2,442 matches
-
fii ai poporului nostru. Comuniștii. In: Contemporanul, nr.253 (32), 10 aug. 1951 51. Valentin Silvestru. - Studiul actualităților politice, factor de bază în reușita spectacolului „Undeva într-o țară”. În: Flacăra, nr. 1 (105), 7ian. 1950 52. Valentin Silvestru. - Victoriile dramaturgiei noastre. Idem, nr.20 (176), 17 mai 1951 53. Valentin Silvestru. - Un model de comedie: „Crângul de mălini'' de Al. Corneiciuc. Idem, nr. 15, 12 apr. 54. Lucia Demetrius. - Unele probleme ale crației noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor pe care le-a avut colectivul redacțional al «Vieții românești», cu autorii și cu cititorii, autoarea a și trecut la îmbunătățirea aceste lucrări”. 56. S. Damian; P. Țugui. - Despre unele probleme ale dramaturgiei noastre. Idem, nr.37 (310), 12 sept. 57. D. Micu. - Despre piesele într-un act publicate în „Cultura poporului”. Idem, nr.27 (360), 4 iul. 58. Dimitrie Macrea. - Activitatea Institutelor de lingvistică în lumina sesiunii generale a Academiei R.P.R. În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
expuse problemele tipicului pe filiera Marx-Engels-Lenin-Stalin-Malencov, se trece la radiografierea creației literare în lumina acesteia în capitolul: Să dezvăluim în toată măreția lui chipul omului nou, din care, ca și din celelalte, reproducem, pe scurt: „În proză, în poezie, în dramaturgie, au apărut un șir de lucrări valoroase în care prind viață trăsăturile tipice ale muncitorului înaintat, chipul comunistului. Așa de pildă, romanul Drum fără pulbere, ed. a 2-a de Petru Dumitriu are o puternică înrâurire mobilizatoare asupra cititorilor tocmai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al multor acțiuni inițiate, să acorde atenția cuvenită muncii ideologice, să întărească în mod hotărâtor munca secțiilor de creație (...). Deși s-au ținut la numai câteva săptămâni de la dezbatere, ultimele ședințe ale scriitorilor și secțiilor de creație ale Uniunii - poezie, dramaturgie și îndeosebi proză (președinte E. Camilar) au fost pregătite foarte superficial. Din felul necorespunzător în care s-au desfășurat aceste ședințe a reieșit că conducerile secțiilor de creație nu au orientare clară în ce privește conținutul muncii acestor secții, că conducerea Uniunii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai combativă, trebuie să zugrăvim pe răi sau pe șovăielnici și să evităm serafismul. Cuvintele tovarășului Malencov sună și mai semnificativ și pentru noi: «În operele lor, scriitorii și artiștii noștri trebuie să biciuiască viciile, lipsurile, fenomenele nesănătoase (...). În beletristica, dramaturgia, ca și în cinematografia noastră sovietică, continuă să lipsească încă un asemenea gen artistic. Ar fi greșit să se creadă că realitatea noastră sovietică nu oferă material pentru satiră. Noi avem nevoie de Gogoli și de Scedrini sovietici». Nu trebuie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
primea priviri prietenești. (...). Cântau peste câmpuri tractoare cu vaetul greu; Pământul fumega, căci plouase cu trăznet pe vale, Peste sat se rotea un imens curcubeu Și-o rândunică albastră dădea pe deasupra târcoale. CRITICA ȘI ISTORIA LITERARĂ Dacă în poezie, proză, dramaturgie eflorescența editorială era în continuă creștere an după an, scrierile de critică literară intră foarte rar în atenția editurilor. După Ion Vitner, primul dintre criticii literari care au debutat în volum (Pasiunea lui Pavel Corceaghin, 1949), urmează N. Moraru care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare. Astfel în cronicile consacrate creațiilor indicate mai sus ale lui Eusebiu Camilar și Mihail Davidoglu, Traian Șelmaru a fost printre primii noștri critici care au dat o apreciere principială operațiilor respective, subliniind însemnătatea lor pentru începuturile dezvoltării epicii și dramaturgiei noastre noi. El atrăgea în același timp atenția asupra lipsurilor, cum sunt, de pildă, oglindirea simplistă a raporturilor de clasă ori prezentarea nesatisfăcătoare a rolului partidului în viața noastră, care puteau aduce prejudicii serioase (...) Activitatea de critic literar a lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ridicate de reportajul Capul Midia. De pildă în mod concret oamenii - totuși ei trebuie să fie văzuți de pictor dintr-o perspectivă revoluționară sau să se simtă în peisaj acțiunea transformatoare a omului”. La fel ca poezia, proza, critica literară, dramaturgia, creația tinerilor, creația ostășească, literatura pentru copii, și reportajul era urmărit în evoluția lui artistică și ideologică de Uniunea Scriitorilor. Astfel, la începutul anului 1951, secția de proză pune în discuție problemele reportajului literar 80: „La 20 ianuarie 1951, secția
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în uriașa operă a lui Mihail Sadoveanu, cristalizată în drumul parcurs de la Șoimii la capodopera care este Nicoară Potcoavă, e de un interes extraordinar. Poetul A. Toma și-a continuat îndelunga și rodnica trudă literară. Drumul lui Camil Petrescu, de la dramaturgia sa puternică, originală, dar adesea individualistă și psihologistă, până la drama Bălcescu, sau de la romane ca Patul lui Procust la romanul Un om între oameni, merită o analiză atentă și adâncă și o reliefare a dezvoltării creatorului pe linia prozei realiste
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Zamfirescu, Violeta Zăgan, Ion Zincă, Haralamb CUPRINS 1952 Proiectele scriitorilor Propagare și propagandă literară Poezia - apariții editoriale Un poet apărat: Eugen Frunză Alte volume de poezii Proza - tablou editorial În dezbatere: Vladimir Colin Aspecte ale romanului Evoluția nuvelei Aspecte ale dramaturgiei (1949-1952) Lingvistica. Proiectul noii ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
teatru sau articole diverse în relativ numeroase reviste, printre care „Sburătorul”, „Viața literară”, „Revista scriitoarei” (apoi „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”), „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Vremea”. Între 1926 și 1938 face parte din comitetul Societății Scriitoarelor Române. Încredințată că în dramaturgie scriitorul are șansa unei plasări mai apropiate de adevărul care se cere comunicat, A. mai face câteva tentative de a se impune în lumea scenei. După Inelul, i se reprezintă, în 1928, piesa Luminița, urmată, în 1930, de Ecoul, jucată
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
românesc se ocupă și Șt. Vellescu, într-o conferință ținută la Ateneul Român și publicată, după aceea, în revistă. Șt. Vellescu semnalează, printre primii, influența negativă pe care „drama de bulevard” o are asupra moravurilor. În același timp, remarcă situația dramaturgiei autohtone, obligată să abandoneze subiectele naționale și să imite modelele străine pentru a rezista concurenței. Teatrul românesc, scria Vellescu, trebuie să devină un instrument de cultură și educație, care să se adreseze tuturor claselor sociale și să trezească în conștiințele
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
de povestitor. Primele versuri ale lui Șt. Petică și P. Cerna sunt privite cu simpatie; ale lui Camil Petrescu izvorăsc dintr-o „atitudine de clasicist”, iar ale lui O. Goga reprezintă „balada tragică a sufletului ardelenesc primitiv”. A contestat violent dramaturgia lui Lucian Blaga („literatură fără rost”), afirmând că întreaga lui operă literară este străbătută de „răceală”. Pe Tudor Arghezi l-a apreciat, în 1926, considerând că are „vederi noi”, dar despre Flori de mucigai a scris negativ. B.-D. era
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns, din cărți ori pe cale orală, în folclorul ucrainean al obiceiurilor de iarnă, așa cum s-a întâmplat în dramaturgia ucraineană despre ceata lui Bujor, care reprezintă „în cea mai mare parte transpuneri ale textelor românești”. O influență considerabilă, notează B., a avut-o melosul românesc asupra cântecului popular ucrainean din Moldova și Bucovina. Câteva lucrări de istorie literară, elaborate
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
care se ocupau de administrarea activităților culturale. Debutează în „Contemporanul”, în 1951, cu cronici dramatice și articole despre teatru. Debutul editorial are loc în 1959, prin apariția monografiei Grigore Manolescu. A publicat numeroase cărți, în majoritate despre teatru, privind deopotrivă dramaturgia și arta spectacolului, amândouă domeniile fiind considerate sub raportul evoluției lor istorice în spațiul cultural românesc, dar și eseuri despre artă ori despre personalități de prim rang ale culturii universale, precum și note de călătorie. A colaborat la „Contemporanul”, „Cântarea României
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
ș.a. Domeniul vizat aproape în exclusivitate de scrierile lui B. este istoria teatrului românesc - în ambele accepții principale ale termenului „teatru”: literatura dramatică și spectacolul teatral ca atare. Unele cărți sunt monografii despre actori ori culegeri de portrete de actori. Dramaturgia națională e examinată, diacronic, prin două dintre speciile cu deosebire frecventate de autorii dramatici români (Drama istorică națională (Perioada clasică), 1966, Comedia în dramaturgia românească, 1970). Perioadele cercetate sunt ample: volumul despre comedie începe cu relevarea practicilor străvechi, folclorice, asimilabile
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
spectacolul teatral ca atare. Unele cărți sunt monografii despre actori ori culegeri de portrete de actori. Dramaturgia națională e examinată, diacronic, prin două dintre speciile cu deosebire frecventate de autorii dramatici români (Drama istorică națională (Perioada clasică), 1966, Comedia în dramaturgia românească, 1970). Perioadele cercetate sunt ample: volumul despre comedie începe cu relevarea practicilor străvechi, folclorice, asimilabile artei spectacolului (capra, brezaia, păpușile etc.) și - acordând examinării diferitelor momente ori personalități o extensie proporțională cu valoarea ori importanța (Caragiale are, de pildă
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
în vreme ce lucrarea despre drama istorică e limitată, într-adevăr, la „perioada clasică” (Răzvan și Vidra, Despot Vodă și Vlaicu Vodă fiind tratate in extenso, comparativ cu realizări ale unor autori mai puțin importanți, iar investigarea se oprește la Delavrancea). Și dramaturgia contemporană e analizată, într-o altă lucrare, serioasă și aplicată, dar caducă sub anumite raporturi (Viziune și univers în noua dramaturgie românească, 1977). În general, demersul comentatorului e unul prin excelență didactic și nu aparține nici criticii literare propriu-zise, nici
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
tratate in extenso, comparativ cu realizări ale unor autori mai puțin importanți, iar investigarea se oprește la Delavrancea). Și dramaturgia contemporană e analizată, într-o altă lucrare, serioasă și aplicată, dar caducă sub anumite raporturi (Viziune și univers în noua dramaturgie românească, 1977). În general, demersul comentatorului e unul prin excelență didactic și nu aparține nici criticii literare propriu-zise, nici istoriei literare reconstitutive, cu recurs masiv la detaliul factologic. Profesoral, el oferă un fel de „lecture raisonnée”, o explicitare accesibilă a
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
istoriei literare reconstitutive, cu recurs masiv la detaliul factologic. Profesoral, el oferă un fel de „lecture raisonnée”, o explicitare accesibilă a operelor și, implicit, o inițiere a cititorului în identificarea și mânuirea uneltelor analizei. Sunt relevate adecvarea la real a dramaturgiei, impactul asupra publicului și receptarea în mentalitatea epocii respective, rolul ei educativ, meșteșugul artistic al dramaturgului. Textele lui B. sunt preponderent analize de conținut, parafrazări și rezumări explicative valide, marcate însă de o optică excesiv sociologizantă (păstrată uneori, inerțial, și
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
Caragiale; volumul al doilea aprofundează secolul al XIX-lea, dar cu o atenție specială pentru regie și actorie; al treilea volum se ocupă de actorii și oamenii de teatru marcanți din prima jumătate a secolului al XX-lea și de dramaturgia din a doua jumătate a acestuia. Cele mai interesante contribuții și analize îi privesc pe autorii mai puțin cunoscuți, dar semnificativi. Prin câteva dintre cărțile sale B. a ieșit din domeniul strict al cercetării și sintezelor privind teatrul: în Întâlnire
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
București, 1966; Drama istorică națională (Perioada clasică), București, 1966; Institutul de artă teatrală și cinematografică (în colaborare cu G. D. Loghin și R. A. Petrescu), București, 1966; Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului, I-III, București, 1966-1982; Comedia în dramaturgia românească, București, 1970; Întâlnire cu capodopera, București, 1973; Profiluri. Mari actori români, București, 1973; Sub soarele sudului. Posibil itinerar în vetre de cultură, București, 1975; Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977; Titani ai Renașterii, București, 1985. Repere
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
a artei spectacolului, I-III, București, 1966-1982; Comedia în dramaturgia românească, București, 1970; Întâlnire cu capodopera, București, 1973; Profiluri. Mari actori români, București, 1973; Sub soarele sudului. Posibil itinerar în vetre de cultură, București, 1975; Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977; Titani ai Renașterii, București, 1985. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Amplă investigare a dramaturgiei, „Era socialistă”, 1979, 8; Dicț. scriit. rom., I, 364-365. N.Br.
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
București, 1973; Profiluri. Mari actori români, București, 1973; Sub soarele sudului. Posibil itinerar în vetre de cultură, București, 1975; Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977; Titani ai Renașterii, București, 1985. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Amplă investigare a dramaturgiei, „Era socialistă”, 1979, 8; Dicț. scriit. rom., I, 364-365. N.Br.
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
o problematică diversă din sfera teoriei literare (raportul sincronism-tradiție, convenționalul în artă, relația structură-formă, conceptul de ambiguitate etc.), iar într-o a doua secțiune grupează câteva studii de istorie literară privitoare la Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Titu Maiorescu, Lucian Blaga (dramaturgia) și V. Voiculescu, aducând puncte de vedere noi, din perspectiva esteticii. Dominant teoretic este volumul Conjuncturi și permanențe (1976), conținând studii de estetică și teorie a artei. Relevante sunt mai ales cele consacrate metodologiilor critice care au preluat instrumentarul psihanalizei
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]