1,319 matches
-
sociale și politice) sau În forme ceremonializate, În care mesajul era transmis prin constructe simbolice (iar antropologia culturală se ancorează În această zonă). Cel mai adesea, demonstrațiile de acest tip Împrumută elemente din vocabularul ritual al carnavalului: figurine caricaturale și efigii hilare, care reprezintă figurile politice percepute ca adversari, oamenii purtând măști grotești Întrupează inamicii politici, formulările verbale licențioase degradează prestigiul celor aflați la putere. Adeseori, aceste parade și demonstrații parodiază procesiunile solemne oficiale, iar râsul anulează pretenția de legitimitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de instanțe hilare, cu denumiri pompoase și batjocoritoare („Comitetul Statelor Unite În Ajutorul Frontului de Eliberare a Vietnamului de Sud”), care ironizează instituțiile politice serioase; construirea de obiecte alegorice (turnul de carton) și etalarea de simboluri contestatare (steagul statului „inamic”); arderea efigiilor, ca formă simbolică de protest și de inversare a valorilor - În cazul de față, steagul american și ordinele de Încorporare; utilizarea gesturilor și a obiectelor banale - bricheta și mai ales focul de la un ibric de cafea - pentru a goli de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu semnificații structural constante și conjunctural extrem de variate. Măștile au putut figura, la polul consacrator, divinitățile din lumea de dincolo sau figuri eroice ale unor personaje din mitologie sau din istoria transfigurată mitologic; la polul degradator, ele au funcționat ca efigii ale personalităților politice sau religioase contestate sau ale entităților (regalitatea, imperiul englez, catolicismul) care trebuiau delegitimate. Procesiunea a putut avea un caracter celebratoriu, marcând comemorarea unor momente cu semnificație religioasă sau politică, sau unul carnavalesc, marcând revolta simbolică față de o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
despre tradițiile procesiunilor cu măști performate de Ziua Nebunilor și În alte parade carnavalești. În același sens, manifestările Împotriva adversarilor Revoluției, precum Lordul Bute și Thomas Hutchinson, Îmbrăcau formele riturilor „țapului ispășitor” și sugerau iminența sacrificiului eliberator. Ulterior, demonstrațiile cu efigii ale Puterii engleze, care erau arse, spânzurate sau decapitate se integrează În categoria riturilor charivari, utilizate cu scop politic, iar acțiunile violente Împotriva lidelor loiali Coroanei britanice, care erau bătuți de mulțimea revoltată, sau distrugerile bunurilor acestora, se integrează În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-lea activitățile religioase și artistice, mărturie stau temple precum Badut sau Sanggariti din această perioadă (provincia Melang). Întoarcerea În forță a hinduismului era legat și de cultul funerar al depunerii cenușii În fundațiile templului sanctuar unde se Înălțau statui cu efigia lor pentru a le facilita reîncarnarea În paradisul lui Shiva. La mijlocul secolului al IX-lea s-a ridicat Candi Lara Jonggrang /Prambanan În Java Centrală ce a suferit influența artei de la Borobudur. Fortificația rectangulară cuprinde incinte pătrate și concentrice, cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
teatrului, al cărui scop a fost mai întâi, și rămâne în continuare, să țină, ca să spunem așa, oglinda în fața naturii, să arate în bine propria-i față și în rău fizionomia sa, secolului însuși și întrupării timpului nostru imaginea și efigia sa." Însă arta reflectării, complexă, presupune o muncă de epurare, diferit înțeleasă în funcție de epoci. Realismul trăiește prost pe scenă; teatrul, nu mai mult decât pictura, nu este o fotografiere a realului. Lumea stilizată evocată, mai adevărată decât cea adevărată, implică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Pinii de pe Golna (1993), Străinul de la miezul nopții (1996), În colț lângă fereastră (2000) ș.a. Una dintre cărți îi apare și în dialectul aromân (Botsili di Didindi, 1993). Exponent al unei comunități străvechi din Munții Pindului, M. poartă încrustată în efigia sa noblețea și puterea de rezistență a strămoșilor săi viforoși. O lume solemnă și gravă, ocrotită de zeii locului domină confesiunea poetului, care se simte chemat, ca altădată Orfeu, să oficieze un cult al cuvântului ca pe un ritual cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
camerei principale (A) sunt reprezentate două procesiuni ale unor divinități masculine, la stânga, și feminine, la dreapta, care se Îndreaptă spre peretele din fundul Încăperii, unde are loc o Întâlnire față În față a două divinități principale. Cortegiului feminin Îi urmează efigia lui Tut¿aliya, iar În spatele celui masculin se află un grup de doisprezece zei. În apropiere de intrarea În Încăpere, pe latura din stânga este sculptată o scenă de banchet. Camera secundară (B), la care se ajunge printr-un coridor strâmt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rădăcini chiar În religia amonită este confirmat de un fragment din scrierile lui Stepahonos din Bizanț, conform căruia Filadelfia s-ar fi numit anterior Astarte (Ethnikà, sub voce „Philadelpheia”); În același timp aceeași zeiță, denumită Asteriaxe "Asteria", se regăsește ca efigie pe monedele din Amman. Un alt sigiliu Îi aparține unui personaj care se definește ca „slujitor al lui Baalxe "Baal"” , denumire ce face clar aluzie la o funcție cultuală precisă și nu la un simplu act devoțional. Nu avem informații
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
astronomie sau de calendar astral legat de ciclurile agriculturii 1. În misterul ce continuă să Învăluie realitatea concretă a insulei, doar iconografia oferă mărturii clare și permite, În parte, reconstruirea vieții religioase a acesteia. Inele mari de aur, sigilii și efigii de sigilii reproduc scene de cult sau Întâmplări mitice. Idolii, care nu sunt Întotdeauna ușor de identificat și care se succed sub aspectul evoluției stilistice prin etapele civilizației minoice, pot reprezenta atât o divinitate, cât și adoratori sau preoți. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui, schimbarea numelui orașului său natal În Ionopolis. În afara unor descoperiri monumentale, o serie bogată de emisiuni monetare din Abonotichus-Ianopolis, de la Antoninus Pius (138-164 d.Hr.) la Trebonianus Gallus (251-253 d.Hr.) (Babelon, 1900; Robert, 1980, pp. 393-436), poartă Întipărită efigia noului zeu-șarpe Glycon, de la care Își lua numele Întemeierea iatromantică, confirmând caracterul public al cultului și forța lui pentru mai mult de un veac de la stingerea din viață a creatorului său (cca 175 d.Hr.). Din povestirea lui Lucian se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au păstrat, Îi este cunoscută cariera lungă și prolifică sub protecția curții sasanide, În timpul primilor cinci suverani ai noii dinastii, adică până la Bahr³mxe "Bahra>m" al II-lea (277-293 d.Hr.) (cf. supra, subcapitolul 1.3). Există, de asemenea, și efigii ale lui Kerdșr pe basoreliefuri, atât alături de inscripții, cât și În contextul reprezentărilor de la Curte a familiei lui Bahr³m al II-lea (Hinz, 1969, pp. 189, sq.), pe lângă alte informații provenite din literatura maniheică, partă, medio-persană (Henning, 1942c, pp. 948-953
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
http://dexonline.ro http://enciclopediaromaniei.ro http://www.etudes-francaises.net http://fr.wikipedia.org http://www.humanitas.ro http://www.larousse.com http://www.larousse.fr http://www.linternaute.com http://www.mediadico.com http://www.rfi.ro În colecția EFIGII au apărut: Maria CHETAN Ștefan Aug. Doinaș Ipostaze ale operei: evocări, proza, teatru, aforisme Dumitru LAVRIC De la ultimul fanariot la ultimul Caragiale Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetica a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana Adrian-Dinu RACHIERU
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
construcția sculpturală a figurilor lui la limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la antipodul preceptelor lui Ruskin"89. Descrierea "efigiilor feminine" și disocierea de preceptele esteticii ruskiniene subliniază apariția unei noi dimensiuni în pictura lui Dante Gabriel Rossetti, care o apropie de sensibilitatea decadentă, și anume, artificialitatea. Femeile care apar în pictura din această perioadă a lui Rossetti au ceva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi devoalată, devine insondabilă, element de atracție și repulsie pe care se fondează nesiguranța, anxietatea. Acest bust are ceva statuar, reificat. Din fundalul de cărămiziu-ocru este eliminat complet orice detaliu, ca și cum Loghi ar vrea să ne ofere un portret în efigie. În Prințesa Bizantină (1908), Loghi creează atmosfera cvasiteatrală a portretelor care se detașează pe fundalul unui peisaj oniric, din recuzita căruia fac parte un castel, un lac, lebede, pădurea. Prințesa are aerul melancolic-visător care o integrează numaidecât fundalului, pare să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la 19 ani făcută la Viena, cea care apărea reprodusă în mai toate manualele școlare 261. În descrierea lui Ion Frunzetti, masca mortuară înregistrează naturalist relieful decadenței fiziologice, de calcul crud al descompunerii care modifică grotesc trăsăturile, sacrilegă exacțiune în efigie la care este supus ultimativ poetul. Pe mistificarea acestei figuri ultime situate sub pecetea autenticității și distribuită majorității sculptorilor se va construi mistica "poetului nepereche", a geniului național, pentru care există chiar și o cerere de canonizare înaintată Patriarhiei: "E
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ștefan cel Tânăr; Mira, Andrei Mureșanu, Cel din urmă mușatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoș, Decebal, Alexandru Lăpușneanu). Luchian intenționa să înfățișeze un artist complet, expresia unui moment de sinteză al celorlalte arte. Pictorul se apropie de emblematizarea, transformarea figurii eminesciene în efigie, depărtându-se de o abordare "realistă", academizantă a ei. Un alt tablou, În amintirea unui vis frumos, trimite la aceeași poezie "Din valurile vremii". Atât titlul tabloului, cât și poezia indică faptul că este vorba de o reverie, de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci căutată. Fundalul, nu întâmplător, este dat de un panou decorativ, fie o scenă războinică, oameni cu trompete și flamuri, fie o procesiune sărbătorească. Cremer este pictat din profil, ceea ce intensifică relația sa cu fundalul, conferind impresia de așezare în efigie, în rama artei sale muzicale, expresia picturală a unui libret. Compozitorul înfățișat pe fundalul artei sale cadrul estetic devine expresia vocației, latura esențială a compozitorului desprinsă de persoana sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asimilată feminității. "Această anatomie frenetică este în fapt limitată la corpul feminin și apare ca o contraparte a unui alt versant al iconografiei simboliste, unde abundă figurile de sfinți și de prințese îndepărtate, embleme ale castității și ale calmului meditativ. Efigiilor purității, mamă, logodnică, soție li se opunea astfel o feminitate perversă, care a cunoscut în literatura epocii o bogăție cu totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice sau transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]