4,682 matches
-
am văzut pe Mircea la meci”, doi termeni (aici pronumele l și substantivul Mircea) trimit spre același obiect din realitatea extralingvistică, V.Guțu-Romalo (lucr. cit., p. 45) consideră „dubla exprimare a unei funcții sintactice un caz special al relației de echivalență (= relației de apoziție). Între unele cazuri de „dublă realizare” a unei funcții sintactice și relația de apoziție există similitudini, dar acestea privesc numai planul semantic. În planul expresiei, identitatea relației de apoziție are mărci distincte: pauza, adverbele adică, anume, aspect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ecat. Teodorescu, Curs de sintaxa limbii române (litografiat), Iași, 1973, p. 93 ș.u., I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., pp. 556, 632 ș.u. (ca o variantă a relației de nondependență). 58. L. Bloomfield distinge în mod explicit echivalența semantică (prin care este caracterizată cel mai adesea relația de apoziție în lingvistica românească) de echivalența gramaticală, aceasta fiind adevărata natură a relației apozitive: „Se utilizează termenul de apoziție când două forme asociate prin parataxă sunt gramatical dar nu și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și Vl. Robu, lucr. cit., pp. 556, 632 ș.u. (ca o variantă a relației de nondependență). 58. L. Bloomfield distinge în mod explicit echivalența semantică (prin care este caracterizată cel mai adesea relația de apoziție în lingvistica românească) de echivalența gramaticală, aceasta fiind adevărata natură a relației apozitive: „Se utilizează termenul de apoziție când două forme asociate prin parataxă sunt gramatical dar nu și semantic echivalente.” (p. 176). În același sens, I. Iordan și Vl. Robu vorbesc de echivalență structurală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de echivalența gramaticală, aceasta fiind adevărata natură a relației apozitive: „Se utilizează termenul de apoziție când două forme asociate prin parataxă sunt gramatical dar nu și semantic echivalente.” (p. 176). În același sens, I. Iordan și Vl. Robu vorbesc de echivalență structurală (lucr. cit., p. 632) 59. Cf. Ecat. Teodorescu, Curs..., p. 94. 60. Considerând apoziția (apozitiva) termenul al doilea al unei variante a raportului de coordonare, V. Hodiș interpretează (st. citat) sintagma apozitivă ca „funcție sintactică (...) multiplă exprimată prin doi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cărămidă și miros dulce și iz de caldarâm fierbinte“ iar “peste jetul roșu - prăfuit alb - verde, cretă liliachie și lac purpuriu udat de apă. Aur, fosfor, hârtie de magneziu. Geometrie gestică. Duct grafic al valorilor abstracte. VIORICA TOPORAȘ crează așadar echivalențe. Marea este labiribtul. Tratarea plastică a punctului până la obsesie, până la nebuloasă. O transparență a materiei calde se insinuează pretutindeni. Sub povara învăluitoare a autorului, Top-Kapi devine un simbol. Asiști la „consumul unei culturi exotice“, cum ar fi Roland Bearthes, cultură
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
ne ferim a privi capitalismul prin prisma marxismului care, după multele decenii de comunism, s-ar putea să ni se fi strecurat pe nesimțite în gândire. Capitalismul nu este opusul comunismului ci, cu totul și cu totul altceva, iar orice echivalență este de fapt greșită, ne avertizează el. "Capitalismul nu s-a născut din dorința de a îndrepta o lume pe care unii oameni o consideră ca fiind construită strâmb. Nu este nimic programatic și nimic premeditat în apariția sa. Capitalismul
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
sec viteza de detonație Inițierea pentru Nitramon (Am-1) = 3 x 0,85 kg = 2,55 kg Total dinamită 13,6 + 2,55 = 16,15 kg. Consum specific dinamită: mckgQel /215,0 75 15,16 (situ) Consum specific Nitramon: coeficient de echivalență 7,0 1 trotil AM mckgQAM /346,0 7,0 215,0457,0 1 Consum specific la mc anrocamente: Dinamită: mckg /213,0 008,1 215,0; Nitramon: mckg /347,0 008,1 346,0 Consum exploziv la tone de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
rețelelor), cât și pentru succesul unor indivizi datorat ocupării unei anumite poziții în rețea (consecințele rețelelor sociale). De asemenea, tot în această secțiune a lucrării este abordată problema contagiunii sociale, prin avansarea a două modele explicative (al coeziunii și al echivalenței structurale). În capitolul 4 discut despre problemele pe care le implică participarea voluntară sau involuntară a indivizilor în diverse relații de schimb (direct, reciproc, generalizat). Sunt abordate probleme precum asimetria informațională, impactul reputației asupra dinamicii schimburilor, puterea și dependența indivizilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Altfel spus, modelul fluxului de resurse (network flow model) reprezintă fundamentul TRS. Al doilea strat, intermediar, reprezintă un ansamblu de teoreme derivate din modelul fluxului de resurse. În acest strat se regăsesc teoreme precum tranzitivitatea, centralitatea, densitatea rețelelor personale, brokerajul, echivalența structurală etc. Al treilea strat, de suprafață, constituie zona în care TRS dobândește diverse personalizări. Aceste personalizări reprezintă de fapt ceea ce la nivelul domeniului poartă denumirea de „teorii”. Borgatti și Lopez Kidwell (2012) consideră că multitudinea de teorii cu privire la rețelele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
consultare demonstrau niveluri mai înalte ale performanței în exercitarea atât a sarcinilor de tip in-role (specificate prin fișa postului), cât și a sarcinilor de tip out-role (activități de muncă nespecificate în fișa postului). 3.2.5. Contagiunea socială: coeziune și echivalență structurală Una dintre tradițiile de cercetare în domeniul rețelelor sociale este investigarea omogenității sociale (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012). Teoriile asupra rețelelor care propun explicații pentru omogenitatea socială (tendința indivizilor de a împărtăși aceleași idei, valori, atitudini, practici etc.) pun accentul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
poate fi decizia unei comunități rurale de a-și sancționa membrii care nu se implică în furnizarea de bunuri colective. În contextul adoptării inovațiilor, Burt (1987) discută despre două modele de rețea care explică contagiunea socială: modelul coeziunii și modelul echivalenței structurale. Modelul coeziunii este fundamentat pe două idei: proximitatea fizică și socializarea (vezi tabelul 3.10). Proximitatea fizică duce la proximitate socială. Interacțiunile repetate ca frecvență și durată conduc la dezvoltarea unor niveluri înalte de afectivitate care se manifestă sub
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
alteri (de exemplu, prieteni, colegi) pentru a identifica o soluție acceptabilă. Soluția respectivă va fi adoptată atât de ego, cât și de alteri, deoarece este conformă cu sistemul normativ comun (de exemplu, adoptarea unui medicament de către doi medici colegi). Modelul echivalenței structurale implică persoane care ocupă aceeași poziție în structura socială, prin poziție înțelegând setul de relații ale actorilor în cadrul unei rețele (Burt, 1976; Hanneman și Riddle, 2005). În cele ce urmează, voi aduce explicații teoretice privind conținutul conceptului de echivalență
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
echivalenței structurale implică persoane care ocupă aceeași poziție în structura socială, prin poziție înțelegând setul de relații ale actorilor în cadrul unei rețele (Burt, 1976; Hanneman și Riddle, 2005). În cele ce urmează, voi aduce explicații teoretice privind conținutul conceptului de echivalență structurală. Cel mai simplu exemplu de echivalență structurală este cel în care un individ substituie un alt individ. În acest sens, Everett (2013) oferă ca exemplu situația în care un programator A care lucrează în cadrul unui proiect se îmbolnăvește și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
poziție în structura socială, prin poziție înțelegând setul de relații ale actorilor în cadrul unei rețele (Burt, 1976; Hanneman și Riddle, 2005). În cele ce urmează, voi aduce explicații teoretice privind conținutul conceptului de echivalență structurală. Cel mai simplu exemplu de echivalență structurală este cel în care un individ substituie un alt individ. În acest sens, Everett (2013) oferă ca exemplu situația în care un programator A care lucrează în cadrul unui proiect se îmbolnăvește și este înlocuit de un alt programator, B.
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și b sunt echivalenți structural pentru că au legături cu aceiași vecini, b și d. La rândul lor, b și d sunt echivalenți structural pentru că au legături cu aceiași vecini, a, c și e. Altfel spus, această formă de definire a echivalenței structurale satisface condiția impusă de Lorrain și White (1971, apud Doreian et al., 2005), conform cărora nodurile echivalente sunt cele conectate la restul rețelei într-o manieră identică. Nodurile echivalente structural având aceleași legături ocupă aceeași poziție și, conform abordării
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
același rol. Potrivit lui Everett (2013), abordarea pozițională se referă la metodele de analiză a nodurilor unei rețele cu scopul de a le partiționa, adică de a le distribui în clase mutual exclusive de actori echivalenți care împărtășesc proprietăți structurale similare. Echivalența structurală a fost considerată un criteriu rigid de partiționare a nodurilor unei rețele. În consecință, a fost propus un criteriu alternativ mai flexibil: echivalența moderată (regular equivalence) (Doreian et al., 2005; Hanneman și Riddle, 2005). Două noduri sunt echivalente moderat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de a le distribui în clase mutual exclusive de actori echivalenți care împărtășesc proprietăți structurale similare. Echivalența structurală a fost considerată un criteriu rigid de partiționare a nodurilor unei rețele. În consecință, a fost propus un criteriu alternativ mai flexibil: echivalența moderată (regular equivalence) (Doreian et al., 2005; Hanneman și Riddle, 2005). Două noduri sunt echivalente moderat dacă sunt conectate echivalent cu alte noduri din rețea care, la rândul lor, sunt echivalente. De exemplu, în figura 3.19, e și f
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cât tipul lor. Chiar dacă B și C au un număr diferit de subordonați, au același tip de legătură cu aceștia, în cazul de față - de autoritate. Un alt exemplu oferit de Hanneman și Riddle pentru a ilustra intuitiv ideea de echivalență moderată implică două mame. Acestea sunt echivalente moderat din perspectiva patternului specific de legături ce le caracterizează. Astfel, fiecare dintre cele două mame: (a) are cel puțin o legătură cu propriii copii, (b) a avut cel puțin o legătură cu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
legături ce le caracterizează. Astfel, fiecare dintre cele două mame: (a) are cel puțin o legătură cu propriii copii, (b) a avut cel puțin o legătură cu un bărbat, (c) are cel puțin un soț etc. După această discuție despre echivalența structurală, revin la abordarea propusă de Burt (1987) cu privire la contagiunea socială. Potrivit lui Burt, modelul echivalenței structurale implică ideea de competiție între nodurile echivalente structural. Astfel, cu cât relațiile dintre ego și alter sunt mai similare, cu atât crește probabilitatea ca
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
legătură cu propriii copii, (b) a avut cel puțin o legătură cu un bărbat, (c) are cel puțin un soț etc. După această discuție despre echivalența structurală, revin la abordarea propusă de Burt (1987) cu privire la contagiunea socială. Potrivit lui Burt, modelul echivalenței structurale implică ideea de competiție între nodurile echivalente structural. Astfel, cu cât relațiile dintre ego și alter sunt mai similare, cu atât crește probabilitatea ca ego-ul să adopte rapid orice inovație adoptată deja de alterul echivalent structural și care îl
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
contagiunii sociale De exemplu, în figura 3.21a, fiecare dintre cele două modele dă ca predicție contagiunea socială. În figura 3.21b., contagiunea este susținută doar de modelul coeziunii, iar în figura 3.21c, contagiunea este susținută doar de modelul echivalenței structurale. Modelul echivalenței structurale susține, în general, că doi indivizi poziționați identic în rețea se vor folosi reciproc ca referință în judecățile lor subiective și, prin urmare, vor ajunge la decizii și idei similare chiar dacă nu au o legătură de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exemplu, în figura 3.21a, fiecare dintre cele două modele dă ca predicție contagiunea socială. În figura 3.21b., contagiunea este susținută doar de modelul coeziunii, iar în figura 3.21c, contagiunea este susținută doar de modelul echivalenței structurale. Modelul echivalenței structurale susține, în general, că doi indivizi poziționați identic în rețea se vor folosi reciproc ca referință în judecățile lor subiective și, prin urmare, vor ajunge la decizii și idei similare chiar dacă nu au o legătură de comunicare directă (Burt
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dovedit și se dovedește a fi prolifică în studiul unei game diverse de fenomene sociale. Astfel, așa cum am arătat în această lucrare, analiza rețelelor sociale a fost aplicată în studiul distribuției resurselor (inegalitățile în capitalizare), contagiunii sociale (similaritatea actorilor, contaminarea, echivalența structurală, influența socială), coordonării (integrarea) și adaptării (izomorfismul, mimetismul, benchmarking ul). În domeniul medical, analiza rețelelor sociale a fost utilizată în studiul obezității sau al răspândirii bolilor cu transmitere sexuală. În domeniul ordinii interne și al securității naționale, au fost
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
matinală crește cu 0,6 șC (1 șF). Se recomandă ca temperatura să fie măsurată după cel puțin 20 minute de la ultima masă. Unitățile de măsură ale temperaturii corporale pot fi gradele Celsius (șC), Kelvin (șK) , Fahrenheit (șF), cu următoarele echivalențe: șF = ș C × 1,8 + 32 sau șC = (°F 32) / 1,8 șK = °C + 273,15 Febra înaltă > 41ș C (106ș F) și persistentă reprezintă o urgență medicală, pentru că afectează starea de conștiență și determină leziuni cerebrale definitive. Febra de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a amplifica armonicele și, astfel, investigarea atributelor sale ”iluzorii”. În acest sens, prin intermediul unor combinații inedite de registre, valori dinamice variate, sonorități complexe și multiple formule figurative, Debussy va pune în valoare caracterul evocator al sonorităților pianistice, creând adesea numeroase echivalențe acustice cu timbrul specific altor instrumente. Explozia de culoare din pictura fovă corespunde în limbajul muzicii debussyiste cu țesătura stratificată a multiplelor planuri constitutive ale discursului, în care structurile tematice se suprapun pedalelor sonore și ostinato-urilor ritmice, generând o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]