1,848 matches
-
bani (5); a lucra (5); ocupație (5); pîine (5); realizează (5); sta (5); acționa (4); creație (4); fapt (4); făuri (4); multe (4); munci (4); a realiza (4); realizare (4); teme (4); casă (3); clătite (3); a da (3); a drege (3); efectuează (3); gălăgie (3); înfăptuiește (3); lecții (3); liniște (3); a meșteri (3); mișcare (3); muncitor (3); ocupat (3); pace (3); spune (3); vrea (3); a ajuta (2); carte (2); ce (2); a crea (2); curățenie (2); da (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
caietele; camera; caracterul; cartea; casă; ceasul; cedare; cerceta; cercetare; cere; cu ceva; chiloți; ciorapi; clar; coborî; concepția; corecta; culoarea; a cumpăra; curs; cursa; cutie; dă; decizie bună; deosebi; destin; deviază; dezamăgire; diferenția; dinamică; direcția; discul; dispoziția; domiciliu; dorința; două fețe; drege; educație; etapă; evoluție; extrage; a face; a face altceva; a face schimb; faptele; femei; firea; flexibil; flexibilitate; fluctuant; a folosi; folosi; gen; gîndi; cu greu; hotărî; ia; imposibil; indecis; infinit; inovație; instabil; intrare; introduce; inutil; a inversa; îmbrăcăminte; împrumut; înapoia
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cutiuță; a dat de probleme; dauna; daune; dăunător; de ce?; defectare; defecte; defectează; defecțiune; degrabă; demola; demolează; demonta; descompune; descompunere; deseca; a desface; despărțire; destramă; destrăma; deteriorat; deteriorează; devasta; dezasambla; dezgust; dezinteres; a dezmembra; dezmembrează; disperare; distracție; distrage; distructiv; doborîre; dragostea; drege; a drege; electronice; farfuria; farfurie; farfurii; fărîmat; fereastra; fericirea; flori; forma; formă; fruct; furie; glumeț; graba; graficul; grav; greșește; grindină; idiot; imaginea; imobil; imprimantă; incorigibil; indiferență; indispoziție; intenționat; intuiție; îmbunătăți; împiedicat; încearcă; îngrijorare; a înrăutăți; joc; jocul; jos; jucăria; la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dat de probleme; dauna; daune; dăunător; de ce?; defectare; defecte; defectează; defecțiune; degrabă; demola; demolează; demonta; descompune; descompunere; deseca; a desface; despărțire; destramă; destrăma; deteriorat; deteriorează; devasta; dezasambla; dezgust; dezinteres; a dezmembra; dezmembrează; disperare; distracție; distrage; distructiv; doborîre; dragostea; drege; a drege; electronice; farfuria; farfurie; farfurii; fărîmat; fereastra; fericirea; flori; forma; formă; fruct; furie; glumeț; graba; graficul; grav; greșește; grindină; idiot; imaginea; imobil; imprimantă; incorigibil; indiferență; indispoziție; intenționat; intuiție; îmbunătăți; împiedicat; încearcă; îngrijorare; a înrăutăți; joc; jocul; jos; jucăria; la; lapte; LEGO
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
În acelea la care a lucrat unul singur. După cum se vede la clădirile ridicate și terminate de un singur arhitect, care de obicei sunt mai frumoase și mai bine ordonate decât cele pe care au Încercat mai mulți să le dreagă, Încercând să se folosească de ziduri vechi clădite În alt scop. Astfel, unele vechi cetăți, care nu fuseseră la Început decât niște târguri și șcareț au devenit cu timpul orașe mari, sunt de regulă tare rău Întocmite În comparație cu piețele regulate
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
bune. * Prima oară mi s-a întâmplat când am golit o tarabă de boia de ardei iute, mai exact 13 kilograme și 320 de grame; cred că-mi ajunge până mor, abia dacă am folosit câteva sute de grame ca să dreg primele mele ciorbițe... 1.3. politica de produstc "1.3. politica de produs" Să vorbim un pic și despre modul în care faceți o achiziție în piață. Procedura seamănă oarecum cu ce se întâmplă la mall, dar identificarea brandurilor este
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
adaug că la acea vreme începusem să mă abțin de la ciorbe și, la sfatul unei gospodine mari, încercam să mă profilez pe deserturi; femeia mă consiliase lângă o tarabă cu spanac veșted și îmi vânduse două ponturi: ciorba nereușită se drege cu multă boia de ardei iute, „da’ mai bine lasă, maică, zama, fă-i ceva dulce și nu te doare capu’ toată ziua“. Pontul cu boiaua îl încercasem și rămăsesem fără extraterestrul numărul cinci, așa că îl aplicam cu speranță pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de vorbe, le ține minte ca pe niște legi și după aceea le întoarce împotriva ta. Fără milă. Octav: Adevărul este că ești un pișicher simpatic... ești valoros, ce mai...! Și util. Groparul: Na-ți-o frîntă că ți-am dres-o! Eu credeam că, într-adevăr, ai descoperit ceva bun la mine... Dar să-mi spui că sînt util! Octav: Păi nu ești?! Groparul: Fir-ar să fie! Înseamnă că ceva nu e-n regulă! Octav: Da de ce te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
săptămînă de la moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel soț. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin cămeșa sau haina, ca să nu i se întîmple același lucru. Ciubotarul să nu primească la dres o ciobotă desperecheată, că-i moare nevasta. Se crede că nu e bine a da mîna cu cineva peste prag sau cruciș, că la din contra, va muri unul dintr-înșii. Să nu umbli cu un picior desculț și cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci la din contra, va muri cineva din casa lui. La casa unde a murit cineva, nu se spală rufele și nu se spoiește o săptămînă, fiind rău de moarte pentru cei rămași în acea casă. Cînd se duc să dreagă mortul (înfig mestecăul în mormînt, pun acolo tărîțe, aprind cîlți), se duc și se întorc muți, ca să nu moară ăi de-acasă. Cînd stăpînul unei case noi face pomană pentru morți, nu o face în casa lui, ci în altă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîți pași a făcut. Se crede că nu e bine a umbla numai cu un picior încălțat, căci va umbla și în viață fără pă reche, adică va rămînea văduv sau nu se va putea însura. Femeia care-și va drege tulpanul din cap va rămîne văduvă. Cînd unei femei măritate i se rupe cămașa în spate e semn că-i va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf. Vasile ori înviere, un om, și lîngă el o scîndură ieșind
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-a modificat replica: "Îți prezentăm pe comandantul bateriei, care e-n grădină!". Kulîghin a toastat și el, consecutiv: În sănătatea domnului colonel, care... e-n grădină!". Cînd interpretul obosit a revenit în scenă, Cornel Vulpe a vrut s-o dreagă și a zis: "Nu-l lăsați să vorbească, fiindcă e peltic!". În fine, după ce Stela Popescu s-a chinuit să condenseze multele ei scene cu interpretul beat al lui Verșinin, în final actorul, îndopat cu cafele, părea că s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și el important activist al Vasluiului. Gîndindu-se că nenorocita aia de ședință se va lungi și că la bufetul de acolo, ca de obicei, nu se vor servi băuturi alcoolice, ce și-au zis: nu strică o bere, să se "dreagă " de-aseară. Și cum drumul dinspre gară spre centru era populat cu destule cîrciumi, cei doi mușchetari, cuprinși de o sete avalanșantă, le-au onorat pe toate, cu prezența. Așa se face că au ajuns la sobra și periculoasa reuniune
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
acea vreme, am rămas cu un cuplu de actori, simpatici : el, oleacă mai vîrstnic, ea, aproape frumoasă! Am petrecut pînă-n zori, apoi am ajuns la hotel, unde era cazat partenerul meu de drum. Am băut întruna. Dimineață, hai să ne dregem, nu?! Și după ciorba de burtă, la un local vînătoresc, iar coniac, șpriț etc. Pe la 11,30 am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, în... arestul poliției! De ce? Fiindcă taman în acea zi de luni își găsise și fiul cel mai iubit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dar nu era suficient. Trebuia să facă ceva să-i împace pe tata și mama. Poate dac-ar lua note mici la școală, ei ar da vina pe presiunea asupra copilului sau chestii din astea și atunci ar vrea să dreagă lucrurile. 10 În epoca tezelor, epocă de noroi și jale pentru omenire, Alin a avut de înfruntat, ca de fiecare dată, forțe copleșitoare. Ciclopul era preocupat de destinul fiului. Într-un timp cețos, de om mare, îl vedea pe erou
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
că înțelege ce se întâmplă în jur, dar caută să ascundă o serie de aspecte care intră în contradicție cu scopul său. Când vine împuternicitul să-i ceară fonciirea, Moromete răspunde: Neața, domn'le Florică! Stați pe prispă! Uite mai dreg și eu hamurile astea, că s-au cam prăpădit" deși nimeni nu-l întrebase ce face. Uneori are un sentiment de vinovăție, ca atunci când Niculae ia premiul întâi, un sentiment care dă profunzime morală. La hotarul lotului său, în criză
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și oaia, fotoliul și scaunul: Cântărețul urecheat (sau: cântăreț nu poți să fii/ doar de ai urechi zglobii!); Apărătorul găinilor (sau: hoțul când ajunge paznic/ din păziți își face praznic!) etc. În fine, Na-ți-o frântă că ți-am dres-o este subintitulată "Parodii amicale". Acest din urmă element peritextual este un indice exact al modalității scripturale alese aici de Dumitru Spătaru; nu știu, însă, dacă acesta l-a și exonerat în fața unora dintre "amicii" parodiați în ultima secțiune a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lucrate sunt cu totul rele și netrebnice, încât nici cu meremet (reparație n.ns.) nu se pot îndrepta, ci trebuie a se preface din nou"3, afacerea asumată în continuare de același întreprinzător, obligat să folosească meșteri străini și să dreagă erorile nu a avut rezultatul așteptat de ieșeni și dorit de autorități. Dificultățile financiare întâmpinate, conjugate cu nerespectarea instrucțiunilor și a regulamentelor elaborate de administrația domnitorului Sturdza în domeniul urbanismului (păstrarea lărgimii ulițelor, obligativitatea aprobării de către Eforie a noilor construcții
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pot face numai în vărsătorii și fabrici de fier. Deci, o fabrică aice în țară ar agiunge într-o stare tristă și critică dacă, în întâmplare, când uneltele și părțile mașinelor ei s-ar strica și nu s-ar putea drege în apropietele fabrici de fier din țară, ar trebui au a se trimite spre reparație peste hotar, au a se aduce altele din țeri depărtate, cu mare pierdere de bani și de timp și pân la a lor sosire, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în ultimul timp suficient”. Încurajată, poate era cea populație dar în niciun caz mulțumită de politica mai-marilor țării, ne dăm noi cu presupusul. g. „În județ circulă zvonul că producția va fi ridicată” După trecerea rapidă prin borșul de lobodă „dres” cu zeamă de ștevie, podbal și alte „specialități”, meticulosul politician comunist atacă și partea politică a problemelor cu care se confrunta „gloriosul” partid „al muncitorilor și țăranilor”, dimpreună cu minuscula sa organizație „județiană” de tineret - mândria țării. Încă de la bun
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
reconstrucție care urmează să plece la Roșiorii de Vede în cursul lunei la 6 iulie”. Pentru atragerea sătenilor de partea lor, comuniștii organizaseră pe ici, pe colo, așa zisele „brigăzi de reparație” care se deplasau în zonele rurale pentru a drege o sapă, un hârleț, o grapă, etc. Iată ce a scris Iacob referindu-se la problemă: „... dela înființarea organizației (4 noiembrie 1944, n.n.) și până în prezent am avut 2 echipe de reparat unelte cu 4 eșiri pe teren, făcând reparații
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
apelat la câțiva tovi din tren, poate de nu prea mare nădejde, dar buni sfătuitori. Le-o fi spus, oare, că acea servietă conținea documente strict-secrete de partid muncitoresc? Nu știm, dar să vedem cum a mai încercat acesta să dreagă busuiocul în fața anchetatorilor: „...tovarășul arată că pe culuar erau doi călători la care le-a cerut părerea ce poate face și l’au îndrumat să telefoneze dela Bârlad în gara Vaslui vorbind din Bârlad cu Vasluiul na primit nici un răspuns
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
trăiesc din bugetul Statului. Legea scriitorilor este foarte bună ar o sabotează editorii cari nu mai or să tipărească, sub diverse pretexte, literatură originală. Astfel ari>>: Sadoveanu, Teodoreanu, Cezar uia odată d-l Victor Eftimiu că va face și va drege astfel încât fiecare scriitor să-și aibă vila sa, mașina sa, etc. Haidiridam! La noi, scriitorii de tot felul stau în capitală ca să fie mai aproape de ceaunul cu mămăligă. (...) Pentru scriitori, regimul comunist e regimul ideal. Cu gazetarii e altă vorbă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
propunerea tov. Neculai Chelsău, în funcția de secretar a fost propus și ales tov. Pantilimon Sasu care, la finalul ședinței, și-a luat o sumă de angajamente din care vom cita ( de sanchi!) numai trei cu tot cu apendice: o să fac.....o să dreg.....în mod just.....și așa mai departe. e. ...iar micleștenii îi pun capac După numai o zi scursă de la ședința de la Chircești, „tovii” de la raion au revenit în data de 13 august 1956 la Miclești pentru a asista la alegerea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru noua componență a biroului organizației de bază PMR și, cum era de așteptat, tov. Bursuc Mihai nici măcar nu este propus pentru funcția de secretar aceasta revenindu-i „tovului” Ioan David, care-și ia angajamentul solemn să facă și să dreagă, la fel ca toți cei de atunci ajunși într-o funcție de partid, cât de insignifiantă. Tov. instructor Tomescu își ține „fulminantul” discurs în care nu uită să arate că: „...dușmanul de clasă nu doarme și caută pe orice cale să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]