5,695 matches
-
de sus, Doamne, slavă Ție!" (Troparul sărbătorii Nașterii Domnului). Totodată, este interesant de reținut că, adesea, cei trei magi sunt reprezentați cu vârste deosebite, unul tânăr, altul de vârstă mijlocie iar al treilea bătrân, pentru „a sublinia că lumina cea dumnezeiască se dă fără deosebire de vârstă și de poziție a oamenilor în această societate, vremelnică și lumească, pe care suntem chemați cu toții, să renaștem, reînviem și să o înveșnicim, rămânând pururrea în comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos - Cel născut
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
o prin Sfânta Taină a nunțiii, prin care bărbatul și femeia, convin în chip liber să trăiască împreună toată viața, spre a‑și crește copii în spiritul religiei creștine și pentru a se ajuta reciproc în toate împrejurările, dobândind harul dumnezeiesc pentru atingerea acestui scop. Chiar de la început, de la creație, Dumnezeu a făcut pe om în așa fel încât să crească și să se înmulțească numai prin căsătorie. În Sfânta Evanghelie nu se găsește un loc expres din care să se
CEI ŞAPTE ANI DE ACASĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363636_a_364965]
-
cum ar pune capăt unei situații dezastruase pentru țară și poporul din care fac parte, el sugerează ori chiar nominalizează soluțiile într-un limbaj nu numai lipsit de vulgaritate ( că cel formulat de submediocrii de azi) ci chiar poetic, adică dumnezeiesc, pentru că poezia reprezintă limbajul sacru, primit prin revelație!
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
am arăta noi în fața lui Dumnezeu, fie acest lucru în taină sau în rugăciune, noi facem ceva foarte primejdios, pentru că, după cuvântul Scripturii, Dumnezeu este foc. Și dacă nu suntem întru totul gata de a ne preda fără rezerve flăcării dumnezeiești și să devenim un rug arzând în pustie, care ardea și nu se mistuia, această flacăra ne va mistui, pentru că experiența rugăciunii o putem cunoaște numai dinlăuntru, și a glumi cu ea nu se poate. Apropierea de Dumnezeu este întotdeauna
ÎNVAŢĂ SĂ VEZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363661_a_364990]
-
Dumnezeu îngăduie sfinților să‑și cunoască păcătoșenia lor. Când noi ne privim pe noi fără fondul bine‑nmiresmat al prezenței lui Dumnezeu, păcatele și faptele bune ne par ceva mărunt și, într‑un sens oarecare, neesențial; numai pe fondul prezenței dumnezeiești ele apar cu tot relieful lor și‑și află adâncimea și tragicul lor. De fiecare dată, când ne apropiem de Dumnezeu, ne aflăm în fața vieții, sau a morții. Aceasta e viață dacă venim la El într‑un duh cuvenit și
ÎNVAŢĂ SĂ VEZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363661_a_364990]
-
bună de a merge înainte, spre împlinirea chemării noastre și a deveni până la sfârșit omenești, adică a intra într‑o unire deplină cu Dumnezeu și a ne face, la urma urmelor lor, părtași a ceea ce Apostolul Petru numește "părtași ai dumnezeieștii firi". Dragostea și prietenia nu sporesc, dacă noi nu suntem gata să jertfim pentru ele multe; la fel trebuie să fim gata a ne lepăda de multe pentru ca primul loc să‑L dăm lui Dumnezeu. Iar în privința iubirii lui Dumnezeu
ÎNVAŢĂ SĂ VEZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363661_a_364990]
-
ce arată că Iisus Hristos a avut trup aparent, arătând că Euharistia este cu adevărat Domnul Iisus Hristos, că El este viață și ființă în același timp, că El se dă ca viață, ducând la împlinirea comuniunii în Sfânta și Dumnezeiasca Euharistie. De aceea, când abordăm știința teologică hristologiei, adică învățătura despre persoana și opera mântuitoare a lui Iisus Hristos, nu înțelegem în primul rând abordarea învățăturii despre acestea în sens teoretic, faptul că numai cuvintele scripturii ar fi vehicule de
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
în relația Sa cu Trupul Său, Biserica. Căci dacă nu ești în Biserică nu poți vorbi de o realitate a experienței personale a lui Iisus Hristos, ce se dăruiește în Sfintele Taine, în mod culminant oferindu-se în Sfânta și Dumnezeiasca Euharistie. Împărtășindu-te de Iisus Hristos ca viață și comuniune poți vorbi după aceea de o comunicare a Lui până la noi și prin cuvintele Sale, încorporate în Sfânta Scriptură ori în Sfânta Tradiție, căci altfel totul este verbalism sectar, fraze
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
p. 100). Așadar, importanța și semnificația Euharistiei sunt fundamentale și maxime pentru viața omului, pentru viața lumii, căci ea este unirea cea mai înaltă care se poate realiza între om și Domnul nostru Iisus Hristos, cu Dumnezeu, în Împărăția Sa. Dumnezeiasca Împărtășanie din cadrul Sfintei Liturghii care se săvârșește în Biserică pentru credincioși, ne unește cu Iisus Hristos și pe noi unii cu alții, deoarece toți credem în Unicul Iisus Hristos - Care este ieri, azi și în veci Același și prin Care
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor; și a zis Dumnezeu: „Să fie lumină !“; și a fost lumină...», la eroul liric stănescian, situat pe „locul secund“, nu mai poate fi vorba decât de ne-Cuvânt, cu o putere similară celui dumnezeiesc, dar într-altă situație, cea a realităților de după «Geneză»: Visez acel laser lingvistic / care să taie realitatea de dinainte, / care să topească și să străbată / prin aura lucrurilor. // Acel cuvânt îl visez / care a fost la-nceputul lumilor lumii, / plutind
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
poate ivi „dintr-o frunză verde, pală...“. Epitetul „pală“, „paliditatea“ frunzei, paloarea reverberează „păcatul originar“, păcatul de a fi mâncat din pomul din mijlocul raiului, pom al cărui rod ispititor dă știință și facilitează cunoașterea binelui și a răului. Interdicția dumnezeiască fusese limpede: «Să nu mâncați din el, nici să vă atingeți de el, ca să nu muriți !» (Facerea, 3, 3). Dacă iluminarea „unității de loc“ s-a produs fulgurant în primul catren, „unitatea de timp“ se evidențiază în catrenul secund: «dintr-
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
nici simbol care atestă prezența lui Dumnezeu dar Îi afirmă distincția de el, ci reprezentare lui Dumnezeu însuși devenit ipostasul personal a firii umane. Icoana păstrează distincția între creatură și Dumnezeu, dar vede într-o față umană creată pe ipostasul dumnezeiesc însuși devenit subiectul ei. Ea este locul unei prezențe harice, ea face trecerea de la tip la prototip, de la ceea ce este zugrăvit la ceea este în original. Învățătura Bisericii despre icoană se bazează pe fundamentul ei hristologic, întruparea lui Iisus Hristos
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
și de raporturile ei inter și intra-umane. Viața Sfintei Treimi - Cea de viață dătătoare, îndreptată fiind către lume prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, a cultivat în lăuntrul existenței create a lumii o viață nouă, o realitate superioară, de conținut dumnezeiesc și anume: comuniunea. Ideea comuniunii este îndreptată și spre interior, dar și spre exterior. În ceea ce privește aspectul exterior al comuniunii, el se regăsește în una din însușirile și atributele Bisericii, așa după cum arată Simbolul de Credință niceoconstantinopolitan, adică: sobornicitatea, care alcătuiește
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
și ortodoxia creștină, adică civilizația vechii Uniuni Europene, comună atât Apusului cât și Răsăritului din primul mileniu, este o civilizație theonomă și theocentrică. Toate manifestările creștinului ortodox poartă amprenta tinereții spirituale și a luptei omului spre desăvârșirea existenței sale lui dumnezeiescul Har necreat, izvorâtor și lucrător de îndumnezeire. Scopul civilizației creștin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, mai ales a tânărului ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
mai spună că acest termen nu urmărește o întâlnire parohială convențională care înlocuiește cunoscutele întruniri lumești privind reglementarea nesemnificativelor oportunități zilnice, cotidiene. Biserica Ortodoxă își fundamentează slujirea socială față de aproapele pe spiritualitatea ei, adică pe legătura continuă cu sfântul și dumnezeiescul Har cu Energiile Divine necreate, în parametrii ascezei, a misticii și a comuniunii tainice. În consecință, responsabilizarea acțiunilor personale, instituționale și comunitare la nivelul persoanei, a familiei, a poporului dreptcredincios și - în final - a eclesiei, este o cerință a situației
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
nici simbol care atestă prezența lui Dumnezeu dar Îi afirmă distincția de el, ci reprezentarea lui Dumnezeu însuși devenit ipostasul personal a firii umane. Icoana păstrează distincția între creatură și Dumnezeu, dar vede într-o față umană creată pe ipostasul dumnezeiesc însuși devenit subiectul ei. Ea este locul unei prezențe harice, ea face trecerea de la tip la prototip, de la ceea ce este zugrăvit la ceea este în original. Învățătura Bisericii despre icoană se bazează pe fundamentul ei hristologic, întruparea lui Iisus Hristos
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
mai spună că acest termen nu urmărește o întâlnire parohială convențională care înlocuiește cunoscutele întruniri lumești privind reglementarea nesemnificativelor oportunități zilnice, cotidiene. Biserica Ortodoxă își fundamentează slujirea socială față de aproapele pe spiritualitatea ei, adică pe legătura continuă cu sfântul și dumnezeiescul Har cu Energiile Divine necreate, în parametrii ascezei, a misticii și a comuniunii tainice. În consecință, responsabilizarea acțiunilor personale, instituționale și comunitare la nivelul persoanei, a tânărului și a familiei contemporane, a poporului dreptcredincios și - în final - a eclesiei, este
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
și ortodoxia creștină, adică civilizația vechii Uniuni Europene, comună atât Apusului cât și Răsăritului din primul mileniu, este o civilizație theonomă și theocentrică. Toate manifestările creștinului ortodox poartă amprenta tinereții spirituale și a luptei omului spre desăvârșirea existenței sale lui dumnezeiescul Har necreat, izvorâtor și lucrător de îndumnezeire. Scopul civilizației creștin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, mai ales a tânărului ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
și pe care o considera treapta supremă a umilinței de la care pleci pentru a renaște, a te re-întemeia într-o altă structură ființială, mai aproape de Dumnezeu și de duhul neprihănirii. „Să fii umil chiar și în fața celei mai firave alcătuiri dumnezeiești!”, ne reamintea de fiecare dată și ne dădea exemplul râmei, spunându-ne cu voce stinsă și gânditoare: „Până și nevrednica și nevertebrata râmă ne este ”superioară” , prin unica și nemaiîntâlnita capacitate existentă la vreo altă structură din natură de a
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
sistem religios unitar și unificator al tuturor existențelor umane în Hristos Mântuitorul și Domnul. Echilibrul sinergic între transcendența și imanența lui Dumnezeu se susține în teologia ortodoxă grație doctrinei privind energiile divine necreate. Mântuirea se obține prin conlucrare cu harul dumnezeiesc, sâvârșind binele, în marea familie creștină - Biserica. Biserica trebuie să constituie un pol viguros de opinie, în fața tendințelor postmoderne de a crea un sistem quasi-secular și laicizant, numit pompos „societate civilă”. Cultivând autonomizarea rațiunii, această societate s-a închis în
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
se pogoare, în existența sa, chiar Împărăția cerurilor. Întreaga sa viață devine o superbă rugăciune de preaslăvire a lui Dumnezeu. Iar cel care-și supune astfel viața Domnului, atât în cămin, cât și la locul de muncă, primește negrăit răspunsul dumnezeiesc, printr-o iluminare cu totul deosebită a existenței sale zilnice” . Închinând orice gând lui Dumnezeu, cerându-I călăuzirea în fiecare clipă, întreaga atmosferă a vieții cotidiene se umple de prezența Lui, și faptele cele mai banale devin tot atâtea prilejuri
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
creștină înseamnă un dialog și o întâlnire permanente cu Dumnezeu. Ca realitate personală, Dumnezeu este, în același timp, total transcendent și total imanent lumii și omului. Prin energiile sau lucrările Sale necreate este prezent în profunzimile ființei create. Aceeași dragoste dumnezeiască ce a adus la existență din nimic lumea creată, îi poartă de grijă permanent pentru a-și putea împlini țelul pentru care a fost creată. Față de om, purtarea de grijă a lui Dumnezeu ia forma dialogului conștient, a relației. De
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
Domnul și Stăpânul vieții noastre; din ascultare de El facem tot ceea ce facem. Precum lui Dumnezeu îi greșim totdeauna când greșim (Ps. 50), Lui îi închinăm orice faptă bună a noastră” . Buna făptuire trebuie să fie mereu alimentată de harul dumnezeiesc, prin urmare, trebuie ca omul să stăruie în relația cu Dumnezeu, de unde primește puterea de a săvârși binele . Ruperea legăturii cu Dumnezeu face ca fapta bună să își piardă valoarea: „Dreptul, dacă se va abate de la dreptatea sa și se
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
răspuns teologic. 13. Căsătoria - cale spre sfințenie Viața omului este un drum spre Dumnezeu, este - sau ar trebui să fie - un continuu răspuns la chemarea pe care Dumnezeu ne-o adresează. Chemarea este aceeași pentru toți: de a ajunge „părtași dumnezeieștii firi” (2 Petru 1, 4), de a ne împărtăși de viața dumnezeiască. Dacă țelul acestei chemări este unul singur, ea este adresată într-un mod cu totul unic fiecărui om. Aceasta deoarece fiecare persoană umană este unică, reprezentând o lume
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
spre Dumnezeu, este - sau ar trebui să fie - un continuu răspuns la chemarea pe care Dumnezeu ne-o adresează. Chemarea este aceeași pentru toți: de a ajunge „părtași dumnezeieștii firi” (2 Petru 1, 4), de a ne împărtăși de viața dumnezeiască. Dacă țelul acestei chemări este unul singur, ea este adresată într-un mod cu totul unic fiecărui om. Aceasta deoarece fiecare persoană umană este unică, reprezentând o lume cu totul nouă, care nu a mai fost și nici nu va
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]