3,414 matches
-
ele, scurt timp după 1204, în lumea românească: românii din aria de hegemonie a Regatului Ungar au fost supuși unei puternice presiuni din partea bisericii apusene, care considera sosit momentul favorabil pentru lichidarea schismei răsăritene și pentru restaurarea unității creștine sub egida papalității 10. Cu sprijinul cavalerilor teutoni sau al cadrelor ecleziastice proprii, după izgonirea celor dintâi, regalitatea ungară s-a străduit să integreze în structurile bisericii catolice populația de rit răsăritean din cuprinsul regatului și din aria sa de hegemonie. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rus Macarie 18. Aproape la fel s-a întâmplat și în Cehoslovacia unde, în 1945, după eliberarea de sub ocupația germană, patriarhul Alexei al Bisericii ruse l-a trimis pe arhiepiscopul Elefterie de Rostov să unească cele patru comunități ortodoxe sub egida patriarhiei moscovite. După reorganizarea Bisericii cehoslovace, aceasta a primit în noiembrie 1951, ca și Biserica poloneză, o nouă autocefalie din partea Bisericii ruse, care devenea forul tutelar spiritual al comunității cehoslovace 19. În Bulgaria, exarhul Ștefan și câțiva dintre ierarhii Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
amenințați în privința pământurilor lor, în caz că marii proprietari se vor reactiva ca politicieni transilvăneni. Iar liberalii văd în anexarea Ungariei un pericol național în privința menținerii teritoriilor dezlipite de Ungaria, cu atât mai mult cu cât tratativele nu au fost făcute sub egida unei regulări a frontierei între România și Ungaria. Politicienii unguri care stau aproape de soluțiunea română trebuie să arate față de grupul legitimist oarecare cuceriri pe teren național, pentru a putea răzbate mai bine la populație. Ei puseră deci drept condiție pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1920-1944, Ungaria, vol. 85, f. 164. 128 Ibidem, f. 166; A. Schmidt-Rösler, op. cit., p. 113-114. din Ardeal: românii, maghiarii și sașii; „constituirea unui consiliu restrâns al naționalităților din Transilvania, care ar funcționa ca un fel de organ de administrație, sub egida guvernului regal român“; instituirea unei uniuni vamale româno-maghiare; în cele din urmă, realizarea „uniunii celor două Coroane“ în persoana lui Carol al II-lea129. Politicianul maghiar intuia faptul că o soluție germană dată diferendului româno-ungar în privința Transilvaniei „nu poate fi decât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
origine din Orientul elenic 5. Între timp, literatura privitoare la „diaspora“ romană republicană (cu precădere) și imperială în bazinul egeo-mediteranean în general, a comercianților în special, s-a îmbogățit substanțial 6, ultima contribuție colectivă în domeniu apărând de curând sub egida Școlii franceze de arheologie din Athena 7. Din punct de vedere al conținutului, lucrarea lui Vasile Pârvan se circumscria unei probleme pe seama căreia a curs apoi multă cerneală, respectiv romanizarea teritoriilor controlate de Roma, în special rolul jucat de circulația
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
GAZETA NOASTRĂ ILUSTRATĂ, publicație apărută la București, bisăptămânal, din 1928 până în decembrie 1931, apoi bilunar, din 15 ianuarie până în 15 iunie 1932, scoasă sub egida Editurii Librăriei Ig. Hertz; primul număr se tipărește cu titlul „Gazeta noastră”. Continuă „Lumea ilustrată” (1923). Director este Victor Eftimiu, care intenționa să aducă la cunoștința publicului larg „operele marilor scriitori ai lumii, imaginile pictorilor celebri”, să popularizeze autorii contemporani
GAZETA NOASTRA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
ultim număr pe 1 martie 1912, sub auspiciile Societății de Gimnastică, Tir, Scrimă și Muzică „Sentinela română”. Deviza comună: „Mens sana in corpore sano”. Membrii acestei societăți fac parte și din „Cercul cultural”. De la numărul 1 din 1909, apare sub egida Cercului literar-cultural „Dunărea de Jos”. Revista va fi continuată, în mai-noiembrie 1919, de „Dunărea” editată, ca și D. de J., de C.Z. Buzdugan. Este o publicație tradiționalistă și autohtonistă, din sfera de influență a poporanismului. Prin temele abordate în
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
, almanah de literatură universală apărut la Chișinău, cu intermitențe, între 1967 și 1987, sub egida Secției de traduceri a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. A fost alcătuit de Alexandru Cosmescu, Igor Crețu, P. Starostin, Ion Gheorghiță, redactori fiind Eugenia David, Pavel Darie, Leonida Iorga (Lari), Ion Vatamanu. Sunt publicate și analizate texte reprezentative din literatura
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
, publicație apărută la Paris, anual, din 1953 până în 1975, sub egida Fundației Regale Universitare „Carol I” și cu sprijinul regelui Mihai I; va fi editată și la Atena, în 1981. Din comitetul de redacție fac parte Constantin Brăiloiu (până la moartea sa, în 1958), Victor Buescu, C. Marinescu, V. Veniamin, iar volumul
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
ROMÂNIA LITERARĂ, săptămânal care apare la București începând din 10 octombrie 1968, editat sub egida Uniunii Scriitorilor și continuând „Gazeta literară”. Colectivul redacțional inițial este alcătuit din Geo Dumitrescu (redactor-șef), Gabriel Dimisianu și Ion Horea (redactori-șefi adjuncți), Teodor Balș (secretar general de redacție), Al. Cerna-Rădulescu (secretar de redacție), Ion Caraion, Valeriu Cristea, S. Damian
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
, revistă apărută la Găești, la început lunar, apoi cu dese numere comasate, din decembrie 1935 până în decembrie 1938. Este editată ca publicație a elevilor Liceului „Dr. C. Angelescu”, sub egida Societății Literare „Vasile Cârlova”, condusă de profesorul de limba română și scriitorul Mihail Ilovici. Articolul-program, Cultură cu orice preț, semnat de Mihail Ilovici, pune apariția S. sub semnul necesității de a cultiva tineretul, instruirea constituind o condiție a accesului la
SABARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289416_a_290745]
-
SAECULUM, revistă care apare la Focșani, trimestrial, din iulie 2002. Publicația este inițiată de publicistul Al. Deșliu și de profesorul de limba română Valeriu Anghel, sub egida Consiliului Județean Vrancea, a Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național și a Primăriei Municipiului Focșani. Își propune să continue tradiția periodicelor vrâncene „Revista noastră”, „Milcovia”, „Ethnos”, „Revista V”, să susțină elanul creator local și inserția lui în
SAECULUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
se stabilească o singură limbă dominantă În fiecare țară, astfel Încât oamenii să poată comunica Între ei și să Împărtășească Înțelesuri comune. Se crede de multe ori că a avea o limbă comună este indispensabil pentru a aduce oamenii Împreună sub egida statului-națiune. Totuși, acesta nu este un caz general. Să luăm Franța drept exemplu. În 1789, În ajunul Revoluției Franceze, mai puțin de 50% dintre locuitori vorbeau franceza și numai 12-13% o vorbeau corect. În părțile de nord și de sud
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modelul statului-națiune este din ce În ce mai puțin capabil să facă față forțelor comerciale și culturale globale. Însăși ideea că oricare dintre aceste două state-națiune poate să cuprindă și să administreze, În mod eficient, mai mult de un miliard de oameni, fiecare sub egida unei identități naționale unice, este greu de Înțeles Într-o lume În care identitățile și loialitățile multiple Împing oamenii către rețele de oportunitate mai flexibile. șansele sunt că, atât India, cât și China, se vor separa, cel puțin parțial, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1961-1963), Eugen Barbu (1963-1968), Ștefan Bănulescu (1968-1972), Virgil Teodorescu (1972-1974), Nicolae Dragoș (1974-1980), Nicolae Dan Fruntelată (1980-1989), Laurențiu Ulici (1990-2000), Marius Tupan (din 2000). L. a avut o perioadă de întrerupere între 1993 și 1995, după care a reapărut sub egida Uniunii Scriitorilor, a Fundației Luceafărul și cu sprijinul Fundației Soros, apoi al Ministerului Culturii. Din 1963 L. a acordat premii literare pentru scriitorii tineri, iar din 1990 și pentru cei consacrați. L. se situează în continuarea revistei „Tânărul scriitor”, având
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
problemele tinerilor părea Al. Vlahuță. Dar acesta, obținând promisiunea unui ajutor financiar din partea ministrului Spiru Haret, lansează o subscripție publică prin ziarul „Universul” (la care colabora), pentru înființarea unei „edituri a scriitorilor”, instituție ce urma să fie pusă nu sub egida S.S.R., ci a unui consiliu format din colegii săi de generație. Ca atare, comitetul societății a respins proiectul, care a și eșuat ulterior. Deoparte s-au ținut Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale. Fricțiuni, cauzate îndeosebi de atitudini
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
promova mai ușor cultura română. Fondează societăți, își publică versurile, traduce din literatura română în franceză și flamandă. Înființează o editură proprie: Soveja. În 1966 inaugurează la Bruxelles L’Institut Privé „Michel Eminesco” de Langue et de Littérature Roumaines. Sub egida nolui așezământ, iese peste un an periodicul trilingv „Le Journal roumain des poètes - Roemeens blad van de poezie - Jurnalul român al poeților”, care va fi editat până în 1972. În iulie 1968 revine în țară, după o absență de cîteva decenii
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
STUDII DE ISTORIE LITERARĂ ȘI FOLCLOR, publicație editată în 1964 de Institutul de Lingvistică din Cluj, sub egida Academiei Republicii Populare Române. Redactori responsabili: Iosif Pervain și Elena Stan. În Cuvânt înainte, semnat de Emil Petrovici, se spune că vor fi găzduite contribuții privind literatura română și literatura minorităților naționale din Transilvania. Studii de istorie literară publică Elena
STUDII DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289993_a_291322]
-
de Iași”, „Timpul”, „România liberă”, „Voința națională” ș.a. Încă de la început, Societatea și-a propus să contribuie la modernizarea învățământului românesc prin manuale școlare. Unele, alcătuite, traduse ori prelucrate de T. Maiorescu sau de I.G. Meșotă, au și apărut sub egida Societății care, cumpărând o tipografie, a putut să imprime lucrări de T. Maiorescu, P. Paicu, N. Culianu ș.a. Preocupați îndeaproape de chestiuni didactice, junimiștii au înființat o școală care, sub numele Institutul Academic, a funcționat între 1866 și 1879, având
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
apărut, cu o întrerupere de un an, până în iunie 1872. Mitropolitul Andrei Șaguna afirmă că revista „lețește cunoștințele temeinice, din care [...] cărturarii noștri pot înavuți științele [...] școlare și cele istorice”. Din august 1872 până în iunie 1875 se va edita, sub egida Episcopiei Ortodoxe din Arad, o nouă publicație, „Lumina”, unde chestiunile școlare au un loc privilegiat. Ca urmare a unificării, în 1880, a Preparandiei cu Institutul Teologic, se creează Societatea de Lectură de la Institutul Pedagogic-Teologic Greco-Ortodox, care va activa până în 1908-1909
SOCIETATEA DE LECTURA A TEOLOGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
Momente care au contribuit la renașterea literaturii române. Cu alte ocazii corul a interpretat cântece patriotice de Ciprian Porumbescu și Ion Vidu. În aria de preocupări a societății intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul rumânesc... al lui Aron Pumnul, Scrierile lui A. D. Xenopol. Într-
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
redactor responsabil: Șt. Bodnărescu). În cele din urmă s-au tipărit „Junimea literară” (redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de rapoarte. I. C.
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
, asociație constituită la Cernăuți la 12 noiembrie 1938, sub egida Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Președinte: Constantin Loghin, vicepreședinte: Mircea Streinul, membri: N. Tcaciuc-Albu, Leca Morariu, Traian Chelariu, Traian Cantemir, Dragoș Vitencu, E. Ar. Zaharia, Radu Bâcu, Emil Zegreanu, Augustin Z. N. Pop. Pe parcursul a cinci ani
SOCIETATEA SCRIITORILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289770_a_291099]
-
și conferențiar la Facultatea de Teatru din cadrul Universității „Hyperion”, specialitatea canto clasic. După vârsta de cincizeci de ani se înscrie la Academia de Teologie Greco-Catolica de la Blaj. Moartea neașteptată l-a surprins că doctorand la Academia de Diplomație Ecleziastica de sub egida UNESCO din București. Debutează la revista „Amfiteatru”, în 1968, colaborând apoi la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Familia”, „Viața studențeasca” ș.a. Prima carte, Sunt ultimul poet romantic, i-a apărut în 1973. S. construiește un univers liric senin, cu influențe folclorice
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
a continuat mai ales prin săpăturile efectuate de Délégation Archéologique française en Afghanistan (DAFA), sub conducerea lui Joseph Hackin, Roman Ghirshman, Raoul Curiel sau Paul Bernard, până la războiul din Afganistan, sau prin programele arheologice Începute de Tucci și continuate sub egida IsMEO (IsIAO), fără Însă a epuiza vechile enigme ale interferențelor de civilizații În spațiul afgan și mai ales descoperind mii de probleme noi. Un excelent raport al cercetărilor europene din ultimul sfert de secol a publicat recent Gérard Fussman 2
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]