2,701 matches
-
în Piazza delle Erbe pentru a fi ocărât de mulțime. Dar a rămas o simplă amenințare. Capitolul II Fiul cizmarului (1873-1886) Școlile primare Pe la trei ani, Giovannino a fost înscris la Grădinița de copii Santa Caterina, din Calea Porta Palio. Educatoare era domnișoara Giulia Botteon, o bună educatoare și o creștină minunată. Perioada grădiniței (dura 5 ani) corespundea și primului ciclu al școlii elementare, corespunzătoare primelor două clase. Din când în când, don Giovanni, în momentele de intimitate cu colaboratorii săi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și primului ciclu al școlii elementare, corespunzătoare primelor două clase. Din când în când, don Giovanni, în momentele de intimitate cu colaboratorii săi, se înveselea istorisindu-le rugăciunile simple și ingenue pe care i le cuvântase în copilărie buna sa educatoare. O iubea foarte mult pe această educatore, care, a trăit mult și a rămas nubilă, iar acum mergea adesea să se spovedească la al ei don Giovanni. Iar don Calabria îi spunea: «Doamnă învățătoare, dumneavoastră mi-ați fost, după mama
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mult pe această educatore, care, a trăit mult și a rămas nubilă, iar acum mergea adesea să se spovedească la al ei don Giovanni. Iar don Calabria îi spunea: «Doamnă învățătoare, dumneavoastră mi-ați fost, după mama, cea mai mare educatoare». Despre vremea aceea don Calabria își amintea o întâmplare nevinovată: «Îmi amintesc că trebuia să scriu câteva fraze pe o foaie albă. Am încercat să înmoi penița în călimară, dar, din nefericire, sticluța cu cerneală s-a răsturnat, pătându-mi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
scoată din ideile sale, atât timp cât ceea ce face e în sintonie cu idealul fundamental al vieții sale de creștin. Peste această bază umană, darul naturii și al muncii ascetice, a lucrat harul lui Cristos, prin intermediul sacramentelor, al exemplelor mamei, ale învățăturilor educatoarei de la grădiniță, al preoților stigmatiști ori a parohiei. Și, paradoxal, un rol pozitiv l-au avut și prietenii de la sinagogă și camarazii cazărmii. Mulți factori au influențat asupra formării umane și creștine a tânărului Calabria. Întâlnirile sale cu evreii sinagogii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vârstă, dar nu refuza nici o muncă, dăruindu-se cu multă generozitate. E interesant de observat prezența unor figuri feminine mature, în formarea tânărului Calabria, prezențe care își trăiau cu simplitate credința creștină, inspirată de Evanghelie: mama Angela, nașa Barbara Ricca, educatoarea Giulia Botteon și doamna Margherita Masina. La fel de importantă este și întâlnirea cu Surorile Milostivirii pe care le-a cunoscut la spitalul militar. În primele momente, într-adevăr, s-a adresat superioarei Surorilor Milostivirii, sora Lavinia Mondin, pentru lenjeria și garderoba
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și zic așa: una din Învățăturile Mântuitorului e iertarea (plânge - n.n.). Vă mulțumesc. Satu Maretc "Satu Mare" Aurelia Cosmatc "Aurelia Cosma" S-a născut pe 18 septembrie 1924, În comuna Potău, județul Satu Mare. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: Școala Specială de Educatoare, Beiuș. Este arestată În noaptea de 15 spre 16 august 1953 și condamnată la zece ani. A executat pedeapsa În Închisorile Uranus, Jilava, Mislea, Miercurea Ciuc, Arad, Oradea. A fost eliberată În august 1963. La data interviului locuia În Satu Mare. Interviu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru care am fost Închisă a fost căpitan În armata regală, și cel mai mic a fost medic. Eu sunt al optulea dintre copii și singura care am mai rămas În viață. Eu am terminat În 1945 Școala Specială pentru Educatoare de la Beiuș și-am fost numită În comuna Apa, la 5 km de Potău. Acolo l-am cunoscut pe soțul meu, care era și el În Învățământ, În primul an, deși terminase În ’42, dar a fost la școala de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fratele și ilustrul om politic nu de multă vreme dispărut). În anii interbelici, continuă a îndruma proiecte culturale, educative, caritabile, prezidând, între altele, fondarea unor asociații, așezăminte școlare sau de binefacere: Liga Națională a Femeilor Române, Universitatea Liberă, Școala de educatoare de puericultură din București, Casa Copilului. E tot mai mult și o prezență publicistică, mai tipărind, până în pragul celui de-al doilea război, câteva merituoase scrieri literare. Culegeri ca Dobrogea (1936), Plaiuri oltenești (1938), Prin cetatea lui Bucur sau Trecutul
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
preșcolari în unele grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te ia!”. Grădinița reprezintă primul spațiu comunitar în care copilul iese din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului sunt determinate de modelul internalizat de funcționare a lumii, construit în relație cu figura de atașament, aplicarea lor în realitatea grădiniței este influențată și de atmosfera din grădiniță, de competențele emoționale și cognitive ale celorlalți copii, precum și de abilitatea educatoarelor de a controla grupul de copii, rămânând empatice față de copii. După Pat Crittenden (2005), în jurul vârstei de 6 ani, copiii dobândesc o modalitate mai fină de comprehensiune a cauzalității, a efectelor pe care comportamentele lor le au asupra celorlalți și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Apoi părinții conving medicul și îi cer proceduri cât mai dureroase pentru tratamentul copilului (nu, pilula nu e eficientă, e nevoie de injecție! Copilul e foarte bolnav, are nevoie de îngrijiri și analize mai dureroase, mai restrictive!), cer învățătoarei sau educatoarei să-l bată pe copil atunci când acesta greșește căci astfel nu-l poți face să coopereze, că e „brânză bună în burduf de câine”” în închisorile din Guantanamo, imaginile care au făcut înconjurul lumii oripilând umanitatea arătau soldați americani care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un diagnostic diferențial. Cazul pe care îl prezint în continuare (Muntean, 2008) relevă dificultatea de a recunoaște în manifestările copilului sindromul de stres posttraumatic și incapacitatea de a oferi un sprijin adecvat în absența recunoașterii. în cursul unei formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în centru împreună cu doi frați mai mici deja de doi ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dificultatea de a recunoaște în manifestările copilului sindromul de stres posttraumatic și incapacitatea de a oferi un sprijin adecvat în absența recunoașterii. în cursul unei formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în centru împreună cu doi frați mai mici deja de doi ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un sentiment de neputință dificil de suportat. Cei trei copii au fost aduși în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recunoașterii. în cursul unei formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în centru împreună cu doi frați mai mici deja de doi ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un sentiment de neputință dificil de suportat. Cei trei copii au fost aduși în centru, la solicitarea părinților, după ce un incendiu le distrusese locuința. Tot personalul cunoștea povestea copiilor, dar toți evitau să amintească în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să amintească în prezența copiilor evenimentul dramatic pentru a nu le realimenta suferința. în plus, în ultimele luni, părinților li se interzisese să mai vină în vizită la copii, tocmai din cauza crizelor pe care le făcea Aurelia la plecarea lor. Educatoarea descria „crizele”fetiței astfel: „când face crize se trântește pe jos, oriunde ar fi, țipă, plânge și dacă încerci să o ridici sau să o îmbrățișezi te lovește”. Acest comportament violent al Aureliei în momentele de criză explică parțial frica
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
descria „crizele”fetiței astfel: „când face crize se trântește pe jos, oriunde ar fi, țipă, plânge și dacă încerci să o ridici sau să o îmbrățișezi te lovește”. Acest comportament violent al Aureliei în momentele de criză explică parțial frica educatoarei. O altă parte a acestei spaime era dată de riscul ca Aurelia să-și facă un rău, să se rănească în momentul în care se arunca pe jos. Se pare că în ultima vreme, crizele se înmulțiseră și erau în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Aurelia, care se afla în sala de zi a centrului împreună cu ceilalți copii, având activități de timp liber. în următoarele două ore, am aflat povestea Aureliei, așa cum era pentru copil povestea. Era cu mult mai teribilă decât cea știută de educatoare. Familia Aureliei avea patru copii (cei trei din centrul de palsament) și încă un frate de 14 ani care rămăsese cu părinții după incendiu. Aveau o casă a lor. Ambii părinți lucrau și se descurcau cu cei patru copii. Tatăl
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fraților mai mici, amestecată cu un teribil sentiment de vinovăție a determinat la Aurelia un sindrom de stres posttraumatic ușor de recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce nu găsea, pierdea ceva sau când i se reproșa ceva. Pentru educatoare crizele Aureliei nu aveau nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre o păpușă care era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre o păpușă care era întotdeauna tristă. Când am vorbit despre acest talent al Aureliei, educatoarele spuneau că știu, dar că asta nu avea nici o importanță, nici o semnificație, crizele erau importante, terifiante. Așa cum fetița rămăsese fixată în trauma ei, personalul era blocat în spaimă de declanșare a crizelor Aureliei. în cazul PTSD, intervenția profesioniștilor este obligatorie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin faptul că ați vorbit cu informatorul acela în arestul Securității. G. S.: Dar n-am știut, nu știam, nu știam...! C. I.: Dar mama n-a avut de suferit de pe urma arestării dumneavoastră? G. S.: Mama, nu! Mama a fost educatoare și ea a avut un mare noroc. La Iași a fost o somitate, profesorul Dimitrie Mangeron, care a fost în comisia care a lansat primul satelit, "Sputnik". L-am avut profesor de mecanică, cursurile lui erau niște sărbători, erau festivități
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în România, care nu are o structură culturală coerentă. Nu numai artistul trebuie să fie talentat, ci și publicul. Publicul se formează în aceste locuri, în țările civilizate. Am văzut la Paris, la centrul "Pompidou", copii de grădiniță duși de educatoare să vadă expoziții conceptuale, expoziții de artă contemporană, foarte greu de înțeles inclusiv de o mare parte a breslei artiștilor, darămite de niște copii... Sunt la aceste muzee, la aceste centre de artă contemporană, niște personaje care știu să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cel prevăzut la alin. (2), catedra se poate fragmenta, această situație incluzând cumulul sau plata cu ora. ... (4) Cel puțin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfășoară în grupă/clasă, în timpul activităților/lecțiilor de predare-învățare, în parteneriat cu educatoarea/învățătoarea sau profesorul de la grupă/clasă, în situațiile în care se constată că există probleme de înțelegere. ... (5) Numărul de ore de activitate în grupă/clasă este stabilit de cadrul didactic de sprijin/itinerant împreună cu cel de la grupă/clasă. ... (6
METODOLOGIE din 25 noiembrie 2004 de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale, şcolarizaţi în învăţământul de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163310_a_164639]
-
cel prevăzut la alin. (2), catedra se poate fragmenta, această situație incluzând cumulul sau plata cu ora. ... (4) Cel puțin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfășoară în grupă/clasă, în timpul activităților/lecțiilor de predare-învățare, în parteneriat cu educatoarea/învățătoarea sau profesorul de la grupă/clasă, în situațiile în care se constată că există probleme de înțelegere. ... (5) Numărul de ore de activitate în grupă/clasă este stabilit de cadrul didactic de sprijin/itinerant împreună cu cel de la grupă/clasă. ... (6
ORDIN nr. 5.379 din 25 noiembrie 2004 privind Metodologia de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale, şcolarizaţi în învăţământul de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163309_a_164638]