1,400 matches
-
corpus care să justifice perspectiva rupturii dintre cele două curente. Chiar dacă există diferențe semnificative între ele, teza continuității și chiar aceea a crizei în interiorul modernismului i se par mai adecvate realității decât postularea existenței unei ere complet noi, care a eludat legăturile cu perioada precedentă. Astfel, Harvey concluzionează că "există mai multă continuitate decât diferență între întinsa istorie a modernismului și mișcarea numită postmodernism. Mi se pare mult mai de bun simț s-o privim pe aceasta din urmă ca pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
hermeneutic. Jocurile de limbaj și pluralitatea lumilor prezentate în discursurile postmoderne transformă sinele într-o formă impersonală sau chiar într-o "absență" (la fel cum literatura, pentru Hassan, devine o "literatură a tăcerii"). 5. Neprezentabilul. Nereprezentabilul. Textele postmoderne tind să eludeze referentul extern, să devină autoreferențiale, în dorința de a celebra dispariția conceptului de realitate. Kristeva observă propensiunea spre inomabil (atroce, oribil, obscen etc.) ca fiind o altă fațetă a nereprezentabilului unui discurs postmodern. Hassan face referire la arta postmodernă, unde
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sensibilului. Imprezentabilul este astfel înțeles și ca un procedeu de a se desprinde de pretinsa dorință a modernilor de a "furniza realitate", care este acum înlocuită cu inventarea aluziilor "la conceptibilul care nu poate să fie prezentat"217, aluzii care eludează principiile și regulile prestabilite, privilegiind astfel evenimentul. Pornind de la aceste indicații oferite de Hassan, putem observa într-adevăr în arta contemporană elemente care produc senzația de nereprezentabil, vid, de lipsă a oricărei posibilități de interpretare. Chiar dacă se poate vorbi de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
schimbului simbolic în societățile contemporane, Baudrillard mărturisește într-un interviu 419 că dacă societățile primitive cunoșteau două niveluri ale procesului de schimb cel banal, necesar traiului și cel sacrificial, care provine din cheltuirea excedentului în vederea obținerii echilibrului societățile actuale au eludat această utilizare sacrificial-simbolică, astfel încât se ajunge la un exces necontrolat de semne și mărfuri. Chiar dacă risipa este aceea care însoțește o societate de consum în plină expansiune, aceasta nu este de tipul potlatch-ului, deoarece nu reintroduce echilibrul și funcționarea normală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
importantă a semnificației și a caracteristicilor scriiturii sale. Însuși Baudrillard a accentuat această perspectivă într-unul din răspunsurile date la sfârșitul unei conferințe despre "America hiperreală", ținută la Universitatea Essex precizând că optica lucrării este aceea a unui european care eludează o parte importantă a aspectelor Americii și nici nu o idealizează ca pe o țară perfectă, mărturisind că a încercat "să privească America prin spectrul a ceea ce America a inventat ca imaginar, ca auto-ficțiune"488, chiar dacă această viziune i-a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
particularizează, afirmând că Disneyland-ul498 este un model perfect inclusiv pentru simulacrul de ultim nivel, în calitatea sa de imaginar care nu este nici adevărat, nici fals, ci doar o "mașină de simulare". Dacă europenii au mania diferențierilor, americanii par a eluda distincțiile fără regret, nostalgia și melancolia fiind asumate doar ca tonalități ale culturii europene, drept rezultat al presiunilor finalităților induse de istorie, de apartenența la un cod axiologic. "Furioasa hiperrealitate" a Americii a mai fost descrisă și de către Eco în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o psihologie intimă care se exprimă cu ajutorul unei terminologii simbolice"47. Mitul întemeiază religii și privilegiază ca mod de exprimare limbajul simbolic. Scopul său ultim este ,,realizarea ideală a armoniei și calitatea umană idealizată supraconștient"48. În mod indirect, autorul eludează caracterul sacru, relevant, al miturilor, așa cum îl prezintă, de exemplu, Mircea Eliade în cărțile sale. În schimb, autorul Divinității... nuanțează structurile mitice care întemeiază dintotdeauna culturile. Nu-și trădează însă perspectiva, interpretându-le tot prin grila psihologică. Astfel, culturile ar
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
congenitale și acute. IgA din laptele mamelor cu infecție acută prezintă un titru ridicat de anticorpi anti-T. gondii, capabil să blocheze infecția în enterocite in vitro. Principalul antigen parazitar detectat de IgA din laptele matern este p30. Dacă parazitul eludează răspunsul mucos secretor al gazdei, se declanșează atât imunitatea umorală, cât și cea celulară. Toxoplasma gondii induce rapid niveluri serice decelabile, atât ale anticorpilor IgM, cât și IgG. La sugarii cu toxoplasmoză congenitală se poate întâlni o gamapatie monoclonală a
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
înțeles și ca leninism pre- europenizat anticipează desigur destalinizarea, reprezentând o perioadă relativ confuză pentru decidenții politici sovietici, în cadrul căreia sunt inițiate reforme economice și politice limitate (noul curs, conducerea colectivă), fiind recunoscute totodată anumite erori și excese imposibil de eludat. Însă multe dintre acestea nu îi erau imputate lui Stalin, cel puțin nu în mod direct, ci în principal fostului lider al NKVD-ului, epurat la finalul anului 1953, Lavrenti Pavlovici Beria (Brzezinski: 1971, 155-180). Așa cum argumentează și Alexandr Stykalin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prin orice mijloace, era la fel de indispensabilă ca și în trecut (Gluchowski: 1998, 48-49). Regimurile socialiste est-europene nu au reacționat în manieră unitară la provocările considerabile ridicate de către destalinizare. Deși au încercat să îi limiteze impactul și, pe cât posibil să o eludeze, conducerile comuniste din Europa de Est au abordat noua direcție trasată de către Moscova în manieră individuală, nu colectivă. Astfel, în timp ce unii sateliți sovietici s-au confruntat cu turbulențe sociale și politice majore (Polonia, Ungaria), alții, ca Bulgaria, Cehoslovacia sau România au reușit
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Revolta muncitorilor polonezi consumată în iunie 1956 la Poznań fusese declanșată datorită unor condiții existente din plin și în societatea maghiară, fapt care a constituit un semnal de alarmă pentru conducerea sovietică, alimentat de obstinația cu care prim-secretarul PMM eluda exhaustiv aplicarea unor relaxări economice și politice, fie și într-o variantă cât mai moderată posibil. Din aceste motive, Rákosi va fi înlocuit cu Gerő (Rainer: 2006, 293-294). Alegerea era cel puțin neinspirată, deoarece Gerő se formase de asemenea la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1956, Gheorghiu Dej afirma că, simultan cu creșterea "victoriilor" poporului sovietic condus de către PCUS, "au început să se manifeste tot mai pronunțat în activitatea lui Stalin acele trăsături care, cu timpul, s-au transformat într-un cult al persoanei sale". Eludând conducerea colectivă, pe care Lenin o susținuse fără echivoc, " Foarte multe hotărâri importante erau luate de I.V. Stalin de unul singur, fără Biroul Politic, fără Comitetul Central. Conducerea colectivă era astfel substituită prin conducere unipersonală". Modelată după raportul citit de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acest punct de vedere, Ceaușescu va relua teoria post-stalinistă a culpabilizării lui Beria și a asociaților săi pentru cele mai grave erori și abuzuri petrecute în Uniunea Sovietică în special după 1945 (Neagoe-Pleșa, Pleșa: 2006, 266-267). Gheorghiu-Dej a încercat să eludeze temerile pe care le avea cu privire la noua orientare politică a Mosocovei. Precaut, observând conflictele cauzate de către măsurile reformiste ale lui Hrușciov în interiorul elitei politice maghiare și poloneze, acesta "a sporit contactele cu centrul moscovit, dând asigurări că el este liderul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sănătății sau moralității publice" (Prisca: 1978, 125; vezi și Arsene în Probleme fundamentale ale educației revoluționare...: 1980, 257-258). În general, RSR căuta prin toate mijloacele posibile să minimalizeze importanța drepturilor omului în relațiile internaționale. În timp ce, așa cum am observat, leninismul romantic eluda în relațiile internaționale subiectul, integrându-l într-un plan secund al "problemelor mari, esențiale", economice și sociale, apelurile la patriotism, prin care societatea ca întreg era chemată pentru a se pune la dispoziția și gradual a deveni una cu regimul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
austeritate" economică și represivitatea regimului față de populație nu au scăzut, ba dimpotrivă, s-au amplificat. Ceaușescu a admis că au fost comise unele erori în "construirea socialismului", dar acestea erau integral imputate epocii predecesorului său, Gheorghiu-Dej. De asemenea, încercând să eludeze suportarea costurilor de către populație a catastrofalului management al economiei, Ceaușescu făcea apel, nu pentru prima oară, la ""spiritul de sacrificiu"" al cetățenilor RSR. Acesta lipsea însă atât la nivelul societății cât, și, mai grav, la nivelul partidului (Ute Gabanyi: 6
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ungarii. �ncep�nd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Ia? i un serviciu de cenzur? pentru presa rom�neasc?. Multe din articolele lui Iorga ap? reau cenzurate, cu mari spa? îi albe. Reu? ea s? eludeze cenzură scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante s�nt c�teva lucr? ri ale lui Iorga din aceast? perioad?. Acestea erau motivate politic, dar s�nt totu? i interesante ? i valoroase. Lucrarea Cugetarea ? i faptă german
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nici acceptarea docil? de c? tre un public prostit o vreme nu le face vreun bine. Deoarece exist? �n literatur? o regul? de fier prezent? ? i �n art? , care st? la temelia tuturor societ?? ilor omene? ți ? i nimeni nu o poate eludă: tot ceea ce se adreseaz? oamenilor trebuie s? r? m�n? uman. Iar ceea ce este uman, indiferent de form? , trebuie s??? i p? streze structura uman? de baz? �. Iorga �ncheie �n stilul s? u din trecut: �Orice observa? îi privind detaliile, orice comentarii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
împărtășirea viziunii organizaționale și pe o strategie axată pe valorificarea resurselor umane. 5.1.2. Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulțilortc "5.1.2. Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulților" Rogers (2002) susține că nu putem eluda bazele culturale ale personalității noastre, de care depind atât activitatea de formator, cât și modul de interpretare a evenimentelor organizaționale. Formatorii nu sunt neutri sau imparțiali. Ei sunt produsul unei culturi și, în același timp, sunt cei care diseminează anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
împărtășirea viziunii organizaționale și pe o strategie axată pe valorificarea resurselor umane. 5.1.2. Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulțilortc "5.1.2. Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulților" Rogers (2002) susține că nu putem eluda bazele culturale ale personalității noastre, de care depind atât activitatea de formator, cât și modul de interpretare a evenimentelor organizaționale. Formatorii nu sunt neutri sau imparțiali. Ei sunt produsul unei culturi și, în același timp, sunt cei care diseminează anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin umanitate și să stimuleze umanitatea.1 În volumele pe care le-a publicat 2, Alexa Visarion se apleacă asupra spectacolelor proprii și asupra reprezentațiilor confraților săi cu responsabilitatea celui care, marcat de erudiție, nu-și permite luxul de a eluda aspectele abia vizibile ale realității scenice. Și asta în măsura în care, ne dă de înțeles autorul, formele, evidențele sunt la îndemâna tuturor, în timp ce acel "ceva" care unește așteptările spectatorului și jocul actorului, opera și execuția ei într-un cuvânt "vraja" spectacolului se cere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intervenției psihoterapeutice, de aceea specialistul va trebui să se consoleze doar în a-i asigura bolnavului său măcar un management rezonabil al simptomelor și o gestionare mai inspirată a disfuncțiilor sale sociale (Andrews et al., 2007). Nu avem dreptul să eludăm nici acele cazuri privilegiate, care deși au fost supuse uneori traume virulente prin combustia lor internă, dar și prin suportul familiei și al prietenilor se vor redresa fără intervenție calificată și deci nu vor dezvolta un PTSD. Desigur trauma, adică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
SUFERINȚA divers constelat de asemenea metode: respirația holotropică (elaborată de soții Grof, Christina și Stanislav) și respectiv respirația „Pneuma”(a cărei paternitate aparține psihoterapeutului peruan Juan Ruiz Naupari), fiind printre cele mai răspândite. Desigur, din fidelitate pentru tradiție, nu putem eluda nici inducerea pe cale chimică a unei stări transpersonale, prin extracte sau combinații din așa numitele „plante sacre”sau „putere”, folosite în scopuri de vindecare sau de divinație, în ritualurile șamanice. Așa cum precizează dr. R. Metzner (2010), celebrul cercetător al stărilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la rândul ei, la apariția a două noi probleme. Prima dintre ele este cunoscută sub numele de problema blatistului (free-rider-ului) (Dunbar, 1999). Această problemă apare datorită existenței unor membri ai grupului care Încearcă și reușesc să beneficieze de avantajele cooperării, eludând Însă costurile aferente (de exemplu, un individ ar putea să mănânce, pe ascuns, hrana pe care și-a procurat-o singur și să mănânce și din hrana pusă În comun de ceilalți membri). Generalizarea acestui tip de comportament pune În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și implică aceleași procese și aceleași cauze care determină schimbarea. d) Imanența schimbării schimbarea este inerentă, universală, inevitabilă și perpetuă. e) Gradualism schimbarea este lină, incrementală și cumulativă și se divide în stadii, faze sau perioade ce nu pot fi eludate. De exemplu, revoluțiile sunt văzute ca o culminare logică a unui proces cumulativ îndelungat de schimbare. f) Endogenism schimbarea este naturală; este "depozitată" în interiorul sistemului, în însăși natura lui (la Comte e vorba de tendințele minții, la Spencer de proprietățile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rând în următoarele două capitole sunt valențele analitice ale conceptului. Cu alte cuvinte, o să încercăm să ne concentrăm în special asupra conținutului noțiunii de identitate și a capacității sale explicative, nu și asupra asocierilor sale contextuale. Asta înseamnă că o să eludăm diferențele date de asocierea termenului cu varii unități/sisteme de referință (gen, clasă, etnie ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]