1,349 matches
-
întâlnite la ambele tipuri de hernii congenitale ale cupolei diafragmatice, chiar dacă cu o preponderență ceva mai ridicată la varianta antero-laterală. Nu am întâlnit la cazurile din lotul studiat aplazia completă a unui hemidiafragm [4, 5]. Sacul herniar absent în herniile embrionare este prezent în herniile fetale. În cele mai multe hernii ale cupolei diafragmatice sacul herniar lipsește, iar cavitatea abdominală comunică liber cu cea pleurală. Prezența așa-numitului „diafragm seros”, ca urmare a deficitului de muscularizare a diafragmului, caracterizează hernia diafragmatică cu sac
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității de cercetare științifică. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la studiul fiziologiei dezvoltării embrionare la pești, sub îndrumarea acad.pro.dr.doc. Petre Jitariu, fiind atestat doctor în științe biologice, în noiembrie 1963. A scris cursul de Fiziologia animalelor domestice pentru studenți (vol.I și IIĂ, litografiat în 1973 la Institutul Agronomic Iași și cursul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
animalelor domestice de la toate facultățile din țară, tipărit la Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. În paralel cu activitatea didactică, prof.dr. Ioan Boișteanu s-a consacrat, cu pasiune și perseverență cercetării științifice. Problematica abordată a fost legată de fiziologia dezvoltării embrionare și postembrionare la pești, comportamentul alimentar la păsări și implicațiile metabolice ale epifizei la pești și păsări. Activitatea științifică s-a efectuat în cadrul Institutului Agronomic și Universității Al.I.Cuza din Iași și s-a concretizat în publicarea a 46
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
inedit care surprinde prin precocitatea debutului și rapiditatea derulării etapelor morfogenetice permițându-i să funcționeze încă de la sfârșitul săptămânii a treia a embriogenezei. Pulsațiile tubului cardiac primitiv asigură circulația placentară și vitelină și se pare că poziția rostrală, anterioară discului embrionar, se datorează ponderii funcționale a circulației placentare. Formarea inimii și a sistemului vascular urmează o suită de evenimente morfogenetice a căror analiză secvențială permite aprecierea originii unor structuri și a modului în care acestea cresc, se diferențiază sau dispar. Complexitatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Complexitatea morfogenezei cardiace este inestimabilă, dar în ultimul timp s-au înregistrat progrese importante în elucidarea principiilor fundamentale ale inducției cardiogenezei și a particularităților etapelor morfogenetice de stabilire a planului organizatoric general al inimii de tip uman. În cursul dezvoltării embrionare a cordului uman se produc modificări complexe de tipul unor restructurări majore, care au drept rezultat transformarea unui tub cardiac simplu într-o inimă septată, cu funcție de pompă. Aceste modificări debutează în perioada embrionară și se continuă în etapele postnatale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de tip uman. În cursul dezvoltării embrionare a cordului uman se produc modificări complexe de tipul unor restructurări majore, care au drept rezultat transformarea unui tub cardiac simplu într-o inimă septată, cu funcție de pompă. Aceste modificări debutează în perioada embrionară și se continuă în etapele postnatale, mecanismele subjacente acestor transformări, dintre care menționăm moartea celulară programată, fiind actualmente insuficient studiate. Ontogenetic, sistemul cardiovascular apare în stadii timpurii de dezvoltare ca urmare a cerințelor impuse de etapele evolutive ale organismului embrionar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
embrionară și se continuă în etapele postnatale, mecanismele subjacente acestor transformări, dintre care menționăm moartea celulară programată, fiind actualmente insuficient studiate. Ontogenetic, sistemul cardiovascular apare în stadii timpurii de dezvoltare ca urmare a cerințelor impuse de etapele evolutive ale organismului embrionar, și are drept rol asigurarea vehiculării gazelor, a materialelor nutritive și transportul deșeurilor metabolice spre organele de excreție. Aceste necesități funcționale precoce reprezintă un factor important al dinamicii dezvoltării cordului. În primele 20 de zile de viață intrauterină embrionul uman
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sub acțiunea combinată a genelor activin βb, Sonic hedgehog și Nodal related gene și a factorilor de creștere, sunt activate mecanisme moleculare complexe care induc instalarea asimetriei dreapta-stânga la nivelul materialului celular al liniei primitive. Stabilirea structurii asimetrice a discului embrionar este urmată de migrări mezoblastice intense sub formă de unde care pornesc de la nivelul nodului Hensen și al liniei primitive și se dispun între ectoblast și endoblast. Prima undă migratorie este mediană și va forma notocordul, placa precordală și primordiile scheletului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la sfârșitul săptămânii a 7-a este afectată de dezvoltarea porțiunii membranare a septului interventricular datorită contribuției structurilor sus menționate. Astfel, septul aorticopulmonar este implicat în formarea ventriculilor drept și stâng, a trunchiului pulmonar și a aortei. * Septarea ventriculilor Materialul embrionar din care se formează septul interventricular este inițial preponderent membranos, endocardic, și în mică măsură muscular, miocardic. Cu timpul raportul se inversează, iar septul innterventricular se miocardizează. Dacă segmentul superior, membranos, al septului nu se sudează cu cel inferior, miocardic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
rămân atașate de peretele ventricular prin corzi musculare. În final, țesutul muscular al corzilor degenerează și este înlocuit cu țesut conjunctiv dens. Țesutul pernuțelor endocardice dispare, eventual complet (rol de aparat valvular provizoriu) sau este înlocuit de țesut conjunctiv. Trabeculele embrionare apar în regiunea endocardică a ventriculului în stadiul 15 (ziua 32 de gestație). În a 42-a zi trabeculele embrionice bine dezvoltate au orientare spațială tipică creând un număr de sinusuri ventriculare și dând aspect de burete reliefului intern al
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortei ascendente și a trunchiului pulmonar. Artera pulmonară stângă și segmentele distale ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic al arcului VI faringian. În momentul nașterii ductul arterial se contractă și devine atretic, persistând sub forma unui vestigiu embrionar numit ligament arterial (ligamentum arteriosum). Vena cardinală comună dreaptă și vena cardinală anterioară dreaptă determină dezvoltarea venelor cave superioară și inferioară. Vena cavă inferioară se dezvoltă din: vena omfalomezenterică care va forma porțiunea hepatică vena subcardinală dreaptă care va forma
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
compartimentul mijlociu al mediastinului inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal prezintă pentru descriere două foițe (fig. 2): foița externă fibroasă, numită pericard fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă se reflectă pe suprafața cardiacă și poartă numele de pericard visceral
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept. La nivelul AD ajunge sângele venos al marii circulații prin cele două vene cave și sinusul coronar, care drenează cea mai mare parte a sângelui venos propriu inimii. AD este format din două porțiuni distincte, atât morfologic cât și embrionar. Între orificiile de deschidere ale celor două vene cave, mergând în stânga până la șanțul interatrial și în dreapta pâna la șanțul terminal His, peretele atrial este neted, reprezentân portiunea sinusală a atriului derivată din sinusul venos al tubului cardiac primitiv. Restul atriului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
extragerea inimii din cavitatea toracică; în dreptul său se termină extremitatea superioară a limbului fosei ovale; peretele posterior este format de septul interatrial, concav, care bombează în AS; la nivelul septului interatrial se află o depresiune, fosa ovala, ce reprezintă vestigiul embrionar al canalului lui Botallo; în partea superioară (spre peretele lateral) și medială (spre orificiul atrioventricular) marginea fosei este mai proeminentă, formând limbul fosei ovale sau inelul lui Vieussens; peretele medial este perforat de orificiul atrioventricular drept, prevazut cu valva atrioventriculară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
un unghi ascuțit între fața sternocostală și fața diafragmatică. Ventriculul drept prezintă pentru descriere următorii pereți: perete anterior, corespunzător feței sternocostale; perete inferior, corespunzător feței diafragmatice; perete posterior, septal. Septul interventricular prezintă o porțiune inițială membranoasă (corespunde locului orificiul interventricular embrionar), și o porțiune musculară. Compartimentul de ejectie poartă numele de con arterial sau infundibul și proemină pe fața sternocostală deoarece trunchiul pulmonar încrucișează anterior aorta ascendentă. Morfologia internă a ventriculului drept Creasta supraventriculară (pintenul lui Wolff) împarte ventriculul drept într-
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atriului drept în apropierea orificiului de intrare a venei pulmonare stângi inferioare poate fi identificată o venă mică numită vena oblică a atriului stâng. Această venă drenează în sinusul venos coronar și reprezintă terminarea venei cardinale comune stângi din viața embrionară. AS prezintă pentru descriere următorii pereți: peretele anterior (interatrial), convex, cu excepția unei depresiuni ce corespunde fosei ovale; această depresiune poate fi mărginită de o plică semilunară, rest al septului primum, numită valvula foramen ovale sau falx septi; peretele lateral, orientat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
baza cordului, anterior de bifurcarea traheii, superior de bifurcarea trunchiului pulmonar pe fața posteromedială a arcului aortic. Nervul vag stâng inervează preponderent regiunea situată deasupra nodulului atrioventricular, iar nervul vag drept regiunea situată deasupa nodulului sinoatrial. Această distribuție reflectă asocierea embrionară a vagului drept cu cornul drept al sinusului venos și a vagului stâng cu cornul stâng al sinusului venos fiecare conținând celule specializate. Distribuția anatomică a durerii cardiace: Peretele anterior toracic (retrosternal) Regiunea cervicală Mandibula Umărul stâng Fața medială a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
acupunctură se foloseau ace de aur sau argint de diferite lungimi după caz și cerințe, dar utilizate profesional, activizând și circulația sângelui reparator. Ambele procedee se bucură și azi de atenție științifică. Acupuncturii chinezii i-au asociat tehnicile Tai-xi (respirație embrionară) de prelungire a apneei; yang shu (blocarea conductului seminal) prin comandă volitiv cerebrală, practică din perioada poligamică; practicile alchimice de prelungire a vieții prin consumarea de tonifiante și cercetarea, căutarea elixirului vieții. De la medicina vrăjitorilor, șamanilor, preoților, centrată pe practici
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Arborescent în zig-zagul său ideatic, Diderot se apropie de teoria generației spontanee, după care organismele vii pot apărea din materia nevie, anorganică sau organică în descompunere, a lui Hristot, Paracellsus, Van Helmont, de teoria epigenetică, evoluționistă, cu accent pe transformările embrionare ale oului fecundat, a lui Buffon, de „iritabilitatea fibrelor“ a lui Glisson, de doctrina hilozoistă (hilos = materie în limba greacă și zoist, prin extrapolare = viață) a sensibilității universale susținută de matematicianul naturalist și filosof, Pierre Louis Maupertuis (1698 - 1759). Acesta
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Christian Barnard, face primul transplant de cord la om 1970, H. G. Khorana, realizează sinteza unei gene 1973, S. Cohen și H. Boyer introduc gene în bacterii 1977, R. G. Edward și P. C. Steytoe, realizează fecundarea in vitro și transferul embrionar 1978 în Anglia se reușește primul copil în eprubetă și tot aici, în 1981 se realizează sinteza unei gene umane 1982, R. K. Jarvik implantează o mână artificială 1983, e identificat virusul de SIDA 1984, în Australia se naște primul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a lui William Harvey, arătând cum sunt conectate sistemele arterial și venos. Echipat cu un microscop, Malpighi a făcut primele studii aprofundate asupra măduvei spinării, rinichilor, splinei, creierului, pielii și limbii; a oferit descrieri minuțioase, unice, ale animalelor în stadiu embrionar și ale insectelor în fază larvară. Deși și-a consacrat cea mai mare parte a vieții activității de profesor la Bologna, scrierile sale ar putea fi numite «Călătorii cu microscopul», deoarece consemnează impresiile unui temerar care se aventurează într-o
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer unde sunt digerate; sub 1% din bacteriile care pătrund în sângele portal din intestin ajung în circulația sistemică. In perioada embrionară, ficatul îndeplinește o funcție hematopoetică; la adult participă la distrucția eritrocitelor îmbătrânite și la sinteza de eritropoetină. Ficatul inactivează substanțele toxice, medicamentele și unii hormoni din sângele circulant, fenomen cunoscut sub numele de funcția antitoxică a ficatului. Intr-o primă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
efectuat pentru a produce energe cinetică () este neglijabil (<1%) dar poate crește mult în stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aprox. 20 nm și sunt acoperite de o diafragmă alcătuită dintr-o proteină numită nefronă, care formează o structură ca un fermoar. Podocitele sunt celule epiteliale, deși natura lor este greu de identificat în nefronii maturi, totuși, în cursul dezvoltării embrionare, se observă că acestea evoluează din stratul extern al capsulei Bowman. Fantele de filtrare permit trecerea unor molecule cu greutate moleculară < 40 kDa - mai redusă decât cele mai mici proteine plasmatice - albuminele și a substanțelor neutre cu diametre moleculare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]