1,895 matches
-
amintească oficial, deloc: Fișa biografica a acestuia, prezentată de Lumea liberă este elocventa: EFTIMIE ILIESCU "Unchiul lui Ilici, fratele lui Alexandru Iliescu, a fost ofițer de securitate, a participat activ la represiunea și decapitarea poporului român, fiind adjunctul lui Alexandru Drăghici, Ministrul de Interne al lui Dej. După moartea lui Stalin, Dej l-a demis și l-a numit director la fabrica de încălțăminte "Pionierul". Alcoolic fiind, l-a ucis, într-o altercație, pe șeful cantinei. A fost arestat și condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
la Italiana in Algeri pe scena Operei de la Garnier, reluare (ca Întotdeauna, cu Înnoiri) a operei comice a lui Rossini, pe care o pusesem În scenă cu doi ani În urmă. În decorurile pline de fantezie și umor ale Marinei Drăghici, o scenografă româncă stabilită la New York, unde are o frumoasă carieră, cu bogăția de idei și soluții scenice aduse de Niky Wolcz, care era coregizor, la „creație“, cum spun francezii, acest proiect gioccoso fusese unul dintre cele mai luminoase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
hotărăște, împreună cu toate statele membre a Pactului de la Varșovia, exclusiv R.S.R., să ocupe Cehoslovacia. Tov N. Ceaușescu, pe lângă faptul că a refuzat să ia parte armată la acest act rușinos, mai mult, aduce critici Moscovei și schimbă șeful Securității, general Drăghici, cu general Stănescu. Timpul a trecut și cu toate succesele obținute nu toți românii erau mulțumiți de felul nivelului de trai, de felul cum era condusă țara și nemulțumiți, așa cum s-a întâmplat cu un grup de intelectuali, avându l
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
hotărăște, împreună cu toate statele membre a Pactului de la Varșovia, exclusiv R.S.R., să ocupe Cehoslovacia. Tov N. Ceaușescu, pe lângă faptul că a refuzat să ia parte armată la acest act rușinos, mai mult, aduce critici Moscovei și schimbă șeful Securității, general Drăghici, cu general Stănescu. Timpul a trecut și cu toate succesele obținute nu toți românii erau mulțumiți de felul nivelului de trai, de felul cum era condusă țara și nemulțumiți, așa cum s-a întâmplat cu un grup de intelectuali, avându l
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
seamănă cu a multor scriitori, fără să samene cu a vreunuia în așa chip, ca să-l putem clasifica într-o categorie. El nu scrie nici vechea limbă literară bisericească, ca Veniamin Costachi, nici limba boierească a vremii sale, ca Vasile Drăghici, traducătorul lui Robinson Crusoe, nici limba boierească, dar literarizată a lui Conachi, nici jargonul latinist al lui Laurian, nici acel italienist al lui Eliade, nici limba nouă literară, cea care a triumfat, pe care o scriem azi, a lui C.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
iubire ce nu se mai termină”, ST, 1981, 10; Ioan Holban, Orizontul vieții în curtea interioară, CRC, 1992, 19; Bogdan Dumitrescu, Parabole, RL, 1993, 3; Daniel Cristea-Enache, Ceva esențial, ALA, 1999, 458; Ion Roșioru, Carnavalul perpetuu, TMS, 1999, 4; Georgeta Drăghici, Despre câteva note false, RL, 2000, 10; Popa, Ist. lit., II, 892; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 277-280; Irina Marin, Țara tuturor posibilităților, RL,2002, 39; Dicț. scriit. rom., IV, 522-523; Mircea Iorgulescu, „America, pantoful Cenușăresei”, „22”, 2003, 715; Ioan Holban
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
au Împușcat, deci s-a adeverit Întocmai ce am spus eu. Știți cumva cine a tras? Erau simpli gardieni sau au fost și comandanți? O, toți! Și Securitatea de la Cluj a venit. Eu știam că venise la Gherla chiar și Drăghici, să asiste la măcel, dar nu știu În ce măsură este adevărat. Eram Închis, dar așa aflasem, că venise și Drăghici. Și după aceea au tras, au fost răniți, și după aceea a urmat măcelul. Au fost scoși din celule, trecuți prin
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sau au fost și comandanți? O, toți! Și Securitatea de la Cluj a venit. Eu știam că venise la Gherla chiar și Drăghici, să asiste la măcel, dar nu știu În ce măsură este adevărat. Eram Închis, dar așa aflasem, că venise și Drăghici. Și după aceea au tras, au fost răniți, și după aceea a urmat măcelul. Au fost scoși din celule, trecuți prin cordon de ciomăgari... Și acum Îi văd, În maiou și cu ciomagul În mână... Și se trecea prin cordon
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spunea povestea vieții, cu ce-o greșit el față de regimul comunist. Și așa mergea de la unul la altul. Și unul dintre deținuți, care era cu influență mai mare, respectiv Dumitru Groza, și probabil și alții, a fost chemat la ministrul Drăghici, că se punea problema dacă vor fi eliberați deținuții sau nu. Se gândeau dacă vor accepta reeducarea și cum o vor accepta și ce vor face... Și au fost câteva conferințe ținute Într-o sală de ședințe. Acolo, mai mulți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
227, 229-230, 232 Diaconescu Ion 187 Diamandi Ionescu 228 Dima Anton 348 Dincă 332, 334-335 Dincă Gheorghe 42 Dobre Mircea 181 Dogaru (deținut) 187 Dombrovschi (general) 43 Dombrovschi Nina 43 Dorobanțu (ofițer) 45, 77 Dostoievski F.M. 231 Dragomir (episcop) 333 Drăghici Alexandru 98, 140 Drăgușin Valter 111-112 Drohobeczky Attila 228-229 Duda 360 Duma Vasile (maior) 145 Dumas Alexandru 134, 231 Dumitrache (moș) 52, 134, 172 Dumitrache Ion 217 Dumitrescu Spirea (director Târgșor) 133-134, 172 Dumitrașcu (ofițer) 42 Dumitrescu (ofițer) 330 Dumitrescu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu mai crede nici ea în autoritatea partidului, deoarece măsurile dictate de acesta sunt contradictorii, vechea și muta dispută dintre o autoritate și cealaltă devenind acută. Securitatea nu se mai bucură de dreptul său de control de pe timpul lui Alexandru Drăghici, actualul ministru de Interne nefiind învestit cu funcții de prim ordin în partid, iar pe plan local, la județe și municipii, primii secretari având atributul de a verifica și pe acela de a supraveghea activitatea organelor de ordine de sus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ceva nu era în ordine. Aceste nume amintite, cu excepția celor care nu mai sunt, reprezintă, totuși, motive de îngrijorare pentru Ceaușescu. El căuta o carte tare, pe care voia să o joace. De necrezut, a apelat, indirect, firește, la Alexandru Drăghici, sugerându-i să ceară reprimirea în partid. Fostul ministru de Interne și membru al Biroului Politic, unul dintre cei care l-au ales după decesul lui Dej asigurându-i spatele prin trupele de Securitate, pare a fi totuși un om
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
direcția Penitenciare și Colonii de muncă în perioada 1950-1956. Acesta se referea, ca și Pavel Ștefan la răspunderea unor cadre de conducere din MI și Securitate cum ar fi: General Pintilie Gheorghe (zis „Pantiușa”), gen. Nicolski Alexandru, gen. Dulgheru Mișu, Drăghici Alexandru (în prezent toți aceștia sunt decedați). Bădică Ilie întrebat dacă regimul de maltratare, care a mers până la asasinarea unor deținuți, a avut la bază un ordin răspunde: „acțiunea a fost organizată” (fila 242). Faptul că și la penitenciarul Aiud
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
PCR din 1968 deși a stabilit existența unui regim criminal, de exterminare practicat în penitenciare și colonii de muncă, nu a dus la judecarea și condamnarea vinovaților, căci cei vizați, în primul rând fostul ministru de interne și șeful Securității Drăghici Alexandru a replicat la 30.10.1968: Eu înțeleg toată problema aceasta, ați vrut să mă excludeți din partid, dar atunci să excludeți din partid și pe aceia care au făcut represiuni în Raionul Focșani, pentru că acolo au fost împușcați
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
problema aceasta, ați vrut să mă excludeți din partid, dar atunci să excludeți din partid și pe aceia care au făcut represiuni în Raionul Focșani, pentru că acolo au fost împușcați oameni, au fost împușcați copii. Desigur, fără a nominaliza, Alexandru Drăghici se referea la adversarii săi din conducerea PCR, nou venită la putere și în primul rând la cel care ordonase ancheta, respectiv Nicolae Ceaușescu. La replica lui Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru, a concluzionat: „... însă ce ar însemna
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
împușcați oameni, au fost împușcați copii. Desigur, fără a nominaliza, Alexandru Drăghici se referea la adversarii săi din conducerea PCR, nou venită la putere și în primul rând la cel care ordonase ancheta, respectiv Nicolae Ceaușescu. La replica lui Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru, a concluzionat: „... însă ce ar însemna un proces?” Apărarea lui Drăghici va scoate la iveală o serie de lucruri urâte nu numai în ceea ce privește anumite practici ale unei anumite părți ale conducerii, într-o anumită epocă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
săi din conducerea PCR, nou venită la putere și în primul rând la cel care ordonase ancheta, respectiv Nicolae Ceaușescu. La replica lui Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru, a concluzionat: „... însă ce ar însemna un proces?” Apărarea lui Drăghici va scoate la iveală o serie de lucruri urâte nu numai în ceea ce privește anumite practici ale unei anumite părți ale conducerii, într-o anumită epocă, dar și legătura acestei practici cu alte practici de unde s-au inspirat. Procesul ar lua un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
politice. Mai sunt câteva luni până la prescripție. După aceste considerente, decizia finală în sensul celor menționate de Ion Gheorghe Maurer este luată chiar de Nicolae Ceaușescu; „Bine. Atunci suntem de acord. (Toți tovarășii de acord).” Toate cele expuse de Alexandru Drăghici și Ion Gheorghe Maurer demonstrează încă odată caracterul organizat al regimului de exterminare practicat în penitenciare față de deținuții politici. Logica sistemului totalitar comunist a făcut imposibilă tragerea la răspundere atunci a celor vinovați, căci acest sistem s-a construit pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
McAlpine, Povești și legende japoneze, București, 1998; Barbara Léonie Picard, Legende, povestiri și basme franțuzești, București, 1999; Robert van de Weyer, Islamul și Occidentul, București, 2001; Geraldine Macaughrean, O mie și una de cărți arabe, București, 2002. Repere bibliografice: Marian Drăghici, Un poem matein, TMS, 1996, 3; Delia Cursaru, Tristețea „on line”, O, 2000, 6; Cistelecan, Top ten, 55-57. R.D.
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
însemnări” și glumind cu vizitatorii, tineri intelectuali ieșeni. Nici urmă de râs și veselie însă într-o scrisoare din 2 iulie 1889 adresată părintelui Gheorghe Creangă. Ultima lui zi de viață a fost foarte sugestiv evocată de profesorul pensionar Ștefan Drăghici, într-o convorbire cu C. Săteanu, care a consemnat relatarea și a publicat-o în 1941. Înhumarea a avut loc în ziua de 2 ianuarie 1890, la cimitirul Eternitatea, de față fiind, printre puțini alții, junimistul N. Gane și Nicolae
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
DRĂGHICI, Manolachi (1801, Iași - 1887, Iași), memorialist. Cel dintâi născut al vornicului Iordachi Drăghici, D. învață la Școala Domnească din Iași. E, de timpuriu, căminar, în 1824 primește rangul de spătar, iar în 1828 pe acela de postelnic. În 1830 intră
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
DRĂGHICI, Manolachi (1801, Iași - 1887, Iași), memorialist. Cel dintâi născut al vornicului Iordachi Drăghici, D. învață la Școala Domnească din Iași. E, de timpuriu, căminar, în 1824 primește rangul de spătar, iar în 1828 pe acela de postelnic. În 1830 intră în magistratură, fiind, în continuare, președinte al Tribunalului din Dorohoi (1834), oraș unde
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
povesti unele întâmplări ca și cum el ar fi fost de față la săvârșirea lor. SCRIERI: Istoria Moldovei pe timp de 500 ani până în zilele noastre, I-II, Iași, 1857. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 40-51; Andrei Pippidi, Un cronicar întârziat: Manolachi Drăghici, București, 1967; Dicț. lit. 1900, 303-304. F.F.
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
din istoria neamului românesc, Iași, 1997; Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe bibliografice: Emil Iordache, Instantanee critice, CL, 1998, 4; Georgeta Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar, CRC, 1999, 1; Evelina Cârligeanu, Foiletonul
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
ALA, 2002, 627; George Popescu, Uvertura suverană, “Cuvântul libertății”, 2002, 3910; Adrian Dinu Rachieru, Cronicarul și tranziția, „Bucovina literară”, 2002, 9; Marin Mincu, Un debut critic autentic, „Ziua literară”, 2002, 27; Nicoleta Sălcudeanu, Făt-Frumos din cronică, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Georgeta Drăghici, Mizantropul bine temperat, RL, 2002, 50; Dan Mănucă, Cronicarul și plăcerea textului, CL, 2002, 12; Al. Cistelecan, Trei cronicari (doi - în travesti), VTRA, 2002, 11-12; Eugen Simion, Oamenii mei, CC, 2003, 1-2; Nicoleta Cliveț, Despre critică și alte bucurii, VTRA
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]