3,110 matches
-
cross-country "teren variat" < cross "cruce; încrucișat; a traversa, a trece, a încrucișa" + country "țară, provincie, sat"); tc. dial. dalak "antrax, dalac" < lit. dalak [yangısı] sau [iltihabı] "idem" (dalak "splină", yangı sau iltihab "inflamație" + suf. de apartenență -sı, respectiv -ı); rom. drojdie "rachiu făcut din drojdie de vin" < [rachiu de] drojdie "idem"; rom. falț "clește folosit la tragerea la calapod a fețelor încălțămintei" < germ. Falz[eisen] "idem" (Falz "îndoitură, pliu", Eisen "fier"); rom. înv. funduc "numele unei monede otomane de aur" < tc
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cruce; încrucișat; a traversa, a trece, a încrucișa" + country "țară, provincie, sat"); tc. dial. dalak "antrax, dalac" < lit. dalak [yangısı] sau [iltihabı] "idem" (dalak "splină", yangı sau iltihab "inflamație" + suf. de apartenență -sı, respectiv -ı); rom. drojdie "rachiu făcut din drojdie de vin" < [rachiu de] drojdie "idem"; rom. falț "clește folosit la tragerea la calapod a fețelor încălțămintei" < germ. Falz[eisen] "idem" (Falz "îndoitură, pliu", Eisen "fier"); rom. înv. funduc "numele unei monede otomane de aur" < tc. înv. funduk [altını] "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
trece, a încrucișa" + country "țară, provincie, sat"); tc. dial. dalak "antrax, dalac" < lit. dalak [yangısı] sau [iltihabı] "idem" (dalak "splină", yangı sau iltihab "inflamație" + suf. de apartenență -sı, respectiv -ı); rom. drojdie "rachiu făcut din drojdie de vin" < [rachiu de] drojdie "idem"; rom. falț "clește folosit la tragerea la calapod a fețelor încălțămintei" < germ. Falz[eisen] "idem" (Falz "îndoitură, pliu", Eisen "fier"); rom. înv. funduc "numele unei monede otomane de aur" < tc. înv. funduk [altını] "idem" (funduk, mod. fındık "alună", altın
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pentru turiști" (shop "magazin"). * Română < limbi slave: rom. chilnă "lădița trăsurii, de sub capra vizitiului" < pol. kielnia [wózowa] "idem" (kielnia "ladă, lădiță", wóz "căruță, trăsură"); rom. huscă "sare obținută prin fierberea apei" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie, sediment, depunere", sol "sare"); rom. vodă "domnitor, voievod, principe" < sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. [a face] pozne + suf. verbal -áz; magh. szkimbál"a profita, a trage foloase; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal -ál; magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; magh. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet; magh. znop "snop de paie" < rom. snop [de paie]. Tot din grupuri sintactice românești greu de identificat, deoarece pot fi îmbinări libere, ocazionale provin și următoarele cuvinte maghiare dialectale (transilvănene)129
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de asemenea, obligatoriu este funcția sintactică, determinanții condensați renunțând, inerent, la funcția atributivă din formația sintactică nominală; genul și numărul sunt însă menținute: fr. canotier s.m. < [chapeau s.m.] canotier s.m.; fr. cognac s.m. < [eau-de-vie s.f. de] Cognac n. pr. m.; rom. drojdie s.f. < [rachiu s.n. de] drojdie s.f.; rom. Externe s.f. pl. < [Ministerul de] Externe s.f. pl.; rom. nes s.n. < [cafea] s.f. nes s.n. (calc), nes[cafe] s.n. (< fr. nescafé s.m.). În condensările latinești ale numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintactică, determinanții condensați renunțând, inerent, la funcția atributivă din formația sintactică nominală; genul și numărul sunt însă menținute: fr. canotier s.m. < [chapeau s.m.] canotier s.m.; fr. cognac s.m. < [eau-de-vie s.f. de] Cognac n. pr. m.; rom. drojdie s.f. < [rachiu s.n. de] drojdie s.f.; rom. Externe s.f. pl. < [Ministerul de] Externe s.f. pl.; rom. nes s.n. < [cafea] s.f. nes s.n. (calc), nes[cafe] s.n. (< fr. nescafé s.m.). În condensările latinești ale numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri de sintagme se remarcă menținerea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
173, 200 danaidă, 186, 198 deca, 173, 204 decă, 186, 198 (a) dedulci, 143, 144 (a) delătura, 143 demachiant, 119 demiu, 140, 186 democrat, 124 (a) deochia, 143 diagonală, 138 doldora, 125, 199 (a) doua, 141 (a) drăcui, 143, 205 drojdie, 129, 201 dublă, 140, 173 dublu (dublă), 140, 173, 204 (a) dupăci, 143, 144 electrocasnice, 117 electronice, 117, 138 Eroilor, 114, 130, 201 europene, 117 Externe, 116, 173, 201, 202, 203 falț, 129, 139, 186 fecale, 118 fier, 77, 115
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Grecia Mare, mai precis din Sicilia, "țara de adopție a lui Dionisos", după spusele lui Sofocle, era practicat începând din secolul al V-lea înainte de Hristos, fiind cunoscut sub numele grec de cottabos. El consta în aruncarea de către jucător a drojdiei din cupa sa de vin rostind numele iubitei. Dacă jetul de vin atingea ținta indicată, auspiciile erau favorabile. O altă variantă a jocului prevedea ca jucătorul să bea tot atâtea cupe de vin câte litere avea prenumele femeii visurilor sale
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
varietăți de răsaduri de vie în funcție de expunere și de natura solului; invenția tehnicii cupajării vinurilor, altfel spus, a asamblării soiurilor locale, sau, în caz de recoltă mediocră, amestecul cu producțiile din anii trecuți; operațiunea de degorjare, care constă în eliminarea drojdiei depusă pe fundul sticlei, fără a perturba conținutul; transferul celei de-a doua fermentații a vinului din butoi în sticle și, în consecință, descoperirea principiului efervescenței și poate chiar a secretului de conservare a spumei; fabricarea sticlei compacte denumită "champenoise
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sărbătoare pentru toți, de la senatori la magistrați și de la proprietarii la sclavii latifundiilor. Culegătorii romani, cărora li se dădea vin la discreție, își murdăreau trupurile cu must. Platon (Legile, 637 b) descrie o sărbătoare în cinstea lui Dionisos în care drojdia de vin era folosită în același scop. În localitatea Cournonterral, aproape de Montpellier, în Miercurea Cenușii, are loc renumita sărbătoare a Paiațelor, în cadrul căreia se organizează două grupuri, Paiațele și Albii (denumiți astfel deoarece poartă o costumație albă). Primii trebuie să
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Cournonterral, aproape de Montpellier, în Miercurea Cenușii, are loc renumita sărbătoare a Paiațelor, în cadrul căreia se organizează două grupuri, Paiațele și Albii (denumiți astfel deoarece poartă o costumație albă). Primii trebuie să-i prindă pe ceilalți și să îi murdărească cu drojdia de vin fermentată deversată pe străzi de angajații municipali. În duminica dinaintea carnavalului organizat în Duminica Floriilor, în Languedoc, mai exact la Limoux, se desfășoară, carnavalul "Fecos" (din latinescul faex, cuvânt desemnând drojdia de vin) în cinstea renumitului vin spumant
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pe ceilalți și să îi murdărească cu drojdia de vin fermentată deversată pe străzi de angajații municipali. În duminica dinaintea carnavalului organizat în Duminica Floriilor, în Languedoc, mai exact la Limoux, se desfășoară, carnavalul "Fecos" (din latinescul faex, cuvânt desemnând drojdia de vin) în cinstea renumitului vin spumant, Blanquette de Limoux, "cel mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la Limoux, participanții improvizează dialoguri uneori obscene, adesea deocheate, fără a fi pedepsiți în vreun fel. Pe lângă
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și varietăți de bere bavareză de 9 grade. Industria berii s-a bucurat de atenția autorităților publice, odată cu legea de scutire fiscală din 29 decembrie 1897 și a profitat de numeroase descoperiri științifice. Louis Pasteur, spre exemplu, a identificat rolul drojdiilor în fermentație și a pus la punct o modalitate de conservare a lichidelor fermentate cunoscută sub numele de pasteurizare. La 26 iunie 1871, Pasteur a depus brevetul pentru ceea ce el considera drept "berea revanșei naționale" și în străinătate "berea franțuzească
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
rentează, și atunci nici ei nu mai rentează.“ Dar e numai o replică de film, nu-i așa? CARE PE CARE Se aleg apele în PSD. Geoană a proclamat „comanda unică“, declanșând o furtună. Atât de tulbure e totul, atâta drojdie se ridică de pe fund, încât uneori aproape că nu se mai distinge nimic. Alteori pare că vânzoleala nu duce nicăieri, că se va sfârși de la sine, apoi băltirea va continua ca și până acum. Rămâne să vedem, deocamdată asistăm la
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
tip. Oralitatea vorbelor deocheate atrage după sine încă una, aceea a împărțirii bucatelor și băuturii. Ele întrețin deci o strânsă legătură cu literatura carnavalescă, ce se folosește sistematic de răsturnarea valorilor: carnalul în locul spiritualului, josnicia în locul nobleței. În sărbătoarea nebunilor, drojdia societății ocupă tronul, "adevărul" Naturii contestă ierarhiile sociale, considerate artificiale. Situația de comunicare tipică pentru interacțiunea expresiilor deocheate este, de exemplu, masa pe care o oferă Gervaise și Coupeau în L'Assomoir [Crâșma] de Zola: vin, mâncare, glume și cântece
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
la nivele înalte și pe termen lung a genelor RAG ar putea induce rearanjări cromozomale cu consecințe nedorite. Analiza secvenței proteinei RAG1 a evidențiat că jumătatea C - terminală a acesteia prezintă o oarecare omologie cu produsul genei HPR I de la drojdia de bere Saccharomyces cerevisiae aceasta fiind un supresor al rearanjării deletive și care, la rândul său, are omologie limitată cu anumite topoizomeraze. Semnificația unei asemenea omologii este neclară. Proteina RAG1 conține o regiune bogată în cisteină, în jumătatea N - terminală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
secvența sa de aminoacizi prezintă oarecare omologie cu familia integrazei, o enzimă de recombinare bacteriană. Dar expresia RBP-JK nu este specifică doar celulelor limfoide. Genele cu secvențe strâns înrudite se găsesc la organisme foarte îndepărtate filogenetic precum insecta Drosophila și drojdia Saccharomyces, cea de la Drosophila fiind identică cu un factor de dezvoltare care interacționează cu produsul genei hairless - o mutație recesivă letală, care la musculițele heterozigote conduce la un defect în formarea perișorilor de pe partea dorsală a corpului. Mutațiile care determină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
variație antigenică se întâlnesc și la bacteria Salmonella sp. la care sinteza celor două variante antigenice de flagelină este rezultatul unor procese de inversie a promotorului prin care operonul H2 este indus și respectiv, represat. Pentru schimbarea tipului sexuat la drojdia de bere Saccharomyces cerevisiae , segmentele cromozomale care conțin genele și promotorii sunt desprinse din locusul genic de rezidență printr-un sistem enzimatic specific bazat pe endonucleaze și sunt inserționate într-un situs de activare, prin intervenția unor enzime specifice. Trypanosoma
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la concentrările de trupe din perioada pregătirii războiului (1938-1944) au influențat negativ viața economico-socială a satelor comunei Hudești prin întârzierea principalelor lucrări agricole, precum și datorită greutăților întâmpinate de sătenii din comună în procurarea produselor de primă necesitate(petrol lampant, sare, drojdie, chibrituri, alimente etc.). După începerea războiului, la 22 iunie 1941, zeci și sute de bărbați și-au dat viața pe câmpul de luptă, alții au fost luați prizonieri și au lucrat mulți ani în lagărele rusești, alții au fost dați
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
g untură cu 300 g făină până se face o pastă omogenă, pe care o împărțim în trei părți egale. Din 100 g untură, 1,5 l de vin alb, 2 lingurițe de sare, o linguriță de zahăr, 50 g drojdie, 6 ouă întregi și 1,5 - 2 kg făină se formează un aluat elastic și bine frământat, apoi facem o foaie din tot aluatul, peste care punem o parte din aluatul cu untură. Împăturim în trei, apoi facem iar o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Adăugăm fasolea și mai lăsăm la fiert până scade apa. Se presară doi căței de usturoi tocați și, ca decor, pătrunjel verde tocat fin. LANGOȘI Aluatul - 1,5 kg. de făină, trei gălbenușuri, lapte cât primește aluatul, albușurile bătute spumă, drojdie cât o nucă, dizolvată în 100 ml de apă caldă. Umplutura - 1 kg. de caș dulce și urdă, două legături de mărar, o ceapă tocată mărunt, călită în două linguri de unt, două ouă, sare și piper. Luăm câte o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet, după care se prăjesc ca șnițelele. Se servesc cu smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece - paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din borcanul de suc de la roșiile în bulion. La final, se amestecă sau nu, după dorință. PATEURI CU CABANOS Se face un aluat din 800 g smântână, 1 l de apă minerală, 100 g oțet, sare, 6 ouă, 20 g drojdie, o lingură de zahăr și făină cât cuprinde. Se face apoi un alt aluat din 1 kg de unt, 200 g făină, se amestecă bine și se împarte în trei bucăți. Se adaugă 2 kg cabanos. Se face un aluat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
care se pasează bine și se amestecă cu o linguriță de Knorr delicat, 150 ml de lapte dulce și 3 căței de usturoi tocat fin. RULADĂ APERITIV Aluatul: 2 căni de cafea cu borș, 2 căni de cafea cu ulei, drojdie cât o nucă, făină cât cuprinde. Umplutura se face din 500 g parizer dat prin mașină, o cutie de paté de ficat mare, 4 ouă, 5-6 cepe tocate și călite, pătrunjel, mărar, piper și vegeta. Se face un aluat moale
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]