8,806 matches
-
lăsat acum doi ani în urmă elev la un liceu francez, iar acum îl găsim student la University of Western Ontario, Facultatea de Stiință; Dl ing. Dan Manolescu (București) ; Dna. ing. Mihaela Moisin (București); Dl. tehnician mecanic Alexandru și Dna economist Olivia Colceriu (ardeleni); Ei au grijă că totul să funcționeze impecabil. Împreună cu alții, activează în cadrul Câmpului Românesc numai în calitate de voluntari.” Codrii mei frumoși, prietenii mei buni... Moldova e România În Palatul Nae Ionescu se organizează evenimente de tot felul: nunți
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
împotriva sovieticilor au fost instruiți și înarmați de americani. -Așa este, nene Cârțule! Acum îi înarmează în secret oameni de afaceri din Rusia, Pakistan și chiar americani. Banii nu au culoare politică, au doar interes înmulțirea lor... spunea un mare economist german. -Ce mai știi tăticule despre vărul matale Necșulescu? Ăla ... putred de bogat. -Nu mai știu nimic. Mi-a spus acum câțiva ani Ana lui Fănică din București că ar fi murit. Atâta tot. Că a avut o înmormântare cu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > ALBUM DE SUFLET Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei” - Petre Podea-Titus Prof. Ion C. HIRU Reputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
în zodia Leului, norocind familia Petre Podea, pentru că mai târziu, muncind cu perseverență, a ajuns cineva. Și, dacă este să luăm în serios cuvintele marelui domnișan Petre Ionescu - Muscel, care spunea că „ești important atâta timp cât faci ceva pentru satul tău”, economistul Titus Podea a făcut ceva pentru satul său, a ajutat oameni, copii nevoiași și iată-l acum cu o carte, un valoros album color, cu imagini fotografice ce constituie „mărturie vie de trecut și prezent”. „N-o să mă opresc aici
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
și mândru totodată că am lângă sufletul meu, lângă ideile mele, pe tânărul vlăstar al familiei Stăncioiu, Laurențiu Ciolănescu, și pe amicul meu, arhitectul Gelu Cazan”, mi-a mai spus domnul Titus Podea. Ar mai fi ceva de adăugat, că economistul domnișan Titus Petre Podea are o viață fericită alături de buna sa soție, profesoară de matematici, pensionară acum, fostă directoare a Liceului „Nicolae Tonitza” între anii 1981 - 1990. Un ritm perfect de existență, cu împliniri și multă, multă liniște sufletească. Doar
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
Liceului „Nicolae Tonitza” între anii 1981 - 1990. Un ritm perfect de existență, cu împliniri și multă, multă liniște sufletească. Doar dorul de satul unde s-a născut și unde a copilărit a făcut, din când în când, ca ochii rigurosului economist să arunce o lacrimă nostalgică asupra clipelor pe care le-a trăit aici, mângâind unda Râului Doamnei, alergând prin zăvoiul cu sălcii, topile și ciripit de păsărele, învățând primele buchii cu dascălul Elisei Avram, sau ducându-se la horele domnișanilor
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
de limbă română îi este locul în România. Țară în care ai tras în piept prima înghițitura de aer și laptele supt de la sânul mamei te fac să te întorci aici. - Chestia asta mi-a spus-o și un mare economist acum un an. Poate a citit-o la tine. - Nu am spus-o eu prima oară. A spus-o Eminescu. Iar nemulțumirea acestuia față de politicieni și de cele ce se întâmplă în țară pe timpul sau a făcut să sufere mult
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
altfel întreaga creație a acestui tânăr, a cărui identitate încă nu o devoalez, dar e posibil să îl întâlniți la Târgu-Mureș, în cadrul ediției a IV-a a proiectului „Punți de lumină”, la succesul căruia vor contribui oaspeți de onoare precum: economistul Radu Golban, scriitorul Doru Dinu Glăvan - președintele UZP, generalul Mircea Chelaru, cantautoarea Maria Gheorghiu, jurnalistul Miron Manega, dar și elita culturală mureșeană. Despre acest subiect vom discuta însă altădată, la timpul potrivit. Fiindcă tot am vorbit despre tineri cu care
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357465_a_358794]
-
Grigoriu, secretar al Societății Scriitorilor Români, a dat citire scrisorilor elogioase semnate de prof.dr. Leon Dănăilă, membru titular al Academiei Române, și regretatul academician Cristofor Simionescu, președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România - Filiala Iași. În acest context, economistului Vasile Cornea, cel mai longeviv primar din Transilvania, decorat în 2006 cu Ordinul Național, Serviciul Credincios în rang de Cavaler, i-a fost transmisă DIPLOMA DE RECUNOȘTINȚĂ din partea Academiei Române. Scriitorul Al.Florin Țene, președintele Ligii, redactor al revistei „Confluențe Românești
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
a subliniat eroismul celor căzuți la Oarba pe Mureș, elogiind efortul profesorului ieșean și, evident, personalitatea și activitatea fostului primar al Iernutului, Vasile Cornea, prezent în paginile Enciclopediei. Despre familia scriitorilor Al.Florin Țene și Titina Nica Țene, precum și despre economistul Vasile Cornea a vorbit scriitoarea Mariana Cristescu, șefa Secției Cultură și Artă a cotidianului „Cuvântul liber”, membră a Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni. Scriitorii Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Mureș - care
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
țării este marinar cu studii academice asimilate unui inginer. Este intelectual. Primul ministru a absolvit dreptul și cu sau fără doctorat, este un academic. Este și el intelectual. Totuși ei nu recunosc apartenența la „clasa intelectualității” Nu am habar dacă economiștii aflați între aleșii poporului se consideră sau nu intelectuali. Sunt totuși licențiați ai „Academiei de studii economice”. Au deci titlu academic. Oare ce se consideră politic „a fi intelectual”? Probabil filologia și artele frumoase care pot influința negativ prin puterea
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
a desfășurat cea mai mare parte din viață la Sibiu, s-a considerat obligat să conceapă o lucrare despre cărturarii sibieni predecesori. În peste 700 de pagini, lucrarea cuprinde biografiile a 130 de oameni de cultură sibieni, teologi, juriști, literați, economiști etc. Sunt biografiile personalităților care au activat în Congresele Național Bisericești și Sinoadele arhidiecezane din Sibiu, reședința Mitropoliei Ardealului, fie clerici sau laici, cu toții mânați de dorința pentru emanciparea spirituală, națională și materială a românilor ardeleni. Printre ultimele lucrări de
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
dezinteres și rea voință. Aici cred că sunteți de acord cu mine pentru că dacă nu treceai din când în când pe la Resurse Umane să-i duci o mică atenție directoarei, se făcea că uită legea și te lăsa tot pe economist trei. Pe tine, că pe cea care i-a dăruit unul dintre cele două inele, și culmea cel ales de mine, pentru că era mai frumos și atunci când mi l-a arătat subalterna mea am fost sigură că îl cumpără pentru
DOCUMENTUL LIPSEŞTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358857_a_360186]
-
bani măcar să-și cumpere un inel frumos?! Da, dar după câteva zile mi-a mulțumit subalterna spunându-mi că s-a bucurat directoarea de la Resurse Umane când i-a dat inelul. Era bucuroasă și subalterna mea pentru că a făcut-o economist doi, iar peste câteva luni trece iar pe la ea și o face economist unu. Personalul de la salarii așa primea ordine de sus și așa făcea. Of, of, cine să-i mai găsească bătrânei din fața mea documentul lipsă?! Arhiva, mutată dintr-
DOCUMENTUL LIPSEŞTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358857_a_360186]
-
a mulțumit subalterna spunându-mi că s-a bucurat directoarea de la Resurse Umane când i-a dat inelul. Era bucuroasă și subalterna mea pentru că a făcut-o economist doi, iar peste câteva luni trece iar pe la ea și o face economist unu. Personalul de la salarii așa primea ordine de sus și așa făcea. Of, of, cine să-i mai găsească bătrânei din fața mea documentul lipsă?! Arhiva, mutată dintr-o clădire în alta, s-a amestecat după cutremurul din șaptezeci și șapte
DOCUMENTUL LIPSEŞTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358857_a_360186]
-
o rană. George ROCA: Deci reîntors la Drăgășani... ați avut o activitate culturală și literară destul de intensă! Al Florin ȚENE: În orașul natal, după ce s-a desființat Stația de Radioficare, în 1968 (atunci când s-au înființat județele) am lucrat ca economist la Baza de Aprovizionare Pentru Agricultură nr.38. Aprovizionam cu materialele necesare toate unitățile agricole din județ. Era multă muncă. Lucram și 10 ore pe zi, inclusiv sâmbăta, iar duminica ne chemau la muncă voluntară. În timpul liber rămas scriam la
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
ofițerii lui Mahomed s-au retras recunoscând victoria voievodului. Pentru noi românii însă, Vlad Țepeș a rămas voievodul „în timpul căruia se putea bea apă din fântâna Cetății Târgoviște, cu un pocal din aur masiv fără ca cineva sa-l fure”. Filozoful, economistul român Petre Țuțea l-a caracterizat în modul următor: „Vlad Țepeș are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe Ștefan cel Mare. Cu armele! Are meritul că a coborât morala absolută prin
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
instituțiilor financiare din lumea întreagă. Documentul denunță fără rezerve mitologia crizelor financiare ca fenomene cvasi-naturale, imposibil de anticipat și care, în consecință, trebuiesc acceptate ca atare. Fără a intra aici în detaliile tehnice ale unei analize la îndemâna mai curând a economiștilor, ceea ce se poate înțelege din rezultatele anchetei este altceva, mai grav. Chiar dacă Raportul anunță trimiterea actelor către organele de justiție, demers care prinde contur deja, nimeni nu trebuie să se teamă. Criza financiară este o crimă fără criminali. Probabilitatea ca
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
în societate fără a face politică. Discerne și judecă păcatul, însă îl iubește pe omul păcătos. Deoarece criza este de multe feluri, politicienii examinează cauzele politice care au provocat-o, însă Biserica vede cauzele teologice și încearcă să vindece simptomele. Economiștii evaluează legile pieței pentru a vedea dacă funcționează corect, însă Biserica descrie cadrele teologice în interiorul cărora se va mișca omul, propune țeluri duhovnicești dar și alină rănile oamenilor, folosind vin și untdelemn, materii care curăță cu adevărat, tămăduind rănile, așa cum
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 751 din 20 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Citesc și mă crucesc ! Văz și nu-mi vine a crede ochilor ! Mai că-mi vine să-mi schimb dioptriile la ochelari ! Fondul Monetar Internațional, prin economistul său șef, Olivier Blanchard, declară, fără umbră de remușcare, că a greșit. Pur și simplu nu a fost în stare să prevadă că austeritatea va afecta grav creșterea economică ! Erori în prognosticul de creștere și multiplicatorii fiscali devine documentul-dovadă în
PRIVESC ŞI NU MĂ SATUR... CA MÂŢA-N... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359266_a_360595]
-
dragii mei. Nici nu știți cât sunt de fericit. Nu mă abțin să-ți spun un secret, se adresă Mariei. Mâine ne vom întâlni cu avocatul. Voi semna testamentul prin care îți voi lăsa toate bunurile mele. Mai departe, un economist bun știe cum să le contabilizeze. Maria îl sărută pe obraz. - Tudore, nu crezi că te cam grăbești? Îi zisese pe nume, așa cum obișnuia când era mică, dorind să-și demonstreze câtă importanță avea această exprimare care se solda, de
PROMISIUNEA DE JOI (I) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359361_a_360690]
-
Starpress 2014/L’Antologia degli scrittori romeni contemporanei del mondo intero”, Coord. Ligya Diaconescu Recent, la Editura Fortuna, Râmnicu-Vâlcea a apărut „Antologia scriitorilor români din întreaga lume. Starpress 2014”, ediție bilingvă română-italiană, sub coordonarea doamnei Ligya Diaconescu, jurnalist, poet, publicist, economist, maestru Reiki. Doamna Ligya Diaconescu este deja cunoscută în țară și în străinătate pentru inspiratele și neobositele inițiative de promovare a culturii și artei românești în întreaga lume, în calitate de: director al S.C. Starpress SRL Râmnicu Vâlcea și al Asociației Internaționale
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME.STARPRESS 2014, COORD LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360280_a_361609]
-
Trecând peste acest aspect, am mai avut o temere chiar exprimată, la momentul respectiv: oamenii deosebiți, de mare valoare, ce-și vor aduce aportul la această valoroasă Antologie de autori Dorul de-acasă, scriitori, poeți, medici, militari, pensionari, ingineri, juriști, economiști, profesori, învățători, educatori, atunci, dar am înțeles, că tocmai tema nu ne va separa ci ne va apropia, pentru că după cum am mai menționat și mai sus într-un alt comentariu, experiența mi-a arătat că indiferent de statutul social, nivelul
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
această afirmație este o minciună sfruntată. Piața unică sau “internă” nu poate fi motorul economic al UE. Numai o economie liberă, cu o piața liberă, fiindcă e contrariul economiei planificate, ar putea fi motorul economiei UE. În 1776, Adam Smith (economist, om politic și filozof scoțian) publica un tratat de economie numit “Bogăția națiunilor”. În acest tratat se susține exact contrariul economiei planificate și centralizate, cu argumente bazate pe practica economică. “Dacă nu faci “nimic” pentru a organiza economia, aceasta are
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
cum “Bogăția națiunilor”, centralizată economic printr-o “piață unică sau “internă” și apoi controlată prin globalizarea forțată a bunurilor și a capitalurilor, poate să ajungă în mâna la doar 0,01% din omenire. Dar mai bine să las economia pe seama economiștilor Laureați ai Premiului Nobel pentru economie, iar eu să scriu despre ceea ce mă doare pe mine: lipsa drepturilor fundamentale ale omului. “Unul dintre obiectivele principale ale UE este promovarea drepturilor omului, pe plan intern și mondial. Demnitatea umană, libertatea, democrația
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]