8,849 matches
-
de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 622/1902, f. 3. 2534 Idem, dosar nr. 257/1902, f. 6. 2535 N. Negulescu, loc. cit., în volumul Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească, pp. 733-734. 2536 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 9/1902, f. 249-256. 2537 Ibidem. 2538 Ibidem, f. 278-279. 2539 Idem, dosar nr. 942/1902, f. 3. 2540 Ibidem. 2541 Ibidem. 2542 Idem, dosar nr. 1 170/1902, f. 6. 2543 Ibidem, f. 10. 2544 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2714 Constanța, XIII, nr. 441/23 noiembrie 1903, pp. 1-4. 2715 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 146, p. 310. 2716 Ibidem. 2717 Constanța, XIII, nr. 441/23 noiembrie 1903, p. 4. 2718 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 1 175/1902, f. 17. 2719 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 148, p. 314. 2720 Ibidem. 2721 Ibidem. 2722 Ibidem. 2723 Ibidem, p. 777. 2724 Ibidem, doc. nr. 150, p. 317. 2725 Ibidem. 2726
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
p. 985. 2754 Ibidem. 2755 Ibidem, p. 986. 2756 Ibidem. 2757 Ibidem. 2758 Ibidem, p. 989. 2759 Ibidem, p. 988. 2760 Ibidem, p. 996. 2761 Ibidem. 2762 Ibidem, p. 1003. 2763 Ibidem, p. 1006. 2764 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 1 172/1902, f. 12. 2765 Ibidem, f.15. 2766 Idem, dosar nr. 1 175/1902, f. 20. 2767 Ibidem, f. 42. 2768 Ibidem, f. 50. 2769 Ibidem. 2770 Ibidem. 2771 Ibidem, f. 58. 2772 Ibidem. 2773
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nr. 1 175/1902, f. 93. 2785 Ibidem. 2786 Ibidem, f. 96. 2787 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, Tomi-Constanța, p. 79. 2788 Ibidem, p. 83. 2789 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 171, p. 348. 2790 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 296/1905, f. 2. 2791 Ibidem. 2792 Idem, dosar nr. 295/1905, f. 8. 2793 Ibidem. 2794 Mariana Cojoc, "Comerțul exterior al României prin portul Constanța între anii 1878-1914", în Anuarul Muzeului Militar al României, București, nr.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nr. 177, p. 353. 2796 Ibidem. 2797 Ibidem. 2798 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, Tomi-Constanța, p. 82. 2799 Ibidem. 2800 Ibidem. 2801 Ibidem. 2802 Ibidem. 2803 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 178, p. 354. 2804 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 1 176/1902, f. 15. 2805 Ibidem. 2806 Ibidem, f. 8. 2807 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 179, p. 356. 2808 Ibidem, p. 357. 2809 Ibidem. 2810 Ibidem, doc. nr. 182, p. 360. 2811
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1902, f. 15. 2805 Ibidem. 2806 Ibidem, f. 8. 2807 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 179, p. 356. 2808 Ibidem, p. 357. 2809 Ibidem. 2810 Ibidem, doc. nr. 182, p. 360. 2811 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 1706/1906, f. 6. 2812 Ibidem. 2813 Ibidem. 2814 Ibidem. 2815 Ibidem, f. 1. 2816 Ibidem, f. 11. 2817 Idem, dosar nr. 972/1906, f. 6. 2818 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 186, p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
259, p. 502. 3048 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom II, p. 216. 3049 Stelian Neagoe, op. cit., p. 74. 3050 N. Negulescu, loc. cit., în volumul Dobrogea cincizeci de ani de vieață românească, p. 734. 3051 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 15 bis/1911, f. 1. 3052 Ibidem, f. 2. 3053 Ibidem, f. 4. 3054 Ibidem. 3055 Ibidem. 3056 Ibidem. 3057 Ibidem. 3058 Ibidem. 3059 Ibidem, f. 6. 3060 Ibidem. 3061 Idem, dosar nr. 259/1911, f. 2
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
p. 512. 3066 Ibidem. 3067 Ibidem. 3068 Ibidem, p. 514. 3069 Ibidem. 3070 Ibidem, p. 515. 3071 Ibidem, doc. 265, p. 518. 3072 Ibidem. 3073 Ibidem, p. 519. 3074 Ibidem, p. 520. 3075 Ibidem. 3076 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 259/1911, f. 3. 3077 Ibidem, dosar nr. 214/1911, f. 2. 3078 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 277, p. 533. 3079 Ibidem. 3080 Ibidem, p. 534. 3081 Ibidem. 3082 Ibidem. 3083 Ibidem. 3084
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ibidem. 3082 Ibidem. 3083 Ibidem. 3084 Ibidem. 3085 Ibidem, p. 536. 3086 Ibidem. 3087 Ibidem. 3088 Ibidem. 3089 Ibidem, doc. nr. 280, p. 538. 3090 Ibidem. 3091 Ibidem, p. 544. 3092 Ibidem, p. 538. 3093 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 216/1911, f. 14. 3094 Ibidem. 3095 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 285, p. 551. 3096 Ibidem. 3097 Ibidem, p. 550. 3098 Ibidem. 3099 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom II, p. 219. 3100 Stelian
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
550. 3098 Ibidem. 3099 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom II, p. 219. 3100 Stelian Neagoe, op. cit., p. 75. 3101 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 294, p. 561. 3102 Ibidem, p. 564. 3103 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 99/1912, f. 7. 3104 Ibidem, dosar nr. 61/1912, f. 9. 3105 Ibidem. 3106 Ibidem. 3107 Ibidem, f. 10. 3108 Ibidem. 3109 Ibidem. 3110 Ibidem, f. 11. 3111 Ibidem. 3112 Ibidem. 3113 Ibidem. 3114 Ibidem. 3115
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
572. 3130 Ibidem. 3131 Ibidem. 3132 Ibidem, doc. nr. 307, p. 573. 3133 Ibidem, p. 574. 3134 Ibidem. 3135 Ibidem. 3136 Ibidem. 3137 Ibidem. 3138 Ibidem. 3139 Ibidem. 3140 Stelian Neagoe, op. cit., p. 75. 3141 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 109/1912, f. 8. 3142 Idem, dosar nr. 82/1912, f. 48. 3143 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 309, p. 575. 3144 Ibidem, p. 576. 3145 Ibidem, doc. nr. 311, p. 577. 3146 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de două ori mai mare din partea colegilor, care s-au împărțit astfel: „tu, cel din lumea ciudată“ și „noi, cei din lumea normală“. O asemenea teorie nu avea nici un sens pentru el. Probabil că nici nu se gândea la această diviziune: noi și ei. Cu cât analizezi mai profund problema, cu atât îți dai seama că felul lor de a privi lucrurile este total eronat. La urma urmei toți avem aceleași drepturi în viață. Am devenit tot mai interesat de femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
existentă. 2 De ce mi-am întors privirea de la sectanții cultului Aum? Oare unde sunt cuvintele noi și povestirea deosebită? Unde ar fi bine să mergem să le căutăm? Așa cum am spus și în prefață, mass-media în general a mers pe diviziune: „noi“ (victimele = puritate = dreptate) versus „ei“ (atacatorii = impuritate = crimă). Poziția „noastră“ a fost prestabilită: să analizăm și să disecăm în profunzime faptele și logica „lor“. Am ajuns într-un punct mort, în care toate au fost reduse la un anumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Nu dispune de un criteriu, de o măsură a celor enumerate. Nici de limite care să oprească proliferarea pluralului, căci lasă cuvântului o libertate neobișnuită. Este ceea ce constată Eco în comentariul său de mai sus. Discuția are loc într-o diviziune intitulată „Enumerarea haotică“. Este vorba despre acea enumerare prin care s-ar reuși „punerea în scenă a eterogenului absolut“. Rabelais, prin câteva locuri din Gargantua și Pantagruel, reprezintă un antecedent literar. Excelează, mai târziu, Carlo Emilio Gadda (Casa Cavenaghi, în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
logică. Nu dispune de un criteriu, de o măsură a celor enumerate. Nici de limite care să oprească proliferarea pluralului, căci lasă cuvântului o libertate neobișnuită. Este ceea ce constată Eco în comentariul său de mai sus. Discuția are loc întro diviziune intitulată „Enumerarea haotică“. Este vorba despre acea enumerare prin care sar reuși „punerea în scenă a eterogenului absolut“. Rabelais, prin câteva locuri din Gargantua și Pantagruel, reprezintă un antecedent literar. Excelează, mai târziu, Carlo Emilio Gadda (Casa Cavenaghi, în Adalgisa
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ele să-și precizeze tot mai apăsat autonomia politică față de monarhiști. Astfel, izbutește să înlăture alcătuirea unui puternic grup catolico-monarhist, care ar fi putut, la un moment prielnic, să pună în cumpănă soarta Republicii. Îl ajută, în această operă de diviziune a opoziției, însuși Centrul Catolic, creație recentă, care-și propunea o acțiune de salvgardare a intereselor catolicilor, indiferent de regimul politic. Declarând că nu e nici monarhist, nici republican. Centrul afirmă că e gata să colaboreze "cu orice guvern care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
biroului lor, și care vor juca, fără îndoială, un rol foarte strălucit în acțiunea de salvare a patriei". Asociațiile Comerciale și Industriale plănuiau să depună liste speciale de candidați pentru viitorul Parlament. Era și acesta un semn de oboseală față de diviziunea partidelor și luptelor politice. Dar Guvernul, prezidat de Ginestal Machado, care urmase lui Antonio Maria da Silva și din care făceau parte, printre alții, Cunha Leal și generalul Oscar Carmona - cade repede în urma unei revolte semimilitare, și e înlocuit la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
definească se intitulează o "nesfîrșită prietenie pasionată" nu poate fi decât o iubire ratată. În fond, dragostea, aspirație spre o identificare ideală, este, pentru Ibrăileanu și purtătorul său de cuvânt, antonimul realizării. Iubirea și lectura sunt o implicare dezimplicată, o diviziune a unui eu a cărui coeziune e visată, un discurs nespus care atunci când se afirmă se sfârșește. Literatura, s-a spus, este vorbirea unei absențe. Când absența devine prezentă, vorbirea inițială încetează, fiind suplinită de vorbirea secundă. Tot așa cum literatura
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pe platou Într-un mod ușor indecent, căutând pe undeva o crăpătură prin care să dispară În hău. O Întrebare neliniștitoare continua să bântuie conștiința Mașei: oare la ce putea fi folosit cel de-al treilea sex, dacă nici pentru diviziune nu era absolut necesar? - La nimic, spuse Extraterestrul, ghicindu-i iarăși gândurile. Pur și simplu, la nimic... Mașa Îl privi ușor speriată, continuând să țină farfuria În mână, Încercând să șteargă cu o cârpă unsuroasă sosul maroniu ce emana un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Margotte, că nu există vreun mare spirit al răului. Oamenii aceia erau prea neînsemnați, unchiule. Erau doar oameni de rând, din clasele de jos, administratori, mici birocrați sau din Lumpenproletariat. O societate de masă nu produce mari criminali. Asta pentru că diviziunea muncii În Întreaga societate a desființat toată ideea asta cu răspunderea generală. Pe bucățele s-a ajuns aici. E ca și cum În loc de o pădure cu copaci enormi te-ai gândi la plante mici cu rădăcini superficiale. Civilizația modernă nu mai creează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
locul de unde aveau să-și lanseze ambarcațiunea. Zach a condus cu grijă, cu toate că Jina stătea aplecată înspre în față, chinuindu-se să distingă ce venea după fiecare curbă. Jina venea de pe Coasta de Est, și asta îl speria pe Zach. Diviziunea Continentală nu făcea doar separarea între râurile ale căror cursuri erau orientate spre est și vest, dar făcea o distincție și între oameni. Pe dreapta erau cinicii și cei așezați la casele lor, pe stânga erau optimiștii și aventurierii. Zach
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în „viața politică” s-a produs în 1964. „Frații” bunicii din Oastea Domnului fuseseră eliberați, ca și ceilalți deținuți politici rămași în viață. Trupele sovietice erau deja departe de noi, iar Dej își luase distanță față de planul lui Hrușciov despre diviziunea muncii în CAER. Pe atunci eu eram o fetiță de 9 ani care nu năpârlise puiul de țăran din ea și de abia își însușise româna literară. Ei bine, acea fetiță care eram și-a umflat pieptul de bucurie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să le răspund: Oare de ce sunt femeile în halul ăsta de prigonite? Ar vrea să schimbe totul peste noapte. Să dispară lumea aceasta sinistru misogină. Să ne uităm unii la alții ca la oameni de sexe diferite, fără consecințe în diviziunea puterii, a muncii și în apreciere. Nu mi-a rămas decât să le consolez cu exemple proxime: în St. Hilda este plin de femei academice, cele mai multe nemăritate. După 200 de ani de feminism, femeile plătesc, până și în patria acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
foarte impresionantă. Dar cel mai tare m-a impresionat o căsuță care era creșă (secolul al XVIII-lea!!!). Era plin de scăunele pentru copii mici și de leagăne. Acolo își aduceau oamenii pruncii, când erau foarte ocupați. Pe scurt, specializare, diviziunea muncii și spirit comunitar. Fără ordin de la stăpânire, fără „nu ni s-a dat” sau nu ni s-a făcut. Ne-am oprit în două locuri. Unul a fost un magazin la marginea unei livezi de mere. Magazinul avea produse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să fie menționate, prin sensul definitoriu pe care l-au dat acestei politici. Dacă România, la vremea respectivă, a avut curajul să respingă subordonarea țării, intereselor lagărului socialist și să nu renunțe la suveranitatea sa națională, dacă s-a opus "diviziunii socialiste" prin care România era condamnată la subdezvoltare (planul Valev în baza căruia România trebuia să cultive nutrețul pentru vacile cehilor) ori cât se poate de hotărât, nu a acceptat propunerea insistentă de inspirație militară sovietică, de a încheia un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]