3,195 matches
-
lângă cotul mâinii drepte; 3 mărgele găsite lângă mâna stângă; o oglindă din bronz (metal alb) având diametrul de 6,3 cm, discul plat și rotund (găsită pe partea stângă a oaselor bazinului) și prezentând marginile subțiate iar în partea dorsală - urmele ramei de lemn. În Hăncăuți, în tumulul nr. 2 (aparținând Epocii Bronzului și culturii Jamnaja) a fost descoperit mormântul nr. 1 (datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr.), la 7 m sud-vest de centrul movilei, la adâncimea
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
iar adâncimea de 1,10 m. Mormântul nr.4 (distrus în totalitate) descoperit în tumulul nr.2 de la Tudochile-Răducani cuprinde obiecte de inventar sarmatic: o figurină din bronz realizată prin turnare reprezentând probabil un cerb sălbatic, având sudată pe partea dorsală o verigă pentru atârnare, dimensiunile fiind de 6-9,5 cm - înălțimea, 9,5 cm - lungimea și 2,5 cm - diametrul verigei; un unguentarium din sticlă (găsit în sectorul sud-vestic al movilei, la o distanță de 3-5 m de peretele sud-vestic
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
glissonian vasculobiliar . Există 8 segmente (fig.I.3Ă: Segmentul I. Acesta nu aparține nici ficatului drept și nici celui stâng, fiind o entitate independentă. Este situat pe fața posteroinferioară a ficatului, posterior de placa hilară. Segmentul II. Acesta este situat dorsal și este prezent atât pe suprafața superioară cât și inferioară a ficatului. Se găsește Între marginea stângă a ficatului la stânga și Între fisura portoombilicală supero-anterior și fisura pentru ligamentul venos postero-inferior la dreapta; anterior este delimitat de fisura portală stângă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
placa hilară, ce Îl separă de lobul caudat. Unii Împart acest segment Într-unul anterior și unul posterior -IV A și IV B (fig.I.3). Segmentul V. Stând anterior, este delimitat de fisura principală și de cea dreaptă, iar dorsal de un plan ce trece prin hil. Segmentul VI. Stă la dreapta fisurii portale drepte și este delimitat posterior de un plan ce trece prin hil. Segmentul VII. Acest segment este prezent pe suprafața superioară și posterioară a ficatului și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hepatică stângă, dar uneori singură(10%). În hepatectomiile drepte și stângi, toate ramurile venei hepatice medii de pe dreapta și respectiv stânga, trebuie Îndepărtate. Vena hepatică stângă este cea mai mică din cele trei și drenează segmentele II, III și porțiunea dorsală a segmentului IV și corespunde fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mai intense. - prodroame uneori: greață, anorexie, greutate În epigastru, migrene; - debut: brusc; frecvent În timpul nopții, la 3-5 ore după masă. - durere: - continuă atroce cu paroxisme de mare intensitate; - inițial În epigastru, apoi cuprind hipocondrul drept; - iradiază : pe sub rebord, spre coloana dorsală; În umărul drept, subscapular; epigastru; rar (pretând la confuzii): partea dreaptă a capului și gâtului; retrosternal; umărul stâng; periombilical; hipogastru. - Însoțită frecvent de: greață; vărsături alimentare, ulterior bilioase (fără ameliorarea dureriiă; gust amar; agitație psihomotorie. - durata: câteva minute până la 6-14
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din artera gastroduodenală, merge paralel cu duodenul și se unește cu artera pancreaticoduodenală inferioară, ram din artera mezenterică superioară, pentru a forma o arcadă. - Artera splenică furnizează ramuri care vascularizează corpul și coada pancreasului. o Ramurile mari sunt: artera pancreatică dorsală, artera pancreatica magna, artera pancreatică caudală. - Venele sunt paralele cu arterele. - Limfa provine din spațiile periacinoase o Au același traiect cu vasele sanguine o Drenează În ganglionii peripancreatici localizați În lungul venelor. INERVAȚIA - Inervația pancreasului provine din nervii vagi și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
caracterizează prin episoade dureroase abdominale ce nu pot fi deosebite de cele din pancreatita acută. Pe măsură ce boala progresează funcția pancreatică este afectată atât excocrin, conducând la steatoree, malnutriție, cât și endocrin, ceea ce conduce la diabet zaharat. Durerea abdominală - frecvent epigastrică, dorsal Ț 50% - ca o crampă persistentă, ascuțităîn episod acut apare durere recurentă ce poate dura câteva zile sau săptămâni și cu interval liber de săptămâni sau chiar luni, apoi În timp apar intervale libere tot mai scurte, durerea apare zilnic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hemoragie digestivă superioară; - erodarea unor vase mari (splenică, gastroduodenală, portă) → hemoragii interne; - infecțioase - biliare, bronhopulmonare; - diabet zaharat refractar la tratament. B. Cancerul corpului pancreasului - perioadă de stare: - tablou dominat de durere: sediu epigastric sau hipocondrul stâng, cu iradieri În coloana dorsală. - perioada cașectică. C. Cancerul cozii pancreasului - debut - uneori ascită, tumoră abdominală, metastaze;perioada de stare: - dureri epigastrice, În hipocondrul drept, cu iradiere În regiunea lombară, Ritmate de alimentație; - fenomene de HTP. D. Cancerul total - simptomatologie atenuată, Împrumutând semnele uneia din
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
durere abdominală, scădere ponderală, și icter obstructiv, rareori se prezintă În timp util la medic, iar cei cu scădere ponderală, durere abdominală difuză, diagnostic imagistic incert sunt etichetați uneori ca fiind psihoneurotici, până existența cancerului devine evidentă. Dacă predomină durerile dorsale, se presupun inițial cauze ortopedice sau neurochirurgicale. Caracteristică este tendința pacientului de a ameliora durerea prin poziția șezând cu coloana flectată. Decubitul dorsal crește discomfortul și uneori face somnul imposibil În pat. Debutul diabetului zaharat este manifestarea precoce la 25
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
diagnostic imagistic incert sunt etichetați uneori ca fiind psihoneurotici, până existența cancerului devine evidentă. Dacă predomină durerile dorsale, se presupun inițial cauze ortopedice sau neurochirurgicale. Caracteristică este tendința pacientului de a ameliora durerea prin poziția șezând cu coloana flectată. Decubitul dorsal crește discomfortul și uneori face somnul imposibil În pat. Debutul diabetului zaharat este manifestarea precoce la 25% din pacienți. EXAMENE PARACLINICE Laborator Poate pune În evidență funcție de stadiul evolutiv al cancerului: - sindrom anemic;sindrom inflamator: VSH crescut; leucocitoză frecvent peste
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
linie nediferențiată de celule stem pancreatice. Gastrinoamele din duoden și pancreas pot avea origine embriologică diferită; astfel, gastrinoamele din duoden și capul pancreasului au originea În mugurele pancreatic ventral, iar cele din corp și coadă au originea În mugurele pancreatic dorsal. Hipersecreția de gastrină duce la apariția sindromului Zollinger-Ellison. În 60% din cazuri sunt tumori maligne. Frecvent sunt tumori mici sub 1 cm și nu pot fi detectate toate la celiotomie. Cu o explorare completă, mobilizarea pancreasului, transiluminarea duodenului, duodenostomie, detectarea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
va fi prezentat pentru consult și tratament medicului veterinar. Eczema poate fi foarte ușor confundată cu râia, deși cauza apariției este diferită. În general, apare la câinii grași, hrăniți În exces cu carne. Se manifestă prin căderea părului În regiunea dorsală, la baza cozii și pe fese, după care pielea se umflă și crapă, din care curge un lichid galben-lipicios care, uneori, aglutinează perii, producând ala zisa eczemă umedă sau se formează mătreața, care dă eczema uscată. 135 Prima măsură va
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
perioada În care câinele debordează zburdălnicie excesivă și dorința de a fi liber. În același timp, apar și se manifestă micile stări de furie atunci când se simte jenat și Înfruntat, exteriorizate prin zburlirea părului de pe ceafă și parțial pe partea dorsală a corpului, prin scoaterea unui mârâit intermitent din gâtlej, un rânjet sardonic prelung prin dezvelirea maxilarului superior, retragerea și Încrețirea botului etc. această manifestare la câinele-lup amintește de agresivitatea și ferocitatea lupului din sălbăticie, de la care a moștenit multe din
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lungi (Alphonse Lavallée și Muscat de Hamburg); mărimea semințelor apreciată prin masa medie a 100 de semințe are limite mari de variație de la mai puțin 10 mg/100 de semințe până la peste 65 mg/100 semințe; crestături transversale pe partea dorsală a seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de referință Grenache noir și Columna), semierectă (nota 3 - soi de referință Muscat Ottonel), orizontală ( nota 5 - soi de referință Pinot noir), semicaducă (nota 7) și caducă (nota 9 - soi de referință 3309 C) 2.2. Culoarea internodiilor pe partea dorsală (cod OIV 007; UPOV 9; IBPRG 6.1.4.) . Observațiile se efectuează vizual, iar nivelurile de expresie și soiurile de referință sunt: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
variație cu următoarele niveluri de expresie și soiuri de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Madaleine Angevine). 2.4. Culoarea părtii dorsală a nodurilor lăstarilor (cod OIV 009; UPOV 11; IBPRG 6.1.6.) . Se examinează nodurile din treimea de mijloc a lăstarului, stabilindu-se grupele de clase în funcție de culoare, nivelurile de expresie a caracterului și soiurile de referință: verde (nota 1
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.5. Culoarea nodurilor pe partea ventrală (cod OIV 010; UPOV 12; IBPRG 6.1.7.) . Se fac aceleași notări ca la partea dorsală schimbându-se soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Listan) și roșie (nota 3 - soi de referință Madaleine Angevine). 2.6. Desimea perilor scurți, rigizi, pe nodurile lăstarilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poziția naturala a degetelor, fie, 2.principiul tonalității Do Major. Ambele aceste principii au avantajele și dezavantajele lor. Se știe că degetul mijlociu și inelar au prin natura lor o poziție mai apropiată. Ele au un ligament comun pe partea dorsală a palmei, fapt ce restrâge facultatea de mișcare independentă a lor. Căderea naturală a degetelor înseamnă tocmai așezarea degetelor pe coardă urmând această poziție. Semitonul va fi astfel plasat între degetul 2 și degetul 3. Este calea aleasă de Andreas
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
33- 34 vertebre. Vertebrele sunt împărțite după regiunile cărora le aparțin:cervicale (7) - toracale (12) - lombare (5) - sacrale (5) - coccigiene (4 sau 5). Fiecare vertebră este formată dintr-un corp vertebral în partea ventrală și un arc vertebral, în partea dorsală. Gaura vertebrală este cuprinsă între arc și corp. Prin suprapunerea vertebrelor se formează un canal în care se găsește măduva spinării. Arcul vertebral posedă câte trei prelungiri numite apofize. Morfologia vertebrelor diferă de la o regiune la alta a coloanei, în funcție de
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
greutăți de 20 kg, încărcarea pe disc ajunge până la 270 kg. Un alt studiu, ce analizează procentual încărcarea pe disc, plecând de la aprecierea că încărcarea este de 100% în poziție stănd, se apreciază că: - un decubit poziție orizontală a corpului - dorsal sau ventral încărcarea este de 50 %; - în decubit lateral încărcarea ajunge la 75 %; - în poziție șezândă încărcarea urcă la 135%; - în anteflexie încărcarea înscrie 175%; - în anteflexie, plus ridicare unei greutăți de numai 10 kg duce nivelul de încărcare a
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
și axis și inferior cu celelalte 5 vertebreă fie în ansamblu ei. În practica reeducării funcțiomnale a cifo-lordozelor problema se va pune, totdeauna, numai în totalitatea acestei curburi, care își va accestua lordozarea, ca o compensare a accentuării curburii cifotice dorsale. Ca limite normale de amplitudine rahisul cervical se înscrie pentru flexie cu valori cuprinse între 35˚ și 50˚, iar pentru extensie valorile sunt ceva mai mari, între 35˚ și 60˚. Cât privește înclinarea laterală a capului, aceasta se realizează între
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
extensie valorile sunt ceva mai mari, între 35˚ și 60˚. Cât privește înclinarea laterală a capului, aceasta se realizează între 30˚ și 45˚, iar răsucirea capului și gâtului poate ajunge până în limite în jur de 75˚. 2.3. BIOMECANICA RAHISULUI DORSAL Acest segment al coloanei, de care este atașată cutia costală, are cea mai redusă mobilitate, ea situându-se la aproximativ 5˚ de fiecare etaj vertebral pentru flexie și extensie la 3˚5˚ pentru latreroflexie și 3˚ - 8˚ pentru răsucire, valorile
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
răndul populației. Datorită faptului că miopul nu vede bine decât din apropire, lectura, scrisul sau activitățile manuale se fac și cu prețul încurbării spatelui, cu scopul de a vedea mai bine. De altfel, această încurbare a spatelui, în porțiunea sa dorsală superioară, este aproape singura deficiență fizică pe care miopia o generează, dar care este destul de frecventă. 3.2. DEFICIENȚELE PATOLOGICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR Instalarea acestor deficiențe este cauzată de către un proces morbid, care, având capacitatea de a influența aparatul locomotor
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
pe la mijloc. Cert este faptul că după terminarea procesului de creștere se poate vorbi despre o consolidare definitivă a curburilor. Sunt apreciate ca fiziologice următoarele curburi anteroposterioare: - cervicală, cu convexitatea orientată înainte, având maximum de curbură la nivelul vertebrelor C6; - dorsală cu convexitatea orientată posterior, marcând maximum de curbură la nivelul vertebrei D7;lombară, cu convexitatea orientată înainte și maximum de curbură către L4-5; - sacrococcigiană, convexă posterior. Studiul curburilor în plan saginal trebuie să mai țină seama și de un alt
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]