1,967 matches
-
supranaturalului, a ajuns din ce În ce mai agresiv și mai categoric critic al religiei, folosindu-se de știință pentru a discredita credințele religioase” . Este cunoscut În peisajul științific românesc prin mai multe cărți traduse În limba română: Gena egoistă, Un râu pornit din Eden, Himera credinței În Dumnezeu, Ceasornicarul orb. În una din lucrările sale Dawkins menționează: „Univesrsul observabil are exact proprietățile pe care ne-am aștepta să le aibă, de la Început, fără existența vreunui proiect, fără vreun scop, fără bine și fără rău
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
publicitară sînt rezultatul unui "a spune" inițial, rostire care înseamnă semantizare denotativă (ciocolata "Smash", napolitana "Joe") și semantizare conotativă (de la conotații naționale: Masumi, BT, Snagov, Carpați etc. la conotații exotice: Fidji, Gitanes și conotații mitologice: apa Evian, apa pură figurînd Edenul). De fapt, produsul valorizat de comunicarea publicitară este consumat dintr-o dublă perspectivă: ca obiect și ca semn (al unui anume standing). Săpunul va fi consumat utilitar, dar și socio-cultural (mai ales dacă se numește LUX, Camay Elegance sau Camay
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Bulgaria spre Grecia; - dacă s-au luat măsuri speciale contra vreunei acțiuni germane; - dacă generalul Wawel - comandantul englez din Egipt - vine pe 23 februarie 1941 la Atena pentru a stabili o debarcare a trupelor engleze și australiene în Grecia; - dacă Eden - ministrul de Externe britanic - va veni la Atena, pentru discuții cu regele George al Greciei, și dacă, cu această ocazie, s-ar încerca o acțiune pentru reconstituirea Înțelegerii Balcanice, însă fără România; - dacă la Atena s-a semnat o convenție
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
înțelege poezia: „cu sufletul pe verticală”, „cu minte a - la miez” dar și cu „bagajul literar alături” pe care l am dobândit p ână a ajunge la lectura de față. Un „dar al farmazoneriei artistice” are Valentin Țopa - alias Augustin Eden, „un experimentalist” în „arta ingineriei lirice”, care „montează și demontează sub och ii n oștri”, ceea ce face el cu conștiința de sine, completează în postfață poetul ieșean Daniel Corbu. Un exercițiu de operă realizată prin arta „permutantă și inventaviantivă”, se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
magia ispitei. * La 6 octombrie 2007, în sala de festivități a Consiliului municipal Dorohoi, în prezența a peste 200 de oameni, prezenți la aniversarea a 600 de ani de atestare documentară a localității, în calitate și de dorohoian invitat Augustin Eden - Valerian Țopa le-a comunicat participanților cvadropoemele sale, omagiu adus localității natale al cărei cetățean de onoare se numește. Printre cei care i le-au solicitat s-a numărat și subsemnatul. Expediindu-mi-le mi-a comunicat: „Mă bucur că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
au împiedicat, însă, pe Stalin să aducă la cunoștința noilor aliați intențiile sale clare cu privire la România. La o săptămînă după declarația de război a Germaniei împotriva Americii, Stalin a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe din Marea Britanie, Sir Anthony Eden. Liderul sovietic cerea Marii Britanii să recunoască frontierele sovietice așa cum fuseseră stabilite pe 21 iunie 1941, înainte de invazia germană: Basarabia și Bucovina de Nord aparțineau, adică, sovieticilor. În plus, Stalin voia să stabilească niște baze aeriene în România. Avea să permită
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
contradicție flagrantă cu Charta Atlanticului, document la care Uniunea Sovietică aderase pe 24 septembrie 136. Marea Britanie nu putea încheia un astfel de acord, fie el "secret sau public, direct sau implicit, fără o înțelegere prealabilă cu Statele Unite". Pe 28 decembrie, Eden a plecat de la Moscova, promițîndu-i lui Stalin să discute despre aceste pretenții teritoriale cu Statele Unite și Dominioanele Britanice. Așa cum avea să precizeze mai tîrziu Averell Harriman, "într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două țări să încheie un tratat secret, prin care să satisfacă revendicările Uniunii Sovietice cu privire la România. Eden a refuzat. America nu era dispusă să sprijine nici o modificare teritorială în vreme de război
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două țări să încheie un tratat secret, prin care să satisfacă revendicările Uniunii Sovietice cu privire la România. Eden a refuzat. America nu era dispusă să sprijine nici o modificare teritorială în vreme de război. De la Stalingrad la Teheran Victoria sovietică de la Stalingrad i-a determinat pe Roosevelt și Churchill să ia mai în serios revendicările teritoriale ale lui Stalin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Teheran Victoria sovietică de la Stalingrad i-a determinat pe Roosevelt și Churchill să ia mai în serios revendicările teritoriale ale lui Stalin cu privire la România. Trupele sovietice aveau să ajungă 138 în curînd în Europa de Est. Prin urmare, în martie 1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia să discute probleme de interes postbelic înainte de încetarea ostilităților, Churchill s-a hotărît să recurgă la negocieri bilaterale cu Stalin, pentru a pune stavilă controlului sovietic asupra Balcanilor. Într-o convorbire cu ambasadorul sovietic Gusev, pe 5 mai 1944, Eden a adus în discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1944, Eden a adus în discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la un control total asupra Balcanilor, inclusiv a Greciei 176. Primul-ministru voia cu orice preț să împiedice cucerirea Greciei și era dispus să lase România pe mîna sovieticilor, numai să instituie un echilibru anglo-sovietic în sud-estul Europei. Pe 9 octombrie, Eden și Churchill au luat avionul către Moscova și s-au întîlnit imediat cu StalinError! Bookmark not defined.. Prim-ministrul a trecut urgent la subiect. În ceea ce privește sferele de influență în Balcani, acesta dorea ca sovieticii să aibă o preponderență de 90
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Churchill nu voiau să salveze România și să piardă Polonia 220. Pe 8 martie, Churchill îi scrise președintelui. Recunoștea că România era sub controlul sovieticilor și că Marea Britanie nu a putut protesta prea vehement, întrucît la Moscova el însuși, împreună cu Eden, cedaseră România pentru a se alege cu Grecia. Acum "avem în mîini problema mult mai importantă a Poloniei și tocmai de aceea nu vreau să întreprind, în privința României, ceva ce ne-ar putea prejudicia șansele de a încheia un acord
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politică" din cadrul Blocului 757. Stassen a sosit la Londra pe 29 martie. La început, tratativele s-au desfășurat anevoie. Thorneycroft cerea reducerea drastică și rapidă a restricțiilor. Impasul a fost, însă, depășit datorită lui Churchill și secretarului său de la Externe, Eden. Britanicii și-au retras revendicările, solicitînd o revizuire urgentă și sistematică a articolelor din Listele Internaționale sau ale COCOM. Churchill a remarcat că Partidul Laburist de stînga dorește extinderea relațiilor comerciale cu Uniunea Sovietică, mai mult decît comercianții din Partidul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rămînă la recomandările stipulate de CSN 152/3774. În ianuarie 1956, Congresul a aprobat un raport privind politica economică externă, în care se recomanda menținerea aceleiași politici americane de îngrădire a exportului 775. La o lună după aceea, Eisenhower și Eden, prim-ministru al Marii Britanii, au emis o declarație comună prin care arătau că restricțiile pentru export trebuie menținute, dar revizuite periodic 776. După cîteva luni, Dodge și-a exprimat dorința de a se întoarce la sectorul privat. El nu-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
W., 152 Dulles, John Foster, 149; 170; 185; 206 Duma, Aurel, 467 Dumitrescu, Florea, 380 Dungan, R.A., 236 Dunn, James, 72 Durosselle, J.B., 13 Duțu, D., 18 Eagleburger, Lawrence, 460; 471; 472; 494; 549 Eberle, William, 344; 345; 350; 358 Eden, Anthony, 30; 31; 36; 40; 48; 166; 170 Ehrenhaft, Peter, 479 Ehrlichman, John, 241; 272; 276; 277; 280; 285; 288; 304; 308; 322; 333; 334; 350; 565; 566 Eisenberg, Warren, 514 Eisenhower, Dwight, 24; 27; 145; 146; 148; 149; 151
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un umăr de-argint "plânge cu plâns curat". Poeta însăși își urmează plânsul. Fantome împresoară; o Doamnă pasăre are "bot de pasăre / și picioare de copil"; în odaie intră un "ochi de gheață", motiv de descântec (Talismanul). Până și în Eden, moartea e inevitabilă: "Cu blânda regină în față mă văd / Vorbim între noi ca-ntre moarte / Prin dragostea noastră pierdută murind / Supuse aceleiași soarte". Moarta dintr-un Cântec se adresează unui alt iubit decât Ieronim: unui Natanael simbol masculin și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
plăcere. Cu această interpretare a venit mai întîi G. Călinescu: "Oameni și insecte, îmbătați de codru și lac, simboluri ale dospirii fecunde, vin să se împreuneze, după un rit inconștient și milenar"52; Natura ațîță dorința de împreunare. Ea este Edenul, locul sexualității, de aceea poetul își strigă acolo femeia"53; "Intimitatea eminesciană nu e analitică. Perechea nu vorbește și nu se întreabă. Amețită de mediul înconjurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec", care este neclintirea hieratică a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
contra consumului iluzoriu de obiecte, contra risipei bogățiilor. O întreagă generație a denunțat domnia pasivității și a condiționării generalizate, în numele libertății totale, al creativității, al voluptății pasionale. În mod evident, această fază și-a trăit traiul, spiritul revoluționar nerezistând farmacelor Edenului consumerist. S-a edificat o cultură nouă care substituie visurilor de discontinuitate istorică un cult al înfloririi persoanei, al calității vieții, al sănătății perpetue. Înseamnă aceasta dispariția oricărei opoziții față de lumea mărfii, triumful unei omeniri total integrate, fără discordanțe și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Abia rezolvă o problemă că apare alta, relansând sentimentul de privațiune și de pauperizare psihologică. Astfel, societatea dorinței ne îndepărtează cu atât mai mult de starea de plenitudine, cu cât tot ea înmulțește ocaziile plăcerii. Mizeria abundenței, obsesia Peniei: sub Edenul abundenței se ascunde un nou butoi al Danaidelor orchestrând nesfârșita frustrare a tuturor. Un neotragism a pus stăpânire pe viețile noastre: tragismul „satisfacției etern nesatisfăcute”24. Contexul economic și social s-a schimbat, ideea „ororii” consumeriste își continuă drumul. Ea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de reglementări și de susținere colectivă. Atomizat, redus la propriile forțe, încurajat să-și extindă nedefinit orizontul dorințelor sale, individul nu mai este pregătit să suporte mizeriile existenței. Sub potopul îndemnurilor de a se bucura de viață, prăpastia dintre promisiunea Edenului și realitate, dintre aspirațiile la fericire și existența cotidiană se adâncește implacabil. În civilizația fericirii de masă, fiecare tinde să se întoarcă tot mai mult înspre sine și vede atunci tot ce-l separă de împlinire, fiecare este tentat să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ce configurează ordinea naturală. Gândirea mitică este transfigurată în gândirea paradigmatică, în timp ce lumea își păstrează invariabil regulile ierarhice. Paradigma rostește adevărul, iar noi îl luăm ca atare, oricum, până la urmă paradigma va gândi pentru noi, oferindu-ne minunea întoarcerii în Eden, unde ne așteaptă vina primordială. Omenirea reia jocul pur de-a Adam și Eva, iar sub pavăza paradigmei nu va ajunge prea repede la episodul cu mărul. Grila kuhniană de epistemologie cade perfect peste așteptările oamenilor de a mai fi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aici la originea tuturor lucrurilor: Binele (agathos), care este atotștiutor; Elohim, Tatăl-Demiurg, invizibil și necunoscut, Însă nu și atotștiutor; și duplicitara Eden-Israel, Înzestrată cu două minți și două trupuri; „femeie pînă la mijloc, iar mai jos șarpe”22. Elohim și Eden, atrași unul către altul de dorință reciprocă, se Împreunează și dau naștere la două Dodecade de Îngeri, una aparținînd Tatălui și cealaltă Mamei. Îngerii sînt Arborii Paradisului. Arborele Vieții este Baruh, al treilea Înger al Tatălui, iar Arborele Cunoașterii este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
treilea Înger al Tatălui, iar Arborele Cunoașterii este al treilea Înger al Mamei, Naas Șarpele (din ebraicul nahash). În rezumatul făcut de Ipolit 23, episodul creației perechii umane primordiale, ale cărei trupuri sînt plămădite de Îngerii Tatălui În jurul sufletului lui Eden și al spiritului lui Elohim, precedă creația lumii 24. În felul acesta ființele omenești sînt imaginea lui Elohim și Eden, iar trupurile lor nu sînt rele. Lumea este guvernată de Îngerii lui Eden, grupați În patru clase, corespunzînd celor patru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]