1,602 matches
-
tiparul în Transilvania, Școala Ardeleană, mișcarea literară din jurul Revoluției de la 1848, istoria cărții românești dincolo de munți și, deloc în ultimul rând, cântecul de lume ca formă literară. Pe lângă studii, Cărți, manuscrise, biblioteci conține și texte descoperite de Mircea Popa și editate aici pentru prima oară, fapt care nu face decât să sporească interesul filologilor. Este vorba de manuscrise cum ar fi Codicele Erneanul (1749), din care se publică două fragmente, de documentele românești aflate în bibliotecile budapestane, din care se dau
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
inclusiv de context istoric 35), doi sunt indicii culturali indiscutabili: Urmuz și Eminescu. Dacă cel dintâi consună intim cu formula eterogenă (mecanomorfă și electromorfă) a personajelor lui Florin Iaru, trimiterea la caietele celui de-al doilea, pe care le visa editate Noica, are o conotație vădit centrifugă. Ea justifică, prin puterea modelului (abil speculată), orice îndrăzneală lexicală, prezentă (versul despre sinistra iarnă de la sfârșitul unui deceniu și el sinistru) sau viitoare (de felul poemelor complet dezinhibate pe care Florin Iaru le
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
bogată biografie a lui Ibn Hazm, la informații utile despre geneza volumului și la versiunile care au circulat, la o scurtă prezentare a stilului scriiturii. În final, un indice explicativ de nume proprii și toponime vine să completeze o carte editată și tradusă exemplar. Colierul porumbiței este deopotrivă o mărturie istorică prețioasă despre o epocă de mult apusă și o superbă radiografie a sufletului omenesc, la fel de vie în zilele noastre ca și acum o mie de ani.
Despre dragoste și răgaz by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3402_a_4727]
-
Lăpușnicu Mare) și Mercina (comuna Vărădia) din județul Caraș-Severin. Cele 70 de telecentre vor fi puse în funcțiune progresiv până la sfârșitul lunii august 2006. Marius Horescu Presa studențească l Aniversare festivă „Tibiscus”, cea mai longevivă publicație studențească postdecembristă și singura editată de o facultate din Timișoara, a ajuns la numărul 50, ocazie cu care a organizat, în data de 31 martie, dezbaterea cu tema „Presa studențească: La trecutu-ți mare, care viitor? ”. Publicația, editată de Facultatea de Jurnalistică a Universității Tibiscus
Agenda2006-13-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284903_a_286232]
-
cu numele de Schlimmericks); un ingenios-ingenuu eseu despre aventura literală, anume Micul Prinț (un Prinț!), o carte fără ș, nici ț, - pe care sunt constrîns să o semnez, nediacritic, Serban Foarta." Tinerii furioși de azi COTIDIANUL în noua formulă (ziar "editat și garantat de Academia Cațavencu, redactor șef Robert Turcescu" și cu o casetă redacțională de aproape o sută de nume) nu e încă așezat ca structură, unele generice ale paginilor fiind interșanjabile ("Observatori & Jurnaliști" cu "Actualitate" și aceasta din urmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
intempestive a unui inocent mare cărturar, pe care soarta l-a voit sacrificat totuși nu numai nevinovat, dar și, vai, inutil. Anton Golopenția, Ultima carte. Text integral al declarațiilor în anchete ale lui Anton Golopenția aflate în arhivele SRI. Volum editat, cu introducere și anexă de prof. dr. Sanda Golopenția. Editura Enciclopedică, 2001.
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
de descurajare a inițiativelor culturale sînt pentru unii scriitori o provocare la acțiune: de la Suceava ne-a sosit o nouă publicație literară, CONTINENT - revista de dialog cultural Est-Vest, realizată de Constantin Pricop (redactor șef), Constantin Severin și Florian Bratu și editata de Centrul de Studii și Analize Suceava, cu sprijinul S.C. Nord Est Ș.A. - "Monitorul de Suceava". În ciuda formelor variate de relief, înfățișarea "Continentului" e sobra, aproape monotona, cele 120 de pagini fiind machetate invariabil pe două coloane, cu același corp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
domeniul, pe care l-a controlat autoritar cîteva decenii bune, pierde mai repede aderenți decît cîștigă. Textele lui Z. Ornea nu sînt numai niște cronici în sensul strict al termenului; ele reprezintă, în numeroase cazuri, adevărate profiluri literare ale autorilor editați: altfel spus, ,,cronica ediției" nu vizează doar judecata de valoare referitoare la calitatea reconstiturii operei unui înaintaș, ci reprezintă și un bun prilej pentru disocieri subtile (ca, de pildă, aceea dintre ,,delectabil" și ,,instructiv" în literatura de călătorie a pașoptiștilor
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Lupta cu propriul întuneric nu se duce de unul singur Ocrotirea nevăzătorilor marchează în acest an în Timișoara vârsta veacului Monografia Asociației Nevăzătorilor din România editată (nota bene) în 1977, sublinia apăsat „lipsa de preocupare a fostelor regimuri politice pentru rezolvarea situației celor lipsiți de vedere“. Este adevărat că Regulamentul organic din 1831 prevedea înființarea „Caselor obștești făcătoare de bine“, care acordau ajutoare familiilor sărace și
Agenda2004-7-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282060_a_283389]
-
trecut de numărul 6. Pentru că tot timpul este loc de mai bine, iar experiența câștigată duce spre profesionalism, numărul următor, programat să iasă de sub tipar în februarie, va aduce un nou mod de abordare a subiectelor. „Am constatat că numărul editat imediat după începerea anului universitar, în care am prezentat cu lux de amănunte tot ce trebuia să știe un boboc, a înregistrat un real succes”, povestește domnul Marian Hopotă, directorul de marketing al revistei. Mergând pe aceeași rețetă, luna viitoare
Agenda2006-02-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284617_a_285946]
-
limba franceză, măcar la începutul anilor ’50? Și nu mă refer numai la teme și idei, ci la fraze, fragmente, formulări care să fi trecut, în forme apropiate, dintr-un manuscris românesc, în primele sale cărți franceze. Cele două volume editate acum ne oferă o pistă de cercetare. În orice caz, ambele sunt pline de fragmente, expresii și formule la fel de pregnante ca și cele din eseistica sa franceză. Aceeași jactanță a ideilor, aceeași brevilocvență - ecou, are dreptate editorul în prefața la
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
îndeplinire, nu aflăm. (De altfel, nici Michael nu are o idee exactă despre ce urmează să i se întâmple, dar are suficiente argumente pentru a presupune că va fi executat). Cert e că, peste un secol și jumătate, aceste confesiuni, editate cine știe cum, ajung în mâna unui anticar englez, pe numele său Michael Flaherty. Coincidență sau genealogie? Tocmai această nesiguranță, exploatată inteligent, face deliciul celui de-al treilea capitol, The Fields of Anfield Road. De la un punct încolo, noul Michael (ale cărui
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
Cosmin Ciotloș Istoria acestei cărți neașteptate începe și se sfârșește sub semnul câte unei prefețe. Ambele aparținându-i lui Ion Vartic. Prima dintre ele a apărut la sfârșitul lui 2009, în colecția „Biblioteca pentru Toți”, editată, atunci ca și acum, de „Jurnalul Național”. Se intitula Un veac de singurătate boierească și însoțea, evident, cele trei volume ale Cronicii de familie. Criticul clujean făcea acolo un veritabil tur de forță interpretativ, a cărui finalitate (ghicindu-se în
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
secret. Fidelă obiceiului din timpul în care colabora cu Prodan, care îi administra personal pagina de Facebook, Alexandra nu este prea darnică nici pe pagina de socializare unde "relația" cu fanii este strict profesională. Aici, cântăreața postează numai imagini atent editate și link-uri către piesele ei. Dar, chiar și așa, fanii Alexandrei Stan sunt foarte numeroși și din toate colțurile lumii, iar cele mai recente fotografii postate pe Facebook de artista care are un look total schimbat - este mai slabă
Alexandra Stan face ravagii pe Internet, după schimbarea de look by Sorina Ceugea () [Corola-journal/Journalistic/71229_a_72554]
-
în discurs (ca simplu amănunt: cuvântul „hazos” nici măcar nu apare în text), dar ce m-a surprins cu adevărat a fost să constat că respectiva cronică nici măcar nu era despre Logica... Ci despre un prim volum al seriei de Supraviețuiri editate, la începutul deceniului trecut, de Fundația Pro. Să zicem că memoria le mai joacă, unor critici, și câte-un renghi. Dincolo de asemenea accidente, mi se pare simptomatică această polemică implicită. De ce unii văd în Radu Cosașu mai degrabă un prozator
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
nevinovați"6. Spiritul ludic, "necanonic" rămâne o constantă steinhardtiană ca și opoziția față de regimul totalitar ceaușist. Binomul "paradoxuri textuale și paradoxuri umane" este ilustrat prin opera scriitorilor optzeciști. Cele cinci studii de caz din volum sunt microeseuri care ar trebui editate și separat de corpul lucrării, pentru uzul studenților și nu numai. Ele dovedesc excelența autorului, forța de a evidenția locul lui N. Steinhardt între Dostoievski, J. Benda, Berdiaev și alți cugetători de vază, în spinoasele probleme existențiale, politice, religioase și
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
ale erudiției cantemiriene, repere critice alese cu discernământ (dar, totuși, prea zgârcit de scurte) și o bibliografie selectivă actualizată. Nota asupra ediției precizează onest că textele au fost preluate din apariții anterioare și figurează aici în aceeași îngrijire, astfel: Divanul, editat și prefațat de Virgil Cândea în 1974 la Editura Academiei; Istoria ieroglifică, editată de Stela Toma în 1973 la Editura Academiei, cu un studiu introductiv de Nicolae Stoicescu; Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, editat și prefațat de Stela Toma, dar mai
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
de radio "Deutsche Welle" în realizarea unui "pachet" de interviuri cu reputați scriitori germani contemporani, indiferent unde au văzut ei lumina zilei, în Ungaria, Bulgaria, România sau în vreun alt colț al lumii și care vor fi difuzate, publicate și editate inclusiv pe suport electronic - este profitabilă de ambele părți și de cel mai mare folos cititorilor. Richard Wagner, născut în România, emigrat în 1987 în Germania după ce autoritățile comuniste i-au interzis să mai publice, trăiește la Berlin. Autorul a
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
ușoară, dar condițiile rămân în continuare extrem de grele. Mă gândesc să încerc o rezolvare la Iași. Prof. P. UNGUREANU Prof. dr. ing. Vitalie Belousov, Director general al Institutului național de inventică Iași CRENGUȚA DE LA BĂLȚI an II, nr. 1. JURNAL EDITAT DE REVISTA "CURIERUL GINTA LATINĂ" Coordonatoare: Valentina ILAȘ
Curierul „Ginta latină” by C. Turcu, Anatolie Tinică, T. Dumbravă, P. Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2257]
-
în revista "Adam" în 1967, Ion Vinea îi dedica poemul Tuzla lui Marcel Iancu, Brâncuși le făcea portretul lui Fundoianu, Marcel Iancu, Stephan Roll (Gh. Dinu). Despre avangardă au scris cu multă atenție și înțelegere Ion Pop, Ov. S. Crohmălniceanu (editat postum la Ed. Hasefer), există memorii, corespondențe scrise de Geo Bogza, Geo Dumitrescu, Gherasim Luca, Tașcu Gheorghiu, Virgil Teodorescu, M. R. Paraschivescu. Au existat legături cu artiști, oameni de cultură din alte țări (Franța, Germania, Rusia), mulți emigranți ori originari
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
fost și un mare scriitor, într-o epocă în care cultura română de-abia pipăia timid marginile conceptului modern de literatură. Budai-Deleanu este un cărturar la fel de important - și vizibil mai complex - decât ceilalți trei corifei ai Școlii Ardelene, iar operele editate aici de profesorul Chivu demonstrează amplitudinea orizontului lui cultural și prezența unui element destul de rar în cadrul „pragmatic” al iluminismului românesc: spiritul critic. O demonstrează atât scrieri de tipul Kurzgefasste Bemerkungen über Bukowina (Scurte observații asupra Bucovinei), text înrudit - are dreptate
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
ele aveau acces, după familie, prietenii și cunoscuții. „Cenaclul” se pronunțase: Anne era încarnarea feminină a lui Du Bartas. Nici că se putea un compliment mai măgulitor. În 1650, poeta a avut surpriza să primească o carte cu poeziile sale, editată și publicată prin diligențele cumnatului său, John Woodbridge, pastor al bisericii locale, ajutat în secret de membri și apropiați ai familiei. Intitulată A zecea muză, ivită de curând în America (The Tenth Muse, Lately Sprung Up in America), avea o
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
în biblioteci însușirile native și să-și găsească propriul drum. * Am reamintit lucrurile acestea știute în principiu dar ocolite adesea în practică, sub impresia a doua reviste literare din orașe muncitorești. * Prima, Semenicul din Reșița, nr. 1-2 serie nouă, e editata de Inspectoratul pentru Cultura al Județului Caraș-Severin, Casa de Cultură a Sindicatelor Reșița și Editură Timpul al cărei director, Gheorghe Jurma, e și redactor șef al publicației. Redactori sînt Ion Chichere, Octavian Doclin, Iacob Român, Nicolae Sarbu și Gheorghe Zincescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
de la onorabil în sus. Sus fiind, după gustul nostru, poemele lui Ion Chichere, ale lui Andrei Zanca și ale lui Richard Wagner (în traducerea lui Zanca). * Cea de a doua revista Caietele Columna - nr. 2 (31) - apare trimestrial la Tîrgu-Jiu, editata de Fundația "Centrul zonal pentru educația adulților", cu sprijinul unor sponsori (redactor șef - Vasile Ponea, redactori - Cristian Brebenel și Rodica Săpun). Că în "amarul tîrg" al lui Gh. Grigurcu (cele mai bune pagini din revista sînt de foarte departe ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
a redus la ceea ce a publicat în „Folklore”: a scris numeroase articole, în presa britanică, a conferențiat pe varii teme românești, a organizat expoziții itinerante de artă populară românească, a organizat la Bristol un Centru de propagandă culturală românească. Volumul editat și bogat adnotat de Virgiliu Florea aduce noi informații, de interes major, despre M. Gaster, și conturează profilul unei distinse româniste în persoana folcloristei și publicistei Agnes Kelly. Cercetătorul clujean ne rămâne dator cu un volum în care să cuprindă
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]