3,571 matches
-
parter, transportă lucrurile propuse pentru vânzare jos, ba chiar le dispuse în două saloane comunicante, ca într-un interior normal. Sultana nu credea deloc în catastrofe și considera desfacerea pripită drept o absurditate. Ea, care înainte sfătuise pe Ioanide să emigreze în Egipt, voia acum să rămână în România și să se ocupe cu comerțul. Era încredințată că lui Manigomian îi va trece criza și se va bucura când, dîndu-se jos la parter, își va vedea toate obiectele lui preferate. . - Sultana
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mod constant ca voluntari.87 Cu excepția câtorva mici națiuni din nordul Europei, americanii sunt cei mai predispuși să se implice în organizații bazate pe voluntariat.88 Chiar și după evenimentele de pe 11 septembrie, America rămâne o țară în care se emigrează. Oamenii sunt dornici să vină în America și de cele mai multe ori o duc bine aici. Până în 1998, inginerii chinezi și indieni coordonau un sfert din afacerile de înaltă tehnologie din Silicon Valley,89 iar o flexibilitate atât de ridicată sporește
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
marilor ziare. După o specializare în psihologie, el a propus, în teza de jurnalism (susținută în 1928), o metodă pe care se fundamentează astăzi anchetele privitoare la cititori; • Paul Lazarsfeld (1901-1976), devenit o figură impor-tantă a sociologiei americane după ce a emigrat din Austria în 1934, a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El a analizat mai ales impactul campaniilor mediatice asupra indivizilor (studii finanțate de Fundația Rockefeller), în cadrul institutului său de cercetare aplicată. A nuanțat viziunea simplistă a "auditorului-burete" în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să le oferi de asemenea un câștig. A te naște în bogăție ar putea, evident, să fie un lucru bun, un fapt pe care cetățenii țărilor bogate probabil nu îl apreciază la fel de mult pe cât o fac cei care caută să emigreze din țări sărace în țări bogate; aceștia din urmă înțeleg de regulă mai bine avantajele unui trai în societăți bogate decât cei care s-au născut în ele. Dar într-o piață liberă, cu libertate de intrare și drepturi egale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o Dietă care nu se respectă, nerespectând neci chiar individualitatea celorlalte națiuni. Ce prezident e acela care lasă ca un insolent să insulte, nerevocat la ordine, o națiune întreagă? Un altul ni spune cumcă am face poate bine de a emigra în România, recte de a părăsi acest pământ, care e cu mult mai mult drept și cu mult mai multă rațiune al nostru decât al lor. Cine protestă contra unor asemenea insinuațiuni pre cât de răutăcioase pre atât de bine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tot povestesc eu ție? Ar trebui, tu, Erno, tu, să te uiți odată peste soarta mea Herrmann al tău se mai gândește cel puțin la tine și-ți mai trimite câte o ilustrată cu legături, dar eu? Fiică-mea a emigrat deja de nouă ani în Australia și mai înainte a lăsat să i se scoată ca la gâște, ovarele și mai știu eu ce, adică chiar tot ce e necesar pentru nepoțel. Și în nouă ani, o singură carte poștală
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
moartă de ținut fără cadavre. Urieșimea pomilor produce umbre frumoase și absurde. Probabil că există animale în ținut, dar nu există nici o creatură pentru ochi, numai întunecimea turmelor se mișcă asemenea pârâiașelor într-un fragment de forma stepei. Moartea a emigrat propriu-zis asemnea unui om care vrea să-și caute norocul în America. Suntem cu toții în acest ținut, dar fără noi și fără formele noastre. Suntem o substanță care crește din ea și pe urmă se vestejește. Nu există nici o voce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Sepp Dumicatdecarne și ce poate să milogească Este râgâitul porcului ăluia de dinăuntru Râgâitul unei foame străine Și râgâitul pofticios al sângelui ăluia FIUL (se repede pe scenă): Țărâna e duhnitul pământului, și pământul e unchiul cel rău care a emigrat în lume. Pe nici un ins nu-l interesează subpământul adevărat. Țărâna are pe ea mereu foamea tatălui și toți tații din lume au o ieșire prin mațul gros. Mașina mea tânjește după o țeavă de eșapament care să eșapeze cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
influența sporită a paradigmelor politice și administrative dezvoltate peste tot. În practică, acest lucru a însemnat influența sporită a Statelor Unite care a fost liderul universal în aceste domenii. De exemplu, teoria noului management public a fost dezvoltată în Statele Unite, a emigrat către Marea Britanie și a fost apoi adoptată sub diferite forme de către alte state europene. Hegemonia intelectuală americană din acest domeniu a fost întărită de colapsul Uniunii Sovietice și a discreditării nu numai a comunismului, ci și a unui tip de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ajuns la sfârșitul dezbaterii. Îndrăznesc să afirm, la rândul meu, după mulți alții, că, (D) atunci când daimonii implicați În treburi de divinație și În cele ale oracolelor dispar fără urmă, o dată cu ei dispar și oracolele. Și atunci când sunt goniți sau emigrează, oracolele Își pierd puterea. Pentru a o regăsi este nevoie ca demonii să revină, fie și după un lung interval de timp. Oracolele sunt Întocmai instrumentelor muzicale. Când cei care cântă la ele se regăsesc În preajma lor, gata pregătite să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cancerului este strâns legată de tipul de alimentație specific regiunii. S-ar putea evoca factori genetici sau etnici, dar această ipoteză este respinsă de studiile epidemiologice realizate la emigranți. Într-adevăr, după două generații, frecvența cancerului de sân la japonezii emigrați În Hawaii sau În California este apropiată de cea a populației americane și net superioară celei a japonezilor rămași În țara de origine. Să amintim și lucrările Dr. Kousmine, care, pentru prima dată, a studiat cauzele apariției bolii și care
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de sân de unu la cinci. În sfârșit, alte studii asupra incidenței cancerului la populațiile de emigranți sunt cât se poate de edificatoare. Se observă o variație a incidenței cancerelor de sân la japonezele care trăiesc În Japonia și cele emigrate În Statele Unite la vârsta adultă. Ratele de incidență a acestui tip de cancer se apropie treptat de cea a americancelor. Forța studiilor ecologice a constat În sublinierea importanței mediului și, implicit, a comportamentelor alimentare. FIGURA Mediul și cancerul de sân
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
tip de cancer se apropie treptat de cea a americancelor. Forța studiilor ecologice a constat În sublinierea importanței mediului și, implicit, a comportamentelor alimentare. FIGURA Mediul și cancerul de sân Japoneze născute În Japonia Japoneze emigrate la vârsta adultă Japoneze emigrate În tinerețe Americance 0 10 20 30 40 50 60 (Sursa: Insermă Popoarele fără cancer O serie de studii efectuate la scară internațională arată că tumorile maligne sunt mai puțin numeroase la unele popoare comparativ cu altele. Astfel, japonezii mor
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
adevăr, mai multe studii au arătat că gemenii care au același patrimoniu genetic prezintă un risc de cancer diferit dacă adoptă un mod de viață diferit. Așa cum am văzut, aceleași fluctuații au fost observate În cadrul studiului populațiilor emigrante: japonezii care emigrează În Statele Unite se confruntă cu o evoluție a tipurilor lor de cancer odată cu schimbarea modului de viață. Forța studiilor ecologice a constat deci În sublinierea importanței mediului În sens larg, adică ținând cont atât de modul de viață, cât și
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Margaretei Pâslaru. „Dragostea mea pentru artă se trage de demult, de la bunicul, sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad, despre care intenționez să fac și un mini documentar - spunea recent într‐un interviu îndrăgita Margareta Pâslaru, marea noastră cântăreață a anilor 70 - 80, emigrată în America de peste 20 de ani. „Sunt foarte emoționată când vorbesc despre el, pentru că practic, eu am crescut în atelierul lui. Bunica picta în stil impresionist și în pauză îi cânta bunicului la pian piese din Chopin. Ca să‐l inspire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
secretare etc. Cei din Republica Moldova erau niște marionete care nu-și dădeau drumul la vorbă decât la semnul ascuns al președinților. Mircea Druc era grozav de independent, de o claritate încântătoare în exprimarea pe față împotriva Rusiei, din cauza asta e emigrat în România, foarte bine mobilat intelectual. Dacă nu l-ar fi ascultat pe Snegur și nici ordinele de la Moscova (sau Londra), Podul de flori ar fi însemnat dărâmarea zidului Berlinului și pentru noi. Păcat că un asemenea unionist a fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tindem, ca un „pol” al lumii din care am făcut și noi parte cândva. Basarabenilor sovietizați nu li s-au predat limbi străine și îi poți număra pe degete pe cei câțiva „disidenți” care au spart zidul izolării și au emigrat în Vest. În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile) Moscovei - un gest care în fond nu schimba situația existențială a moldoveanului, doar că-l îndepărta puțin de stână și cornute. Să nu ne facem iluzii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
niciodată ceea ce ne fac să resimțim. Și, apoi, ei nu știu că sunt niște intruși, că niciodată nici un popor (În afara țiganilor) nu și-a permis să vină În felul acesta să se instaleze la alte popoare. Pentru că au Început să emigreze fără a fi nevoie s-o facă. Probabil că deportările asiriene le-au deschis pofta. Dar, la Începutul diasporei, nu i-a forțat nimeni. Această oribilă suficiență. Ideile lor merg de la sine. Regimul bun e cel de pe urma căruia profită. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
începând cu 1990, prin abrogarea legislației restrictive privitoare la deplasarea spațială a populației, a determinat o explozie a migrației, mai ales externe. În primii trei ani care au urmat schimbării regimului politic - 1990, 1991 și 1992 - numărul persoanelor care au emigrat din România a depășit 170 de mii de persoane, din care aproximativ 100 de mii către Germania și 20 de mii către Ungaria. Începând însă cu anul 1993, intensitatea migrației externe se reduce semnificativ. În anul 2010, numărul persoanelor care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
România a depășit 170 de mii de persoane, din care aproximativ 100 de mii către Germania și 20 de mii către Ungaria. Începând însă cu anul 1993, intensitatea migrației externe se reduce semnificativ. În anul 2010, numărul persoanelor care au emigrat din România a fost de 7.906, ceea ce reprezintă numai 8,2% din nivelul înregistrat în 1990 (de altfel, cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani). În anul 2010, destinațiile preferate ale emigranților români au fost: Germania, SUA
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
călătoriile ei, iar România era genul de țară care i-ar fi putut oferi suficiente motive de delectare: exotică, diversă, cu un farmec amețitor și peisaje minunate. Orice persoană (nzestrată cu un temperament de nomad (cum a fost Yourcenar care emigrase (n SUA părăsind Franța pe care o iubea atât de mult și care rămăsese o neobosită că(ătoare chiar și la bătrânețe) fără îndoială că, dacă ar fi vizitat România, ar fi rămas uluită de bogăția și varietatea reliefului aflat
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
invita apoi la un pahar. Mai târziu, spre mijlocul vieții, călătoriile care se întindeau pe mai multe luni serveau unui alt scop, drept contrapunct la săptămânile de scris intens, drept întrerupere a singurătății. Asta era valabil în Europa, înainte de a emigra în America; obiceiul s-a intensificat în Maine. Pe la mijlocul anilor '50 călătoriile regulate deveniseră un mod adânc înrădăcinat de viață, după care tânjea ca și când ar fi fost o toxicomană. Acesta este motivul pentru care a călătorit în ultimul deceniu de
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
numit anii '40 anii întunecați 42. Ei chiar au fost astfel în multe privințe, dar în ultimă instanță i-au fost de folos: este de neconceput ca Marguerite să fi putut deveni scriitoarea ce a fost dacă nu ar fi emigrat în America. Motivele pentru care a procedat astfel s-au clarificat treptat, odată cu trecerea deceniului. Acum, în 1940, trebuie explorat sentimentul Margueritei de a fi pierdută în sălbăticie, fără un scop precis sau fără o direcție clară. În primul rând
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
-se a se alătura literaților emigranți care se adunaseră deja în New York, W. H. Auden și Christopher Isherwood care ajunseră în New York cu numai câteva luni înaintea ei și sute de alți refugiați care părăsiseră masiv Europa în 1939. Ea emigrase în America pentru Grace și pentru a evita sărăcia, nu ca să scape de naziști. Dar tot ce avea importanță pentru ea se afla peste Atlantic inclusiv alte femei, alte posibile iubiri, iar războiul îl făcuse de netrecut. Mama ei vitregă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
se convingă pe cale rațională că era încă prea tânără ca să scrie cartea despre Hadrian și Antinous. Călătorise peste tot dar văzuse puțin. America și Grace au forțat-o să se maturizeze personal: economic și emoțional. Dacă Marguerite nu ar fi emigrat în America nu ar fi simțit disperarea care i-a dat posibilitatea să atingă empatia față de suferințele celorlalți, de care are nevoie orice mare scriitor. Ea a ieșit din depresie slăbită, dar mult mai capabilă să aprecieze starea melancolică a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]