176,566 matches
-
nimeni pentru a muri același nimeni. 922. Privește la vântul cuvintelor neînțelese cum spulberă părul Învolburat de evenimente ale acestei lumi și Înțelege-ți speranța. 923. S-a Învins cineva pe sine fără să moară? 924. Oricât de mult ai dori să devii un altul până la moarte tot tu vei rămâne chiar și cu amintirile propriului tău trecut. 925. Și-a schimbat vreodată cineva trecutul ca să poată spune că posedă voință? 926. Nu trezi fiara din om fiindcă va fi mult
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
ochii mari și a Întrebat. Sunteți medic veterinar? Trebuie spus că dacă specialiștii sunt maeștri În specialitatea lor, În ceea ce privește cultura generală, mai ales după evenimentele din 1968 când au dat peste cap Învățământul, cunoștințele lor generale lasă foarte mult de dorit. Nu. Dar acum 5o de ani când mi-am făcut studiile liceale am Învățat asta la zoologie și este un lucru normal că un om cu o cât de cât cultură generală să știe aceste lucruri Păcat că n-ai
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
e numai un turn de hârtie subțire plecați/ în stagiunea viitoare vă arăt și câteva mostre/ de coarne de diavol tuturor salut" (în stagiunea viitoare). în fapt, fiecare din cele 14 volume din care antologatorul a alcătuit ceea ce-și dorește a fi un spectacol de adio, reprezintă un anotimp, o etapă a devenirii sale poetice, de la fragilul adolescent la robustul adult, către bătrânul obosit, dezamăgit, hărțuit nu numai de propriile-i suferințe, ci și de toate nedreptățile de pe acest glob
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
și de încă o mie de clipe ca de o perdea frunzele uscate culese de o mie de mînuțe de copii care nici măcar habar nu au că există cuvîntul singurătate ca un virus pe care mai tîrziu și-l vor dori ca pe o medalie de învingători, ascunsă apoi prin sipete suflete care zornăie ca niște zurgălăi cînd e nevoie de liniște - toată ziua vor răstigni scînduri pe trupul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit, de ce o mie de femei
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
o preluăm. Dar n-am preluat-o doar așa, ci ca s-o perfecționăm, să o modernizăm, să o accelerăm, conform programului guvernării pe care o susținem. De asta, noi declarăm sus și tare că susținem acest guvern, cum am dori ca și el să ne susțină pe noi cu un portofoliu-două. Și ne miră faptul că guvernul nu-și susține susținătorii tot sus și tare, adică sus În ministere și tare la buget, că de unde să avem noi bani de
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
astralul cu omenescul, fizicul cu metafizicul, forma derivată cu forma dintâi, lumina de ordin secund cu lumina primordială”, Poate că verbul adecvat ar fi fost „apropie”, și nu „unește”, deoarece unirea nu s-a produs niciodată, deși Luceafărul ar fi dorit-o atât de mult. Ideea este evidențiată de autorul Însuși căci, referindu-se la a doua Întrupare a Luceafărului, acesta afirmă că„spațiul său existențial se contaminează astfel, prin posibila fuziune cu spațiul psihic al pământenei” (s.n.), de cele două
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
altă înfățișare. Și știu că mă voi face scrum Cu limbi mistuitoare Nu vom putea opri nicicum Eterna transformare. P O E Z I I DEB UT Pârâu și lac, ocean imens Și totu-i în mișcare... Atunci când mor, pace dorind Nimic nu mă mai doare. Învață tu, mereu să ai Învață tu, mereu să ai Câte o biruință Și nu lăsa nici un neghiob S-omoare a ta credință. Tu, luptă-te mereu să fii Un cărturar pe cinste Și tot
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
zilnice miezul misterul și-l duce sub nemărginite cupole fragile făpturi ale gheții noaptea târziu când lumina răcoare se face umpli golul cu gânduri îl faci să pulseze cu sfială mângâi globul scânteietor peste aburul lumii trece un înger îți dorești o carte în formă de sferă Absențe în grădini se prelinge seceta din cuvinte mici insule galbene cu obrajii pudrați în devălmășie cu oarbele mele întoarceri frunzele se despică și cad femeia copacului alăptează prunci somnoroși cum invizibilul doare pacea
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
jumătate afară, Respir împreună cu Radu încă o vară în Bărăgan, Cu zile adânci care-ți dau amețeli Și insecte care nu pot trăi fără să se zbată. Stăm pe șezlonguri în fața frigiderului deschis (Acestea sunt momente în care Radu își dorește să trăiască mult, Iar eu îl întreb dacă-mi dă voie să scriu poeme despre el) Cu privirea un pic spre dreapta, Spre ușa plină cu sticle de compot făcut în casă. în rest nimic. între piciorul meu drept și
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
domnia sa Deliu Petroiu, - și se referă la voiajul în avion, de-a lungul cerului sovietic, prin, pasămite, 1946, a unui tovăraș de drum cu pălărie: "De la Nistru la Amur,/ Petru Groza, în carlingă,/ Nu avea atâta cur/ Cât ar fi dorit să lingă." - Îți propun să insiști asupra lui Marin Sorescu, un soi de, aș zice, Jacques Prévert băștinaș, ridicat, nu numai ca dramaturg, ci și ca poet, la cele mai înalte cinuri literaricești... - Nu mi s-a părut, nicicând, un
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
un popic de cauciuc. Fulgerător îi trecuse prin mine vestea morții ei, în timp ce numele lui continua să înainteze spre pata vișinie de pe trotuar. Madi văzuse cerul o clipă, dar încercase să caute din nou cu privirea silueta înaltă și grăbită, dorindu-și cu dorul morții ca strigătul să-l ajungă din urmă. Și în timp ce corpul ei spectaculos ridicat în văzduh, se îndrepta spre asfaltul de praf, cele 8 sunete se depărtau zvelte și vesele pe deasupra mașinilor, încolăcind tandru cablurile de pe marginea
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
dictatorului comunist. Dar n-a fost să fie așa - dimpotrivă, editura a publicat opere ale dizidenților de după cortina de fier, mai ales ale rușilor, apoi ale cehilor și la urmă de tot cărțile singurului dizident român. Așa că se simțeau păcăliți, doreau să se răzbune punând în mișcare mașinăria fricii. Știau că eram singură la Stockholm, gândind că era ușor să mă strivească cu moartea mamei, împiedicându-mă să fiu prezentă la înmormântarea ei. Poate că omul de lângă mine, mă gândeam, mergând
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
acest eveniment s-au înregistrat o mie de asteroide de acest fel și de aceeași mărime sau chiar mai mari. Toate aceste pietre încercau să se apropie de planeta noastră. Toate aveau fețe personale, ca și cum ar fi fost suflete care doreau să se implanteze în viața noastră. Nu există nici un loc în care asteroidele n-ar putea să pătrundă. Pământul pare o bucată imensă de brânză care s-ar topi imediat, cu tot ce crește pe el, la o bombardare cu
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
străinătate. Toate hârtiile erau făcute numai pentru a justifica jaful, fără să țină cont de mama care era împuternicta mea legală. Mama mă ruga să nu mă întristez pentru lucruri pierdute - amintiri de la bunica, obiecte de artă țărănească. Mama îmi dorea numai bine, amintindu-mi de despărțirea noastră - când căzuse o ceață peste București, apoi fulguise diagonal și chipurile noastre se pierduseră în ninsoare. (Fragment din romanul în pregătire Mama ca Dumnezeu.)
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Întrebat dacă sunt mulțumit de New Orleans tot atât de mult cu cât ea este mulțumită de St. Louis. Față de altădată, situația financiară a companiei precum și banii câștigați prin vinderea proprietății din California, ne permiteau acum să ne instalăm oriunde am fi dorit. Statul În care eram și aș fi dorit să ne stabilim, Florida, era Însă un loc În care este dificil să păstrezi balanța Între frumos și util. Ca atare, alături de Netty am hotărât să facem o călătorie de explorare Înconjurând
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
mult cu cât ea este mulțumită de St. Louis. Față de altădată, situația financiară a companiei precum și banii câștigați prin vinderea proprietății din California, ne permiteau acum să ne instalăm oriunde am fi dorit. Statul În care eram și aș fi dorit să ne stabilim, Florida, era Însă un loc În care este dificil să păstrezi balanța Între frumos și util. Ca atare, alături de Netty am hotărât să facem o călătorie de explorare Înconjurând Florida pentru a găsi locul cel mai potrivit
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Ca atare, alături de Netty am hotărât să facem o călătorie de explorare Înconjurând Florida pentru a găsi locul cel mai potrivit pentru a ne muta: coasta de vest era fără industrie, cea de est era prea aglomerată. Cum nu mai doream frigul de care avusesem parte În New Orleans, ne am orientat după vegetația tropicală ca să ne găsim o nouă reședință. Am ales orașul Hollywood, aflat la jumătatea distanței dintre Miami Beach și Fort Lauderdale, unde am găsit nu numai condiții
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Voi răspunde Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea, afacerile constituind doar un mijloc pentru a-mi susține existența. În retrospecție, pot să afirm Însă că fără ultima, nu aș fi putut face ceea ce miam dorit În cercetare. Când eram tânăr, auzisem de un ‘parc al inventatorilor’ În SUA, un loc În care erau invitați cei meritoși. Întreținuți În cele mai bune condiții, aceștia nu aveau nici o obligație să facă ceva: având la dispoziție tot ce
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
sărbătorit recent cu ocazia Împlinirii a 80 ani. (http://www.rgnpress.ro/content/view/42 533/27) Din păcate, În afară de câte o conferința sau articol ținut cu o anumită ocazie, colaborarea celor din România cu cei de peste Ocean lasă de dorit. În ceea ce privește colaborarea Între româno-americani, lucrurile stau mai bine deși plutește mereu acuzația de dezbinare. Astfel, pe când trăia părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa am făcut parte din organizația creată de el, Uniunea Română pentru Credința și Libertate. Observația că dorea să mă folosească
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Ocean lasă de dorit. În ceea ce privește colaborarea Între româno-americani, lucrurile stau mai bine deși plutește mereu acuzația de dezbinare. Astfel, pe când trăia părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa am făcut parte din organizația creată de el, Uniunea Română pentru Credința și Libertate. Observația că dorea să mă folosească doar ca nume urmată de decesul său, m-au făcut să mă retrag. În prezent am rămas activ (prim vice președinte) doar În Comitetul Româno-American pentru Basarabia căreia părintele Calciu i-a fost președinte de onoare, dar
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Nicodim Munteanu, mă tachina cerându-mi să mă fac... călugăr. Mult mai târziu, in vara anului 2000, pe când eram conferențiar și moderator la cursurile Universității de Vară Izvorul Mureșului, am auzit că Preafericitul Teoctist, care venise la sfințirea mănăstirii, ar dori să mă cunoască. M-am dus, și spre mirarea mea, acesta mi-a arătat cât de mult ii datorește aceluiași unchi de pe timpul in care ii fusese diacon la Mănăstirea Neamțului... Ca student-translator amestecat printre străini, la Băneasa, la 23
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
fie arestat. Administrați Închisorii Îl chinuia și Înfometa pentru a-și arăta atașamentul față de regim. Când neam reîntâlnit după eliberare, m-am făcut mesagerul lui către Viorel/Valerian Trifa, episcopul uneia dintre cele două episcopii ortodoxe românești din America. Mihai dorea să fie scos din țara, pretext fiind reîntregirea familiei cu o mătușă din RDG, Zita Riemer. În 1990, am reușit să-l aduc la mine În Florida și apoi la părintele G. Calciu. În primăvară anului următor a murit Însă
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Mă voi rezumă Însă la liderii politici români sau legați de România pe care i-ai cunoscut... CGM: În timpul unei consultanțe privind lipirea aluminiului la Mcdonnell Douglas, faimoasa firmă producătoare de avioane din Long Beach, California, am fost Întrebat dacă doresc să vorbesc cu un alt consultant care se Întâmpla să fie acolo și să fie român. Răspunzând că mi-ar face plăcere, nu mică mi-a fost surpriza să constat că acesta era regele Mihai I. Ulterior, am crezut că
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
al Vocii Americii care m-a surprins prin prezența sa și claritatea expunerii: era Începutul unei lungi prietenii. Doctorul Nicolae Dima nu se Încadra Însă acelei instituții: era prea român ca să poată fi detașat de cauzele românești, așa cum ar fi dorit cei care Îl angajaseră. Autor a mai multor cărți, dintre care unele În engleză, Nick, un bun Înțelegător al globalizării și geopoliticei actuale, ajuta mai mult țara În care a fost deținut decât cea care Îl pusese Într-o funcție de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Gabriel Chifu Stimată doamnă Anne Wellington, După fix șapte luni, sunt în măsură să vă prezint concluziile finale ale anchetei mele privind persoana domnului N., alias domnul Naumescu. De la bun început, cu bruschețe, chiar dacă poate părea inelegant, doresc să vă curm orice iluzii: nu, sub numele Tiberiu Naumescu nu se ascunde cine, așa cum îmi sugerați la început, ați fi sperat dumneavoastră să se ascundă. Persoana respectivă nu este acel profesor de care ați fost îndrăgostită în liceu. Traiectoria
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]