2,584 matches
-
Sion, G., membru al Academiei Române, str. Mihai-Vodă, 9; Skina, C., președinte al Curții de Casație, str. știrbei-Vodă, 29; Skina, G.E., președinte al Curții de Apel, str. știrbei-Vodă, 30; Skina, M., avocat, senator, str. știrbei-Vodă, 29; Slătineanu (Zoe, doamna), proprietară, Calea Dorobanților, 57; Socec, I., librar, Calea Victoriei, 7; Socolescu, I.N., arhitect-inginer, str. Domniței, 12 bis; șoimescu, Sava, directorul Cancelariei Senatului, str. Polonă, 96; șonțu, C.I., profesor, Calea Călărași, 2; Sorlony, C., proprietar, str. Radu-Vodă, 19; ștefănescu, Gr., profesor la Facultatea de științe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
consilier municipal, str. Covaci, 3 bis; Tamara, G., colonel, str. Romană, 74; Tănăsescu, D., negustor, Calea Victoriei, 53 bis; Tătărăscu, artist-pictor, profesor la școala de Arte Frumoase, Calea Plevna, 19; Teclu, D., tipograf, str. Biserica Amzei, 14; Tell, Al., colonel, Calea Dorobanților, 59; Theodorescu, Dem., medic, str. Călărașilor, 13; Theodorescu, G. Dem., profesor, str. Mircea-Vodă, 29; Theodori, I.A., doctor în medicină, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Consiliului medical superior, inspector general al Serviciului sanitar al Corpurilor III
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
I., medic, str. Olteni, 43; Văcărescu, M. (Claymoor), Calea Victoriei, 176; Văcărescu, Th., ministru plenipotențiar la Bruxelles, str. Fântânei, 16; Valentineanu, publicist, Hotel Angleterre; Vârnav, Sc., inginer, director al Societății române de Construcții și Lucrări publice, str. Corabia (colț cu Calea Dorobanților); Velescu, șt., Institut de băieți, str. Armenească, 1; Ventura, Gr., fost deputat, publicist, avocat, membru al Comitetului Teatral, Calea Victoriei, 36; Vericeanu, Al., avocat, profesor la Facultatea de Drept, Calea Călărași, 31; Vernescu, G., proprietar, fost ministru, avocat, Calea Plevna, 100
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1; Literatorul, revistă lunară, str. Spiridon, 25; Lloyd Român (săptămânal), Pasagiul Român; Monitorul oficial (cotidian), director: M. Al. Pencovici. Birourile: str. Brâncovan, 9, Monitorul comunal (săptămânal), str. Colței (la Primărie); Națiunea (op. liberală), cotidian, str. Academiei, 22; Necesarul (săptămânal), Calea Dorobanților, 8; Opinca (săptămânal), str. Modei, 2; Ortodoxul (săptămânal), publicație religioasă, str. Principatele Unite, 10; Poporul (opoz.), cotidian, dir. d. Bassarabescu, str. Carol I, 30; Progresul român (săptămânal), periodic medical, str. Polonă, 25; Reforma (săptămânal), Calea Victoriei, 42 (Hotel d’Angleterre); Resboiul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
an. XXIX), cotidian de 20 bani, director: d. C.A. Rosetti. Birourile: str. Doamnei, 14; Sylloghi (grec.), cotidian, str. Smârdan, 9; Solidaritatea (săptămânal), str. Teatrului, 8; Țara nouă (bilunar), Pasagiul Român; Telegraful (guv.), cotidian, str. Regală, 15; Universul, cotidian, Calea Dorobanților, 8; Voința națională (guv.), cotidian, Bd. Elisabeta (Casa Lempart) (p. 344). Librari - editori: Degenmann, Al., director al buletinului lunar Bibliografia română, str. Bis. Măgureanu, 15; Graeve, F., Calea Victoriei, 40; Haimann, Ig., str. șelari 16-20 și str. Lipscani, 27; Socec & C-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Fântânei, 6; Marquard (domnișoara), Marguerite, str. Modei, 6; Medek, W.I., profesor de pian și vioară, str. Arionoaie, 28; Milde, L., str. Carol I, 60; Peretz (domnișoara), Zoe, str. Dreaptă; Saegiu (domnișora), Emilia, str. Cosma, 7; Steriadi (dominișoara), Paulina, Calea Dorobanților, 69; Wachmann, str. Palatului, 1; Wiest, I., str. Izvor, 50; Zenide (doamna), Maria, str. Dionisie, 56 (p. 358). Profesori de desen și pictură: Aman, Th., profesor la școala de Arte-Frumoase, str. Clemenței, 4; Folzer, pictură peisagistică, Calea Victoriei, 39; Grant, Ed.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și literatura franceză, str. Minervei, 14; Demarat, Z., lb. greacă, str. Antim, 45; Jacomi, lb. latină, str. Dionisie, 4; Lacroix, L., lb. franceză, str. Lăzăreanu, 25; Leautey, A., lb. franceză, str. Pitar-Moșu, 80; Lévéque, lb. franceză, meditații pentru bacalaureat, Calea Dorobanților, 133; Limburg, lb. germană, str. Popa-Tatu, 65; Lolliot, H., lb. engleză și franceză, str. Polonă, 41; Manliu, I., lb. română, Calea Moșilor, 122; Stoicescu C., lb. latină, str. Romană, 63; Teodorescu, G. Dem., lb. latină și română, str. Mircea-Vodă, 29
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
anul 1877 a fost anul entuziasmului, al speranțelor mari și al victoriilor, în schimb anul 1878 fu anul decepțiilor și al deziluziilor. Țara începea să se umple de răniți. Cele două ziare ilustrate și de format nr. 4, Războiul și Dorobanțul, dedeau fotografiile ofițerilor morți și răniți. Spitale peste tot. Mulți particulari pusese la dispoziție câte o cameră din locuința lor și cu paturile trebuincioase pentru căutarea răniților. Văduvele celor căzuți începeau să ceară pensiuni, fiindcă nu mai aveau cu ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trăi, polițele victoriei încep să devie exigibile. Bucureștiul se umple și de prizonieri turci care, pe o iarnă cumplită, au fost aduși pe jos, goi și flămânzi. Erea o jale să vezi pe acești nenorociți. La începutul anului, Regimentul 13 dorobanți din Iași-Vaslui este trimis acasă de pe front. Pentru vitejia purtării sale la Plevna în ziua de 27 august 1877, Domnitorul decorează drapelul regimentului cu „Steaua României“. Fiind răcit, ceremonia s-a făcut la Palat, în sala Tronului. Cu acest prilej
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
major; Muzicele de la toate regimentele de infanterie; Drapelele și stindardele armatei de linie și teritoriale; Comandantul Diviziei I de infanterie; Batalionul de geniu; Batalionul I de vânători; Batalionul II de vânători; Tunurile luate trofeie, conduse de pompieri; Regimentul mixt de dorobanți; Regimentul 2 de linie; Regimentul 3 de linie; Regimentul 2 de artilerie; Comandantul Diviziei 2 de infanterie; Plutonul de marinari; Batalionul 4 de vânători; Regimentul 4 de linie; Regimentul 5 de linie; Ambulanța; Regimentul 7 de linie; Regimentul 1 de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cocardă cu numele județului și comunei. Directorii școalelor publice secundare și primare și delegațiunea junimii universitare, cu drapelele școalelor în frunte; d-nii directori purtind coroanele oferite MajestățilorLor de către școli. Corporațiunile de meseriași din Capitală cu drapelele lor. Un pluton de dorobanți încheind cortegiul. La sosirea cortegiului la Palat, d-nii generali au așezat coroanele în fața Tronului, împregiurul cărui era așezate toate drapelele armatei. Aci așteptau d-nii miniștri, II.PP.SS.LL. mitropoliții, Corpurile Legiuitoare, înaltele Curți de Casațiune și de Conturi, municipalitățile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
piciorul pentru prima dată la sosirea în țară Regele Carol I”. La ora 10, trenul regal a sosit în gara Turnu Severin-Port. Peste 10 minute, Carol al II-lea și Mihai au coborât din vagon. O companie din Regimentul 31 Dorobanți a dat onorul, iar două monitoare de pe Dunăre au tras salve de artilerie. În ușa gării fluviale au fost întâmpinați de șeful guvernului, Armand Călinescu. S-au deplasat spre tribună. Aici o companie din Regimentul 1 de Artilerie Timișoara a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de Hohenzollern și se apropie de țărm. Cele două monitoare de pe Dunăre trag noi salve de artilerie. Vaporul simbolic întruchipa nava „Sofia” sub pavilion austriac, cu care Regele Carol I a ajuns la Turnu Severin. Un soldat în uniformă de dorobanț salută vaporul care acostează. Primarul orașului Turnu Severin rostește un discurs, evocând venirea lui Carol I în 1866. Regele Carol al II-lea coboară din tribună și dezvelește placa comemorativă, ce menționa debarcarea lui Carol I în România. Dintr-o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1941-1944). Teritoriul acesta nu s-a unit cu România în anul 1918, deoarece fusese unit și mai înainte. În timpul tragicelor evenimente din luna iunie 1940, pe teritoriul fostului ținut Herța se aflau dislocate două regimente băcăuane: 16 Artilerie și 27 Dorobanți (Infanterie). Când guvernul României, sub amenințarea forței armate, a fost silit să-i cedeze Uniunii Sovietice, Basarabia și nordul Bucovinei, Armata Română a primit ordin să se retragă din aceste teritorii românești fără a opune rezistență. Cele două regimente amintite
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
discuția cu inimoasa Diana, pentru care noțiunea de resemnare (nefericit formulat: mai aproape de adevăr ar fi: așteptare, amânare) nu exista în DEX și care, pe la ora 9 mă suna imperativ din fața blocului: - Domnu’ Florin, sunt jos! Mașinile circulă pe strada Dorobanți. Vă aștept! O fi știind Diana altceva decât știu eu? Are ea alte puteri? Era musai să cobor... Întradevăr, pe Dorobanți se putea circula; cu dificultate dar... se circula! Doar că eu aveam mașina parcată pe strada Fabricilor, stradă blocată
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
DEX și care, pe la ora 9 mă suna imperativ din fața blocului: - Domnu’ Florin, sunt jos! Mașinile circulă pe strada Dorobanți. Vă aștept! O fi știind Diana altceva decât știu eu? Are ea alte puteri? Era musai să cobor... Întradevăr, pe Dorobanți se putea circula; cu dificultate dar... se circula! Doar că eu aveam mașina parcată pe strada Fabricilor, stradă blocată. Câțiva din vecinii mei dădeau de zor la lopată, nu ca să meargă la Tichilești pentru treburi subtile, ci pentru acțiuni ceva
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
rămase libere după fuga soților Ceaușescu. În ce mă privește, așa am înțeles că e logic să fie. Știu că după ora 12, după ce eli‑ copterul s-a înălțat de pe Comitetul Central, am plecat din Televiziune, intersectându-mă pe Calea Dorobanți cu un alai cocoțat pe un TAB ce venea spre Televiziune. După ce m-am bucurat cu soția - fiul era plecat în vacanță - că șandramaua s-a prăbușit, am anunțat-o că am terminat cu televiziunea ; era firesc, făcusem parte din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
demobilizarea nu sunase. Așa se explică audiența la cititori a poeziei „Într-o sară la cazarmă” scrisă de Al.Vlahuță la 28 aprilie și publicată în Glasul Bucovinei la 9 mai 1919: Într-o sară, la cazarmă, sub copaci abianfrunziți, Dorobanții joacă hora, joacă brâul fericiți. După haină-s muncitorii de la brazdă, de la sat; După chiot sunt feciorii unui neam eliberat. Mai de-o parte, pe cărare, trecătorii stau și-admiră, „Cum, se poate, atâta viață să stârnească-o biată liră
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poate, atâta viață să stârnească-o biată liră?” Un școlar de latinească, îmbrăcat pe românește, Cu ființa lui întreagă jocurile urmărește... Și-l întreb, de-i plac ostașii, ăștia, ici, cu fețe supte Și de vrea și el să fie dorobanț cu haine rupte. El mă măsură cu ochii și-mi răspunde mândru: „Da, Șinarmat cu-o armă bună, pentru răi, ca Dta!” „Având temperamentul sensibil al lui Eminescu, Vlahuță șia început poezia sub influența marelui contemporan. Cu vremea, înțelegând misiunea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publicul într-un alt local, aproape la fel de renumit ca și celelalte în care cântase până atunci, o grădină de lux ce se găsea între marea Piață a Victoriei, de unde începea Kiselefful, și aglomeratul Târg al Moșilor, la intersecția dintre Calea Dorobanților și Ștefan cel Mare. Aici își reia cu un elan nemaiîntâlnit cariera, la celebra Roata lumii, spre mirarea unora care îl văzuseră deja decăzut și disperarea patronilor, pentru că a golit din nou sălile marilor grădini și restaurante din oraș, furându
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Roata lumii, spre mirarea unora care îl văzuseră deja decăzut și disperarea patronilor, pentru că a golit din nou sălile marilor grădini și restaurante din oraș, furându-le publicul care îl urma pretutindeni. L-am văzut la Roata lumii, pe Calea Dorobanților. Era o forfotă de lume elegantă, oglinzi multe, miros de bogăție, reflectoare care dădeau o lumină de basm, chelneri în frac, flori și pate de fois gras. Femei splendide, șampanie, și deodată s-a făcut liniște. Rumoarea a fost întreruptă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
șansa să cuceresc lumea ? O fi în țară, o fi în Israel ? N-am să știu niciodată, nici el de mine... Doar când se va scrie o istorie a celor învinși. Înapoi în centru, apoi pe Ștefan cel Mare până în Dorobanți, la Roata lumii. Iar de-acolo, spre seară, la micuțul restaurant de lângă Cișmigiu, unde mai avea contract câteva zile. Orchestra îl aștepta pentru repetiții. Ospătarii pregăteau mesele. Cristi a intrat și i-a salutat, numai un zâmbet. — În seara aceasta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fălci Moise proorocul cu cârja sa făcătoare de minuni. Domnia sa este un om foarte cumsecade, dar de cum a început a ținea discursuri și toasturi, a devenit un animal foarte periculos. Condus de viteji comandanți, regimentul urcă dealuri ca să scoboare văi. Dorobanții umplu din când în când tufele, căprarii înjură înnăbușit, domnul maior Ghelemè tace și oftează, domnul maior Stoianovici oftează și tace. Unul are capul atârnat pe piept, altul are capul spre cer înnălțat. Și când se începe lupta ei singuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe ori. Se lasă 24 de ceasuri, apoi se trage vinul în alt vas. [PAȘCANI] Subt deal, lângă vechea cazarmă a companiei dorobanților, era o casă unde, într-un rând, a murit un om oarecare, nu știu cine, nu l-am văzut niciodată, nici viu, nici mort. Știu că fiind copil am fost dus într-o sară acolo, de alți băieți, la priveghiu. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
numai, să se simuleze talentul. Se pare deci că e mai mult o chestie de modă care e și ea epidemică. Avem deaface cu niște tipuri mai mult sau mai puțin feminine. Cu vârsta, boala se vindecă. Gheorghieș Dela Ieș Dorobanț Clanț!* La ora 5 femeile de azi au obiceiul să se adune nu ca să bea un ceaiu nevinovat și blond, ci ca să danseze. Ora e așa de fatală, încât fără dancing nu se poate. Dancing, nu dans. Un asemenea obiceiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]