentuate. Vizitatorul trimite un mesaj acasă În care spune că de fapt vede mari arii verzi interconectate de linii roșii și nu o rețea densă de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
amintire spre tentativă, dinspre elementar spre complex, dinspre logic spre supralogic, iată sarcini indispensabile unei revoluții spirituale. Este nevoie, pentru aceasta, ca prin tentative subtile să determini rațiunea nu numai să se îndoiască de opera sa, dar și să se dividă în mod sistematic în fiecare din activitățile sale. Pe scurt, trebuie redată rațiunii umane funcția sa de turbulență și agresivitate. S-ar contribui astfel la întemeierea unui supraraționalism care ar înmulți ocaziile de gîndire". În Apa și visele (Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tensiunii internaționale" o reprezintă "prăpastia care s-a adâncit rapid între zonele bogate și cele sărace ale lumii",233 astfel că o parte din vechii actori și-au redus ponderea sau au dispărut de pe scena internațională, în timp ce alții își dispută divizând "prima scenă a lumii".234 Lărgirea spectrului de riscuri (convenționale sau neconvenționale) la care se adaugă diversificarea tipologiei crizelor și conflictelor generează multiple provocări, care necesită la nivel global reacții multidirecționate, bazate pe mobilitate, complementaritate și pe reformarea instituțiilor 235
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
să prefigureze inițierea actului înșelător? În ceea ce îl privește pe Satan, am răspunde afirmativ, avînd în vedere că acesta urmărea foarte clar ruptura dintre Dumnezeu și oameni, spre a-i putea stăpîni mai ușor pe cei din urmă (machiavelicul principiu "divide et impera" pare a se fi aplicat cu acest prilej întîia oară). În ceea ce îi privește pe protopărinți, însă, răspunsul ar trebui să fie negativ. Să ne gîndim, de pildă, la faptul deja amintit că Adam și Eva erau incapabili
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Osvaldo Sunkel (ed.), New Regionalism and the Future of Security and Development, Palgrave Macmillan & UNU/WIDER, Basingstoke, pp. 93-120. Sherman, Francine T.; William R., Torbert (eds.) (2000), Transforming Social Inquiry, Transforming Social Action: New Paradigms for Crossing the Theory/Practice Divide in Universities and Communities, Kluwer, Norwell (MA). Silber, Laura; Alan, Little (1996), The death of Yugoslavia, Penguin Books, Londra. Singer, David J. (1961), „The Level-of-Analysis Problem in International Relations”, World Politics, vol. XIV, nr. 1, pp. 77-92. Skjelsbaek, Kjell; Gunnar
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de contact intim între aceste două tipuri de celule; c. reprezentarea grafică a modalităților în care celulele T helper ajută celulele B: 1) odată legată la o celulă B, celula T helper secretă limfokine care stimulează celula B să se dividă prin mitoză și să sufere diferențiere spre a sintetiza anticorpul specific antigenului, devenind celulă plasmatică (din Kimball, 1994). Pe de altă parte, există un răspuns imun mediat celular, realizat de către o clasă de limfocite T numite celule T citotoxice sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limfocitele sunt:- cu viață scurtă (efectori ai răspunsului imun);- cu viață lungă (de memorie), care recirculă în organism pentru perioade îndelungate (de ordinul anilor). Se afirmă că, la om, limfocitele de memorie ar supraviețui circa 10 ani, fără să se dividă. Astfel se explică starea de a fi imun a unui organism, după mulți ani de la contactul cu un anumit agent infecțios sau după vaccinare. În raport cu funcția pe care o îndeplinesc, se disting următoarele categorii de limfocite:- efectoare, cele care, prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asociază cu o catenă cunoscută ca pre-alfa T și cu complexul CD3, rezultând precursorul desemnat pre-RCT. Limfocitele B necesită ajutorul limfocitelor T, spre a se dezvolta în celule plasmatice. Limfoblastele sunt celule determinate să devină limfocite și care se pot divide (din Kimball, 1994). Precursorul RCT induce excluderea alelică a genelor catenei β din cromozomul omolog, stimulează rearanjarea genelor pentru RCT-α și determină dezvoltarea stadiului dublu pozitiv (DP) (CD4+, CD8+). Celulele DP își au originea în celule dublu negative și proliferează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
precursori separați ai liniilor mielo-monocitară, limfoidă, eritrocitară și, respectiv, plachetară (fig. 1.18). Monoblastul este prima celulă identificată pe linia diferențierii fagocitelor mononucleare. El are receptori pentru regiunea Fc a Ig, fagocitează și, in vitro, aderă de suport. Monoblastul se divide o singură dată în două promonocite. Promonocitul, localizat ca și monoblastul în măduva osoasă, este o celulă mai mare (15 µm), citoplasma sa este acidofilă și bogată în poliribozomi. Granulațiile azurofile conțin mieloperoxidază. Cele două celule rezultate din diviziunea unică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
plămân, monocitul se diferențiază direct în macrofagul alveolar, fără maturare în țesutul interstițial;- în sinusoidele ficatului, monocitul devine celulă Kupffer;- în cavitatea peritoneală, monocitul vine direct din capilare și devine macrofag al seroasei. În condiții normale, puține macrofage rezidente se divid și rămân viabile 1-3 luni. Nu există dovada că ele recirculă prin limfă spre vasele sanguine. Probabil că mor în țesuturi sau migrează spre ganglionii limfatici. În cazul unei infecții locale sau al unui proces inflamator, factorii chimiotactici și alți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nonself de către CTL și această recunoaștere moleculară declanșează procesul de liză a celulei infectate. În condiții normale, CTL recunoaște ca nonself și celulele organismului propriu care suferă procesul de transformare malignă. Celulele stimulatoare, care au fost blocate să se mai dividă, în urma iradierii X, reacționează cu celulele care răspund și care încep să se dividă. Diviziunea poate fi înregistrată prin încorporarea timidinei tritiate ca trasor al sintezei replicative a ADN ce precede fiecare diviziune celulară. O reacție negativă (inexistența unui receptor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În condiții normale, CTL recunoaște ca nonself și celulele organismului propriu care suferă procesul de transformare malignă. Celulele stimulatoare, care au fost blocate să se mai dividă, în urma iradierii X, reacționează cu celulele care răspund și care încep să se dividă. Diviziunea poate fi înregistrată prin încorporarea timidinei tritiate ca trasor al sintezei replicative a ADN ce precede fiecare diviziune celulară. O reacție negativă (inexistența unui receptor corespunzător pe celulele ce urmează a fi examinate) se traduce prin absența incorporării timidinei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
TRYPANOSOMA ȘI EVAZIUNEA SISTEMULUI IMUNITAR UMAN În unele țări africane, protozoarul parazit Trypanosoma brucei, transmis la om de gazda sa intermediară musca țețe (Glossina tzetze) produce boala somnului, la om, și boli înrudite acesteia, la animalele domestice. Flagelatul parazit se divide prin fisiune binară și realizează densități populaționale mari, în țesutul conjunctiv și în fluidele extracelulare unde peste 99,9% dintre paraziți sunt distruși de anticorpii gazdei. Celula parazitului Trypanosoma brucei este acoperită de un înveliș de suprafață care acoperă membrana
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
partid și majorități riscante; fuziunea puterilor (executivă și legislativă) și dominația guvernului; unicameralism sau bicameralism asimetric (o cameră deține puteri mai mari și o bază de reprezentare distinctă de cealaltă); sistem bipartid cu o singură dimensiune conflictuală relevantă, cea care divide dreapta de stânga; sistem electoral majoritar (plurality); pluralismul grupurilor de interese; guvern centralizat și unitar; constituție flexibilă și dominanță parlamentară; existența unor forme exclusive de democrație reprezentativă (absența mecanismului de consultări directe). Cele mai relevante atribute ale celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diferențe ideologice, de obiective apărute în cadrul instituției militare, sau, dificultăți concrete, pe care punerea în aplicare a anumitor politici le implică [Dix, 1982]. Cu privire la dezintegrarea grupului de la guvernare, Finer [1962: 176-177] arată, în mod corect, posibilitatea ca aceasta să se dividă tensiunile și problemele decurgând din faptul că un grup de soldați, cei din guvern, dețin poziții care, pe termen lung, pot fi foarte diferite față de cele deținute de soldații care rămân în cazarmă. Divizarea este puțin prezentă (în cazul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
valorem, anticipando, bellum omnium contra omnes, qui cito dat, brevi manu, casus belli, cogito ergo sum, crescendo, crimes majestatis, de facto, de jure, de mortuis nil nisi bene, de nihilo nil fit, de visu, demonstrandum est, deorum ex machina, distinguendum, divide et impera, dura lex, sed lex, ecce homo, ex abrupto, ex nihilo nihil, ex officio, in abstracto, in corpore, in folio, ad infinitum, in nuce, in petto, in silentia, quot capita, statu quo, tabula rasa, tale quale, verba volant, scripta
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
supraviețuirea nu este posibilă decât luând anumite precauții de cultură (hipertonicitate); starea „protoplast adevărat” este scurtă, căci În câteva ore se formează din nou un Înveliș parietal; protoplastul este, aparent, incapabil de a realiza anumite funcții esențiale: el nu se divide decât după ce a regenerat un perete. Așadar, fără a fi Întotdeauna obligatoriu, „starea acoperită” este necesară supraviețuirii protoplastului În condiții naturale (turgescență) și derulării ciclului celular complet. Peretele a fost selecționat de către presiunea evolutivă dintr-o mare diversitate de construcții
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
în discursul postmodern, în perioada de dinaintea anilor 1980. Pe de o parte, există un discurs postmodern pozitiv, reprezentat de Etzioni, Sontag, Hassan, Fiedler, iar pe de altă parte, unul negativ, reprezentat de Baudrillard, Bell, Toynbee. Perspectiva pozitivă asupra postmodernismului se divide, la rândul său, într-un tip de discurs social-afirmativ, care continuă optimismul și încrederea specifice anilor '50 în tehnologia care va face posibilă distanțarea față de trecut, și un discurs cultural pozitiv, care celebrează trăsăturile eliberatoare ale culturii postmoderne, manifestate cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]