1,505 matches
-
decât dacă te chemau sau dacă era ceva urgent și anunțai dinainte ora și minutul când te duci pe terenul lor. Am stat cât timp mecanicul a pus la punct motorul. Nu era mare lucru, ceva cu niște buloane la elice, se forfecase un bulon sau două; le-a schimbat, și în momentul când trebuia să plecăm, nu ne-au dat voie. Se primise un ordin să ne rețină acolo. Era vară; afară era o masă cu niște scaune, unde stătea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
și> tunurile bubue fără întrerupere, se zăresc nori de fum la orizont, ciulim urechile la cel mai mic sgomot de motor și ne sfătuim îngrijorați cu căpitanul nostru ce ne însoțea cărând răniți cu un avion și pe deasupra trăgând de elice și îndeplinind și rol de mecanic. Ne rugăm cerului ca avioanele sovietice să se reîntoarcă oricând azi, afară de momentul îmbarcării răniților am fi prea fără apărare. Și ruga ne-a fost ascultată, cerul s-a întunecat și o ploaie torențială
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
sfânt etc. A doua zi am încercat să zbor din nou cu cei doi ofițeri. Nu mă urcasem încă în avion, mecanicul încălzea motorul. Colonelul neamț se urcase deja, dar celălalt, maiorul, în loc să o ia pe la spate, a trecut pe lângă elice, care l-a lovit în umăr. S-au dus la spital, și am mai câștigat o zi. A treia oară când au venit, am refuzat să mai zbor cu ei: Purtați ghinion!". După o săptămână, a urmat un nou zbor
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
chiar atunci când trec sub ochii mei cimitirele triste cu două, trei, patru rânduri de cruci uniforme, surâsul meu e tot același. Rănitul ce stă lângă mine, culcat pe targă, trebue să creadă că totul este bine, că fiecare pas al elicei îl apropie de casă, că sborul aici, în stepă, este cel mai plăcut lucru din lume. *** Ascult cum bubue tunurile artileriei grele din direcția Stalingradului. Bum, bum. Vântul s-a ridicat din nou. Bate puternic în obloane și mișcă geamurile
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
până dispărea sau daca ateriza prin apropiere alergăm într-un suflet și-l admirăm. Pe pilot îl considerăm un om cu calități deosebite, un erou. De câte ori intrăm în discuție cu ei se minunau de cunoștințele mele. Știam avionul de la vârful elicei până la coadă, pilotajul, aparate de zbor și orientare. Dar n-a fost să fie ! Imediat după terminarea liceului am participat la niște examene și-am fost admis pentru a urma planorismul, zborul cu motor la Iași urmând ca apoi să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
la defrișarea și cultivarea vegetației în funcție de niște tipare elaborate; armata propusese împrăștierea și direcționarea norilor cu ajutorul avioanelor dispuse într-o anumită formă geometrică, iar poliția o nuntă de broaște care să fie oficiată la templu. Vermaji de la universitate inventase o elice uriașă care, spera el, va crea un tunel de vânt care, avansând către lanțul Himalaya, va atrage norii de muson din sud și chiar trimisese o petiție Comisiei pentru Proviziile de Electricitate solicitând energia necesară pentru a testa invenția sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
nestăpânită, în timp ce adulții se grăbeau prin lumina schimbătoare să ajungă până la piață și-napoi, să aducă în casă rufele spălate și hamacele. Ridicau brațele în aer salutându-se unii pe ceilalți: — În sfârșit! Musonul! Cine mai știa dacă venise din pricina elicei celei uriașe, a nunții de broaște, a muzicantului, a puterilor mercuriale sau a minunilor unui magician? Și, în definitiv, cui îi păsa? Ploaia venise în Shahkot. Musonul era în oraș. Kulfi privea cu bucurie neîncrezătoare cum mirosul de ploaie parfuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ca să ducă vasele și să le așeze pe balcon? Se înfuria. Sau i le căra el? Toate teoriile astea, după părerea ei, nu valorau nimic. Își amintea când, cu ani în urmă, în vara aceea teribil de secetoasă, inventase o elice care să aducă norii de muson la Shahkot. Iar ultima dată când abordase problema maimuțelor, fusese nevoit să-i recunoască eșecul total. Maimuțele nu luseră nici o îmbucătură din mâncarea plină de somnifere; strengarii de pe stradă o înfulecaseră în locul lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
purta cu ea întotdeauna de la atacul lui Bill, a fost verificat, împreună cu permisul de port-armă și, într-un final, a revenit în buzunarul femeii. Un angajat i-a condus printr-o ușă neinscripționată pe pista în fierbere, către avionul cu elice de dimensiunile unui Happy Meal. Naji știa că lui Irene îi era frică de avioanele mici, dar nu i-a aruncat nici măcar o privire. S-a așezat pe scaun vizavi de Danny. Charlie s-a instalat bosumflat pe rândul din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai electrizantă prezență. I-di-ho ! a strigat Mary și s-a prăbușit afară din avion. Irene s-a uitat pe fereastră. Aeroportul nu era mai mult decât un drum scurt, vreo două hangare metalice și șase avioane cu câte-o singură elice parcate pe terenul de lângă. Un bărbat la vreo patruzeci de ani, cu sandale de apă în picioare și un bronz intens s-a dat jos dintr-un microbuz ca să-i întâmpine. Un terrier micuț, cu blana cenușie, a sărit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a coborât a fost Alice. Părul proaspăt blonzit era acum pleoștit, iar ca îmbrăcăminte Alice recursese la un costum negru cu pantaloni, șifonat și umed de transpirație. Irene nu mai văzuse niciodată costumul respectiv. Ce zici ? S-o împing în elice înainte să mă împiedice cineva ? a întrebat Irene. Jina a izbucnit în râs și umerii lui Irene s-au mai relaxat puțin. Ajuns în fața lui Alice, Drew i s-a prezentat. În timpul ăsta, terrierul a început din nou să țopăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ceea ce-aș putea să zic în fața unui ghid ? Dumnezeule ! Femeia asta merită să fie linșată. Tu mă auzi ce spun ? Să nu cumva să-ndrăznești s-o ierți. Când Irene a terminat de vorbit, pe pistă era liniște deplină. Elicele se opriseră; de pe autostradă nu se mai auzea zgomotul traficului. Iar Jina plângea fără să scoată nici un sunet. Nu, a spus Irene. Să nu plângi. N-avem de ales, i-a răspuns Jina. Suntem aici. Ea a plătit excursia. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
plajă și, furios, a aruncat telefonul mobil în barcă. Spatele i se curbase și probabil că niciodată n-avea să se mai îndrepte. FBI-ul e pe drum, a anunțat el. Dar la cabană nu răspunde nimeni. Vântul stârnit de elicea elicopterului le-a aruncat nisip în ochi. Băieții s-au urcat în barcă; Drew a desfăcut funiile. Acum, a repetat bărbatul din elicopter. Mary a ignorat ordinul primit de la gestapo-ul zburător și și-a fixat privirea asupra cărării. Mary
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
crud a buruieni tăiate proaspăt... În umbra pronaosului pâlpâie focul unui pistol cu butoiaș: poc! Explodează un fluture de plastic: zzzvvuuum! Dar nimeni nu moare, nici un arhanghel nu se dărâmă din cupola îngustă, nici o libelulă sfântă nu-și dereglează motorul, elicea. Totul mocnește în aceeași lene și melancolie de grajd cu staulul părăsit pe veci de vaci + taurul comunal... Și doar eram pirat vestit în vremea aceea tulbure, amăruie, verzuie, cu corăbii pântecoase pline cu diamantele Coroanei... Mi-e dor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
nu e nou, dar în cazul de față e vorba de un proces termic simplu, asemănător celui care are loc în corpul fiecăruia dintre noi, când reținem căldura din afară. Acum, vor trebui să recurgă la motoarele cu reacție, la elicele propulsoare sau chiar la... vâsle. - Nu, n-au să-și bată capul cu astfel de lucruri, zise McCann, privind ecranul. Își vor folosi tunurile termoradiante! Ar fi mai bine să închizi ușa! - Așteaptă! - Bine, dar riscăm să ardem de vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
al șopronului din fundul curții casei noastre de închiriat mirosea a bomboane de malț... Gulerul învățătoarei mele de la școala primară, domnișoara Spollenhauer, era din celuloid și se închidea atât de strâns, încât gâtul ei făcea cute... Codițele fetelor ca niște elice de elicopter, duminica, pe cărarea de pe malul lacului Sopot, când fanfara jandarmeriei cânta melodii zglobii... Prima mea mânătarcă... Ziua în care noi, elevii, am avut liber din cauza caniculei... Când amigdalele mele se inflamaseră din nou... Când mi-am înghițit întrebările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Oricum, era o suferință a structurii mele... După un timp, broscuța a reînceput să se miște. Atunci m-am mai liniștit un pic : măcar trăia... Dar ea ținea să-și ducă până la capăt Marele Joc. Se învârtea spasmodic, ca o elice dementă, mișcându-se alandala, ca zece ologi, ca douăzeci de epileptici... Continuam să stau cu ochii larg deschiși în întuneric. Zenobia dormea liniștită lângă mine. Prin ușă auzeam lamentațiile, acum înăbușite, ale lui Petru. Încercam să nu mai văd spasmele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Bulele mici se contopesc în bule mai mari, care încep să vibreze și apoi se sparg, dând naștere unor presiuni locale foarte mari, care se manifestă sub formă de șocuri hidraulice în volume toarte mici. Deteriorarea paletelor turbinelor și a elicelor vapoarelor se explică prin fenomenul de cavitație produs de ultrasunetele generate de vibrațiile mașinilor, Înainte de a discuta câteva dintre aplicațiile practice ale ultrasunetelor, să vedem cum pot fi ele produse. Vom trece peste procedeele mecanice (de exemplu fluier ultrasonor sau
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
lamă. Instrumentul se numește în acest caz xilomarimba și a fost utilizat de P. Boulez în „Marteau sans maître", de C. Orff în „Antigona" etc, Din xilomarimba derivă vibrafonul. Are lame metalice (de oțel) și tuburile sunt prevăzute cu mici elice acționate electric, rotindu-se cu viteză variabilă. Atunci când elicele se rotesc, vibrafonul capătă un timbru special, nespus de poetic și de fantastic, ce nu poate fi comparat cu timbrul nici unui alt instrument din orchestră. Clopotele obișnuite sunt un fel de
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
a fost utilizat de P. Boulez în „Marteau sans maître", de C. Orff în „Antigona" etc, Din xilomarimba derivă vibrafonul. Are lame metalice (de oțel) și tuburile sunt prevăzute cu mici elice acționate electric, rotindu-se cu viteză variabilă. Atunci când elicele se rotesc, vibrafonul capătă un timbru special, nespus de poetic și de fantastic, ce nu poate fi comparat cu timbrul nici unui alt instrument din orchestră. Clopotele obișnuite sunt un fel de plăci, cărora prin turnare li se dă forma unui
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Avea două ferestre, dintre care una dădea direct în atelierul unde cei doi tineri ucenici ridicau o mașină pe cric. Nu procedau cum trebuie, observă el, în ciuda dăscălelilor lui nesfârșite cu privire la pericolele posibile. Unul din ei se accidentase deja cu elicea unui ventilator de motor și avusese noroc că nu-și pierduse un deget; cu toate astea, ei persistau în metodele lor imprudente. Firește, problema e că nu aveau nici nouăsprezece ani. La vârsta asta, toți tinerii sunt nemuritori și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
furnici? Stăpâne, de ce îl ascunzi în bibliotecă printre cărți necitite? Dumnezeule, de când atâta reversibilitate sub cerul tău? Ceasul numără invers creșterea pomului; fructul desface mugur; spicul dospește pâine; lacrimă sapă izvor; iarba căruntă începe a înverzi; râul se întoarce în elicele morii; soarele răsare din mărul copt; omul ascultă clopotul și se întoarce în pântecele mamei ca într-un mormânt cald; glonțul sărută trupul păsării și iute revine în inima puștii; pruncul se exfoliază de scutece și fuge îndărăt pe buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ca să ducă vasele și să le așeze pe balcon? Se înfuria. Sau i le căra el? Toate teoriile astea, după părerea ei, nu valorau nimic. Își amintea când, cu ani în urmă, în vara aceea teribil de secetoasă, inventase o elice care să aducă norii de muson la Shahkot. Iar ultima dată când abordase problema maimuțelor, fusese nevoit să-i recunoască eșecul total. Maimuțele nu luseră nici o îmbucătură din mâncarea plină de somnifere; strengarii de pe stradă o înfulecaseră în locul lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Gosseyn se similariză dincolo de grilaj și porni în fugă spre pădure. Sesiză prezența energiei magnetice și văzu avionul lunecând spre el deasupra copacilor. Fugea în continuare, urmărindu-l cu coada ochiului, încercând să-i analizeze sursa de energie. Nu avea elice, doar niște fișe de metal care ieșeau din aripile masive. Niște plăci de un tip analog acopereau fuselajul și acest lucru îi confirmă previziunile. Acolo era sursa energiei magnetice. Era, deci, înarmat cu obuze sau cu un fascicol suflor magnetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
asta folosește la ceva și Tarrou a răspuns că nu, dar că dă încredere celorlalți. Au împins glasvandul. Era o sală imensă, cu ferestrele ermetic închise, în ciuda anotimpului. În partea de sus a pereților bâzâiau aparate care împrospătau aerul și elicele lor curbe răscoleau aerul lăptos și supraîncălzit pe deasupra a două rânduri de paturi cenușii. Din toate părțile se ridicau gemete înăbușite sau subțiri care se amestecau într-un vaier monoton. Oamenii îmbrăcați în alb se mișcau cu încetineală în lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]