80,011 matches
-
totuși să le fac o scurtă vizită. Deși nu mai ieșea din casă, era la curent cu ce se întîmplă în lume și nu își schimbase modul de a vedea lucrurile. Cele cîteva replici pe care mi le-a dat dovedeau aceeași finețe de gîndire și chiar același umor care mă apropiase cîndva de el. Ce m-a surprins a fost faptul că, de cînd trăia cu sabia deasupra capului, începuse să fie dependent de doamna Sonia Larian, cu care, de
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
ŤRepere bio-bibliograficeť, cu care se deschide culegerea, de el alcătuită, de Opere a lui Virgil Mazilescu (Editura Muzeul Literaturii Române, 2003, 400 pp.), Alexandru Condeescu îl definește cu acuitate și profunzime pe singularul scriitor: ŤDe la primele poeme, Virgil Mazilescu dovedește a se afla în posesia unei formule lirice proprii, mai degrabă criptică prin lapidaritate, decât ermetică prin încifrare, pe care o va perfecționa până la sfârșitul vieții, arătând o extremă exigență și consecvență cu sineť. Pentru a fi apreciată, poezia lui
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
hazardate în torentul înverșunării), pe cît de ferm știe să traseze contururi teoretice în eseuri și în cronici literare, teatrale ori muzicale (în Jurnal numele lui Beethoven și Bach apar de peste 30 de ori, iar al lui Mozart de peste 50, dovedind pînă și statistic pasiunea lui de meloman avizat), pe atît de diluate în "panlirism" apar romanele și piesele de teatru care l-au făcut, totuși, apreciat în epocă și prins în posteritate. Există o linie de demarcație extrem de răspicată între
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
cunoaște; dar într-un mod cu totul propriu, care ține de structura sa mentală și de aspirațiile lui, să le spunem poetice, unde intervine artistul, condeierul, omul literei incitante, chiar șocante adesea, tributar contemporaneității din care nu se poate sustrage, dovedindu-se totodată capabil s-o depășească. Atunci surprinzi la el ironia, simțul parodic, blamul derizoriului, mușcătura plină de orgoliu și de superioară compasiune. Este ipostaza în care ironistul din el se umanizează, cu înălțări și căderi, cu bune și rele
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
mai toți colegii săi. Intuiția este irațională dar punctul ei de plecare pornește aproape întotdeauna de la o asimilare conștientă sau inconștientă a realității. Zestrea intuitivă e în adâncul ei un produs al vieții și din acest punct de vedere se dovedește a nu fi vreodată oarbă, lipsită de sprijinul vizibilității; o vizibilitate care își pune amprenta pe procedeele memoriei, substituindu-se exactității în favoarea aproximării, a certitudinii relative, dar fără a neglija esențialul. Este o caracteristică a intuiției aceea de a pătrunde
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
mi-a închinat un articol encomiastic, un panegiric cum de atâtea ori întâlnim cu prilejul unor aniversări antume. Dens, scris cu un talent care se impune din capul locului, percutant și deloc concesiv ci dimpotrivă, articolul lui Șușară s-a dovedit de o eficiență promptă la care nu m-am așteptat, dar care m-a cucerit. Rămân totuși unicul personaj în măsură să constate, în modul cel mai obiectiv, o seamă de afirmații contrazise de fondul documentar ce i-a stat
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
și istoric de artă pe care îl avem". Ce se întâmplă? Ceea ce citează Pavel din Crainic aparține de fapt unei alocuțiuni scrise și citite de acesta cu prilejul discuțiilor ocazionate de doctoratul meu, din februarie 1969. Inexactitatea indicării sursei se dovedește a nu avea nici o importanță pentru cititor, pentru că impresia generală care se degajă din articol nu e câtuși de puțin afectată și nu trezește nevoia unor verificări. "Erorile" ne introduc în schimb în intimitatea creativă a lui Pavel, a felului
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
greșelile, se substituie rolului pe care îl joacă de obicei ficțiunea într-o scriere inspirată de realitate. De aceea nu-și are rostul să insist pe încă unele inadvertențe strecurate ici-colo. Ele își cer dreptul la existență tocmai pentru că se dovedesc a fi irelevante, simple piese de involuntară picanterie și umor secret, asociate clandestin unui decor somptuos. "Iubitul meu dușman", te îmbrățișez!
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
citite în ultima vreme cea mai puternică impresie a produs asupra mea eseul Romanul universurilor crepusculare al profesorului Ion Vlad, apărut în 2004 la Editura ,Eikon" din Cluj. Întîi pentru felul impecabil în care e scris. Apoi pentru că performanța atinsă dovedește cu prisosință că autorul, care are o pregătire teoretică temeinică, nu face parte din categoria celor ce cred că a citi romane înseamnă a-ți pierde vremea, ci pune opera de ficțiune mai presus de tot ce se scrie plecînd
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
nu m-a împiedicat să constat că iar rămîne totul o lungă teorie în comparație cu ce se întîmplă în romanele lui Dostoievski, care constituie în continuare un punct de referință. Atît în comentarea lui Faulkner, care, cel puțin prin Absalom, Absalom ! dovedește că posedații acestuia nu au dispărut fără a lăsa nici o urmă, cît și în a lui Nabokov, a cărui capodoperă e concepută ca o parodie la lumea marelui său compatriot, axată pe sfințenie și demonie. Poate că demonia colonelului Sutpen
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
de imoralitate pentru capodopera sa, acum admiratorii săi necondiționați îl pun alături de Faulkner. În ce mă privește, cred că miza lui Nabokov nu suportă comparație cu a celui ce a scris Lumină de august și Absalom, Absalom! prin care ne dovedește că tragicul n-a încetat să existe odată cu Dostoievski, așa cum eram tentați să credem. Veți zice că, dacă Nastasia Filippovna e asimilată de prințul Mîșkin cu frumusețea ultragiată care ar putea să salveze lumea, ar trebui să privim cu aceiași
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
un alt așa-zis artist cu care ar fi putut trăi în aceeași promiscuitate, Lolita va coborî cu picioarele pe pămînt, va munci pentru a se întreține singură și pe la 17 ani își va întemeia o familie. Ea se va dovedi astfel a fi mult mai puternică (ori mai practică) decît Nastasia Filippovna, care, rămasă orfană tot la 12 ani și pervertită moral de așa-zisul binefăcător al său, din cauza disperării și a dorinței de răzbunare nu va mai ajunge niciodată
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
mi-am înfiripat primele visuri literare. Adevărul despre neamul brăilenilor l-a relevat și N. Iorga, într-un articol publicat în 1931, intitulat Caracteristice ale brăilenilor, în care afirma că există o "rasă brăileană" aparte. Aserțiunea lui N. Iorga își dovedește viabilitatea parcurgând acum impunătorul dicționar Prezențe brăilene în spiritualitatea românească de Toader Buculei, însumând 463 de pagini, apărut sub egida Direcției județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Brăila, la Editura Ex Libris din acest oraș. Lucrarea continuă eforturile
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
scena politică a ex-liderului P.L.S. a însemnat, dimpotrivă, o formă a supraviețuirii pentru partidul care îl lansase. S-a putut vedea în perioada următoare că, din perspectiva publicului larg, noua încadrare a liderului era lipsită de relevanță, eticheta de ,liber-schimbist" dovedindu-se mai tenace decît orice factori de erodare a ei. Decisiv în validarea acestei evoluții a fost și rămîne stilul. O dată cu calitatea de membru abandonat al Partidului Liber-Schimbist, fostul președinte o dobîndise, prin schimbarea apartenenței politice, și pe aceea de
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
el răspundea convins, pe un ton peremptoriu: "Cheia e foarte simplă. Ceea ce vedem înaintea noastră nu e realitatea, ci emanația altor spații și a altor timpuri". în fine, după lunga introducere, autorul articolului ajungea la probele cu care spera să dovedească culpabilitatea poetului, probe pe care credea a le afla în Antologia de poezie cehă, apărută la Leipzig, în Editura Insel, cu traduceri din poeții simboliști cehi Vrchlickú, Sova, Béezina etc. Și acuzația nu întârzie să fie rostită: "Domnul Lucian Blaga
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
românesc decât Alecsandri și decât Eminescu, ceea ce după noi este o limitare a sentimentului naturii, atât de vast răsunător în lirica eminesciană. în schimb, ne apar foarte exacte aprecierile asupra epocii contemporane, cu tendința ei de simplificare și interiorizare, autorul dovedind o intuiție sigură în privința lui V. Voiculescu, poate cel mai autentic poet al naturii primitiv-arhaice, al mitului folcloric și al unei tulburătoare nostalgii ancestrale. Preferințele lui Ion Pillat se îndreaptă nu o dată spre Alecsandri și Duiliu Zamfirescu, aceia care au
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
care e prevestită Prăbușirea Casei Usher și am început să văd aievea cum pereții între care stau încep să se dezmembreze. Am respirat ușurată cînd a venit și Rodica Palade și nu mai eram singură. Oricît de primitor s-a dovedit a fi acel oraș și oricîtă trecere avea acolo taraful acela care cînta atît de frumos, cei care făceau parte din el nu au fost cazați prin case particulare, ci la un motel. Precauția luată nu a stricat. Fiindcă, în pofida
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
se par tot mai bune, tot mai bune - ( dar unde o să ajungă totmaiînd ?) Și mai spune-i că, așa. Înțelege ea, n-are nevoie de dicționar. Să ne trăiască fetele. Noua mea "teorie" ( zău că n-aș vrea să se dovedească tîmpită, ca toate celelalte ): că, dacă țopismul, fesenismul este o constantă a femeii-la-Român ( vezi-o pe Mița Baston - și pe celelalte țațe din Nea Iancu), prin compensație, salvarea ne va veni tot prin femeia-la-Român, fiindcă noi, purtătorii de nădragi, vai
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
scrisă în anul 1881), concepțiile politice ale lui Ion Slavici cunoscînd, în timp, o salutară evoluție. Este suficient să spunem că, ajuns la deplina maturitate mentală, venerabilul prozator ardelean s-a opus unirii Transilvaniei cu Regatul României din anul 1918, dovedindu-se, prin aceasta, un european adevărat și un adversar ireconciliabil al statelor naționale, clădite pe baza criteriului etnic. Să revenim însă la anul de grație 1881. Generații întregi de români au crescut cu iluzia valorilor morale pe care, chipurile, le-
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
unor înfățișări de pisici fandosite și viclene, pentru care viața nu poate fi decît o chestiune de perpetuă frivolitate erotică. Oribil, degradant și inacceptabil! De pildă, e inacceptabil modul în care autorul, în Act venețian, își botează personajul principal feminin, dovedind un dispreț de o aiuritoare indiferență față de sexul frumos: Alta, un nume ce lasă de înțeles că oricare alta ar fi fost în locul Altei, dezamăgirea lui Pietro Gralla nu ar fi putut să fie alta, totul culminînd cu încercarea de
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
modelul de care vorbim ("occidentalizanți" contra "indigești") e transpus din cultura rusă și proiectat asupra Europei Central-Răsăritene (deci inclusiv asupra României) în ansamblu, iar presiunile înspre extreme ideologice se datoresc nu în mică măsura unor circumstanțe politice care s-au dovedit din fericire trecătoare: și anume dramatica înălțare a două imperii dictatoriale la Estul și la Vestul teritoriului Central-European. Și apoi în orice caz ce era adevărat sau real la 1930 nu se mai recunoștea prea ușor la 1970. în schimb
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
atunci s-a închis repede, dur și trist, este altceva: putem să fim în dezacord chiar asupra motivelor închiderii. Fapt este că ea a existat, și a fost un moment de enorm interes, de enormă promisiune și, cum avea să dovedească viitorul, cu valori abundente. A fost momentul lansării unei generații-cheie (voi tot folosi termenul), placa turnantă pentru o continuitate și o coerență benefică. în opțiunea pentru o categorie de scriitori afirmați întîia oară în jurul lui 1945/1950 accentul pentru care
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
depună mărturie mincinoasă pentru acuzarea lui Lucian Blaga. Solidar cu profesorul și mentorul său, el și-a sacrificat interesele pentru a nu-și încălca principiile. A fost rapid eliminat din facultate, cu tăierea definitivă a unei cariere universitare pentru care dovedise o mare vocație. Ulterior, a optat din nou, refuzând să devină martor al acuzării într-un proces înscenat. Vorbind "ca Danton" în apărarea colegului Ștefan Aug. Doinaș, el a intrat în rândul acuzaților, fiind condamnat pentru mai multe delicte politice
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
românii anilor cincizeci nu trăiau "vremuri normale". în conjunctura ieșită din țîțîni a sfîrșitului deceniului șase, Nichita Stănescu va deveni, dimpotrivă, principal fondator al noului mit al "poetului tînăr", continuînd un timp traiectoria liricii lui Labiș. Scriitorul tînăr s-a dovedit un mit necesar generației lor pentru reinstaurarea în anii '60 a valorilor marii poezii interbelice, a cărei lecție, ostracizată de mai bine de zece ani de comunism, junele poet și-o însușea prin- tr-o serioasă și ilicită (pentru timpurile lui
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
citează). Acribia cu care se apleacă asupra subiectului, spiritul critic de la care nu abdică niciodată, în ciuda unei vădite afinități pentru spațiul bucovinean, profunzimea judecăților de valoare pe care le emite în fraze care nu lasă loc nici unor dubii, numeroasele note, dovedind o cercetare îndelungată și minuțioasă a periodicelor și documentelor aparținând perioadei studiate îl recomandă pe Mircea A. Diaconu drept cel mai avizat cercetător al iconarismului.
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]